Actualitate
Satul de la Dunăre care a cucerit mii de cehi. „Vin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o întoarcere acasă”
Mii de cehi ajung anual în satul Eibenthal, din Clisura Dunării, o așezare fondată de coloniștii cehi stabiliți aici în urmă cu două secole. În urmă cu două decenii, după închiderea minei, Eibenthal părea sortit dispariției, dar a fost revitalizat prin turism.
Tiberiu a reușit să valorifice potențialul turistic al satului Eibenthal. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mai puțin de 200 de
oameni locuiesc în satul Eibenthal, din comuna Dubova, județul Mehedinți, o
așezare din Banatul Montan înființată în urmă cu două secole de familii de
coloniști din Boemia, aduse aici de Imperiul Habsburgic.
Eibenthal are două secole
La începutul secolului al
XIX-lea, câteva sute de familii din împrejurimile orașelor Praga și Čáslav și
din regiuni precum Sázava, Plzeň, Klatovy, Domažlice și Příbram s-au stabilit
în Banat, după ce autoritățile le-au promis pământuri dacă vor defrișa pădurile
seculare care acopereau munții de la Clisura Dunării.
Între anii 1826–1830,
coloniștii cehi, numiți și „pemi” de localnici, au întemeiat satele Gârnic,
Bigăr, Ravensca, Eibenthal, Frauendorf, Nový Županec, Șumița și Schöntal, de pe
culmile Clisurii Dunării. Alte patru localități populate de oameni veniți din
Boemia au fost înființate în aceeași perioadă în Banatul Montan, mai aproape de
Caransebeș și Reșița: Lindenfeld, Gărâna, Brebu Nou și Wolfswiesen, ultima
dispărută după doar câțiva ani.
În cele două secole de la
înființarea primelor sate cehești, acestea au trecut prin numeroase
transformări. Condițiile naturale vitrege i-au determinat pe mulți dintre
urmașii coloniștilor boemi să părăsească satele din Clisura Dunării. Unele
comunități au supraviețuit însă timpului și greutăților, reușind să-și păstreze
identitatea.
Închiderea minei a schimbat soarta satului
La mijlocul anilor 2000,
și Eibenthal, cunoscut din secolul al XIX-lea pentru exploatarea cărbunelui,
părea sortit dispariției. În 6 august 2006, un accident tragic a grăbit
închiderea minei de antracit de la Baia Nouă, o colonie minieră izolată, aflată
la capătul drumului care urcă de la Dunăre prin valea îngustă a râului
Tisovița, traversează Eibenthal și se oprește în munți.
În anii ’90, mina avea
peste 600 de angajați. În ultimele sale zile de funcționare, aici mai lucrau
puțin peste 200 de oameni: cehi din Eibenthal și din alte sate ale Clisurii
Dunării, muncitori români veniți din Moldova și găzduiți în colonia Baia Nouă,
dar și români și sârbi din zonă.
„Soțul meu a lucrat 44 de
ani la Baia Nouă, până la închiderea minei, în 2006. Atunci, doi muncitori,
Liviu Tomoiagă și Zdravko Ianculovici, care intraseră în mină pentru a
consolida puțul, au fost prinși sub dărâmături. Intraseră într-o duminică în
subteran, iar trupurile lor au fost scoase abia trei săptămâni mai târziu”, își
amintește Maria Fickel, văduva unui fost miner ceh din Eibenthal.
La scurt timp după
tragedie, ultima mină din apropierea satului Eibenthal a fost închisă. Câteva
zeci de localnici care mai lucrau aici au cerut să fie disponibilizați,
împreună cu minerii care locuiau în colonia Baia Nouă.
Mina a rămas părăsită, la
fel ca majoritatea locuințelor din Baia Nouă. Mai jos de colonie, satul
Eibenthal părea să aibă aceeași soartă. Mulți localnici îl părăsiseră încă de
la începutul anilor ’90, povestește pentru „Adevărul” Ioan Fighal, localnic ceh
din Eibenthal.
„Am lucrat și eu, în
ultima perioadă, la mina de antracit. După ce mina s-a închis, nu a mai rămas
nimic de lucru. Oamenii au plecat care încotro și s-au împrăștiat, fie în orașe
precum Timișoara, fie în străinătate. Copiii mei au plecat în Suedia. Înainte de 1990 era mai
strict și mai greu să pleci, dar după Revoluție oamenii au început să plece mai
ușor. Mulți cehi au plecat în Cehia, iar apoi au plecat și copiii lor. Unii au
mers la liceu în Orșova, alții la Timișoara, și-au cunoscut acolo partenerii și
au rămas în alte localități. De acolo, unii au plecat mai departe în
străinătate.
După 2006, când s-au
închis locurile de muncă și oamenii nu mai aveau unde să lucreze, au continuat
să plece. În multe case au mai rămas câte două persoane. Populația rămasă aici
este însă majoritar cehă”, povestește Ioan Fighal, acum pensionar.
Satul care i-a cucerit pe cehi
În Banatul Montan, unele
sate locuite de „pemi”, ca Lindenfeld, au dispărut aproape complet, iar în
altele populația cehă s-a împuținat și a îmbătrânit. După aproape două secole
în care mineritul a avut un rol important în viața comunității, Eibenthal a
reușit să supraviețuiască prin turism.
Satul și-a păstrat
identitatea istorică și culturală, este avantajat de apropierea de Clisura
Dunării și a devenit tot mai popular printre turiștii cehi. Anual, mii de
oameni vin din Cehia pentru a vizita Eibenthal. Unii sosesc în excursii
organizate, cu trenul sau cu autocarele, în timp ce alții preferă să
călătorească cu autoturismele personale ori cu autostopul.
Pe DN 57, șoseaua care
însoțește Clisura Dunării între Orșova și Baziaș, pot fi văzuți adesea turiști
cehi cu pancarte pe care scrie „Eibenthal”, așteptând să fie luați la ocazie.
„Am călătorit prin
Ungaria, România, Republica Moldova și din nou prin România, iar apoi urmează
să ne continuăm drumul prin Serbia. Este o excursie cu autostopul, prin care
ne-am dorit să vizităm mai multe zone din estul Europei. Scopul principal al
călătoriei a fost însă să ajungem aici, la Eibenthal. Ne-a plăcut România, mai
ales datorită mâncării și peisajelor. Am avut însă și unele probleme, pentru că
noi voiam să călătorim gratuit, cu autostopul, iar mulți șoferi ne cereau
bani”, spune Peter, unul dintre turiștii cehi veniți la Eibenthal.
Cum a renăscut satul
Eibenthal
Tiberiu Pospíšil este
unul dintre localnicii care au contribuit la transformarea Eibenthalului
dintr-un fost sat minier aflat în declin într-o destinație turistică tot mai
cunoscută. Născut aici, el a revenit acasă încă din timpul facultății și,
împreună cu doi prieteni din Cehia, a cumpărat și a renovat o casă veche. În
curtea acesteia a deschis, în 2009, barul U Medvěda, iar zece ani mai târziu,
restaurantul Eibenthal.
Satele întemeiate de cehi în Banatul Montan împlinesc două secole. Secretele locurilor pitorești de pe Clisura Dunării
Între timp, inițiativele
sale au atras tot mai mulți turiști cehi în satul din Clisura Dunării și au
contribuit la revitalizarea comunității, afectată puternic de închiderea minei
de la Baia Nouă și de plecarea localnicilor. De la câteva zeci de vizitatori pe
an, Eibenthal a ajuns să atragă mii de turiști, în special din Cehia, dar tot
mai mulți și din România.
Tiberiu Pospíšil a vorbit
pentru „Adevărul” despre revenirea sa acasă, dezvoltarea turismului și viitorul
uneia dintre cele mai izolate comunități cehești din România.
ADEVĂRUL: Cum ai
început să te implici în dezvoltarea turistică a satului Eibenthal?
Tiberiu Pospíšil: Sunt născut în Eibenthal, iar în timpul
facultății, împreună cu alți doi băieți din Cehia, am cumpărat această casă, U
Medvěda, prima casă pe care am cumpărat-o în Eibenthal. În timpul renovării ei,
am constatat că în curte putem amenaja un bar. Așa s-a născut barul U Medvěda,
adică „La Urs”.
Asta se întâmpla în 2009.
Primul sezon la U Medvěda a fost tot în 2009 și așa am început activitatea
turistică. În acea perioadă, în Eibenthal veneau în jur de 50–60 de turiști pe
an.
În 2019 aveam deja în jur
de 5.000 de turiști din Cehia. Organizăm excursii școlare cu autocarul, avem
Festivalul Banat, la care vin aproximativ 1.500–2.000 de oameni, și mai
organizăm evenimente care atrag vizitatori în Eibenthal.
Tot în 2019 am deschis
restaurantul Eibenthal. După zece ani de U Medvěda, am deschis restaurantul,
iar atunci s-a schimbat puțin și clientela, pentru că acesta atrage și turiști
români.
De ce satul este vizitat și de români?
În primul rând, România
are o populație mai mare decât Cehia, iar românii sunt mai aproape de Eibenthal
decât cei care vin din Cehia. Vrem să-i atragem și pe români, să ne viziteze și
să ne cunoască.
Pentru români este
interesant faptul că suntem un sat cehesc, cu bucătărie cehească și tradiții
cehești. Pentru cehi este interesant că parcurg o mie de kilometri și constată
că noi încă vorbim limba cehă, că suntem, de fapt, un sat cehesc aflat la o mie
de kilometri distanță.
Reușiți să-i aduceți
aici și pe cehii care au plecat după 1990?
Ei vin oricum acasă, la
părinți sau la rude. Dar nu ne adresăm doar celor plecați de aici, ci cehilor
în general.
Cum vezi viitorul
satului? Crezi că se va dezvolta turistic sau va avea soarta multor altor sate
izolate?
Eibenthal a avut o cădere
puternică în 2006, când s-a închis mina de la Baia Nouă. Atunci au plecat
foarte mulți localnici. A fost o perioadă de declin și de depresie pentru sat,
deoarece oamenii erau obișnuiți să lucreze la mină și nu aveau grija zilei de
mâine, pentru că aveau un loc de muncă.
Când mina s-a închis,
oamenii au intrat într-o stare de nesiguranță. Nu știau ce să facă, pentru că
generații întregi fuseseră obișnuite să fie angajate, nu să devină antreprenori
sau să aibă propriile afaceri.
Astăzi, oamenii s-au schimbat.
Au învățat să-și valorifice și să-și vândă produsele. Fac gemuri, miere,
căciuli, șosete și tot felul de alte lucruri care, în urmă cu 20 de ani, nu se
vindeau în Eibenthal.
Turismul este exclusiv
unul de vară?
Sezonul se extinde tot
mai mult. Începe în jurul datei de 1 aprilie și se termină la 1 noiembrie. Cei
mai mulți turiști sunt din Cehia.
Ce părere au turiștii
cehi despre sat? Cum îl văd?
În primul rând, sunt
plăcut surprinși când ajung în Eibenthal, coboară din mașină, ne salută în
limba cehă, iar noi le răspundem tot în cehă. Sunt surprinși de faptul că noi
chiar vorbim această limbă.
Pentru ei este, oarecum,
ca o întoarcere acasă. Eibenthal arată așa cum arătau satele din Cehia în urmă
cu 30 de ani.
Există vreo deosebire
între cehi și cei numiți „pemi”? În Gărâna, de exemplu, localnicilor li se
spune „pemi”.
„Pemi” este o denumire
folosită în această zonă pentru cehi. Este un fel de poreclă dată comunităților
cehești de ceilalți localnici.
Denumirea ar putea
veni de la Boemia?
Da, de la Boemia. Era o
denumire folosită pentru cehi. În zona aceasta li se spunea „pemi”.
Unii consideră că
termenul ar putea avea un sens peiorativ.
Nu neapărat. Oamenii din
Eibenthal nu își spun „pemi”, dar în zona Clisurii Dunării așa sunt cunoscuți cehii.
Mai sunt tineri în
sat?
Da, în Eibenthal mai sunt
tineri. Astăzi sunt în jur de zece familii tinere cu copii.
Din ce trăiesc?
În general, din turism.
Asta nu înseamnă că toți oferă cazare. Unii produc și vând diferite lucruri
pentru turiști. Turismul nu înseamnă doar cazare și masă.
Imaginea 1/15:
Satul Eibenthal Caras Severin Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (33) jpg
Povestea satului pustiu Lindenfeld. „Micul înger Hilde Grenzner a rămas de-a pururi acolo, împreună cu ceilalţi dispăruţi”
Cum au ajuns cehii în Banatul Montan
Numeroase localități din
Banat s-au dezvoltat datorită coloniștilor veniți din diferite regiuni ale
Imperiului Habsburgic. În prima parte a secolului al XIX-lea, mulți cehi s-au
stabilit în Banat, după ce li s-au promis pământuri dacă vor defrișa pădurile
seculare din Clisura Dunării.
„Satele cehe din sudul
Banatului au fost întemeiate între anii 1823–1830. La început au fost aduși
cehi din împrejurimile orașelor Praga și Čáslav și din regiunile Sázava, Plzeň,
Klatovy, Domažlice și Příbram. Cei veniți în anii 1823–1824 au întemeiat
colonia Elisabeta”, arăta istoricul Teodora Alexandru Dobrițoiu.
Din cauza lipsei apei,
coloniștilor din Elisabeta li s-a permis, în 1847, să se mute în satul Sfânta
Elena.
Între anii 1826–1830 au
fost întemeiate în sudul Banatului opt sate cehești: Gârnic, Bigăr, Ravensca,
Eibenthal, Frauendorf, Nový Županec, Șumița și Schöntal.
Alte patru localități
populate de oameni veniți din Boemia au fost înființate în aceeași perioadă,
mai aproape de Caransebeș și Reșița: Lindenfeld, Gărâna, Brebu Nou și
Wolfswiesen, ultima dispărută după doar câțiva ani.
Coloniștii boemi, numiți
și „pemi”, au fost aduși pentru popularea regiunilor montane din sudul
Banatului. Li s-au promis pământuri, fânețe, scutiri de taxe, lemn și pășuni.
În schimb, după zece ani de scutire, bărbații urmau să slujească drept
grăniceri.
Cehii au continuat să
vină, în grupuri mai mici, până în jurul anului 1860, fiind așezați și în
Ravensca, Șumița și Ogradena.
„Așezarea cea mai izolată
este Ravensca, situată într-o regiune greu accesibilă, ceea ce a dus la o mai
bună conservare a graiului ceh”, informa istoricul.
Imaginea 1/25:
Satul Eibenthal Caras Severin Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (14) jpg
La mijlocul secolului al
XIX-lea, câteva sute de cehi au ajuns și în localitățile Clopodia și Peregu
Mare, însă comunitățile lor au fost asimilate în timp.
„Inițial, ocupația de
bază a coloniștilor a fost aceea de tăietori de lemne. Mai târziu, au început
să se ocupe cu agricultura, mineritul și fabricarea varului. Colonia cu cei mai
mulți locuitori a fost Gârnic, iar cea mai mică, Ravensca”, arăta
cercetătoarea.
Condițiile naturale
dificile i-au determinat pe mulți să părăsească satele din Clisura Dunării.
Unii au emigrat în Statele Unite ori în fosta Iugoslavie. După Al Doilea Război
Mondial, numeroși cehi au revenit în Cehoslovacia.
Migrația a continuat și
după 1990, iar în prezent comunitățile cehe mai sunt păstrate în câteva
localități din Clisura Dunării. Vara, vechile sate sunt vizitate de foști
localnici și de urmașii lor, veniți în special din Cehia.
Actualitate
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei forțe multinaționale. Aceasta ar urma să contribuie la protejarea Ucrainei de o eventuală nouă agresiune rusă, după un armistițiu.
Franța va participa cu peste 1000 de soldați Foto: Shutterstock
Exercițiul, numit Koalicja („Coaliția“ în poloneză), se va desfășura între 9 și 22 noiembrie lângă Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Detaliile au fost anunțate marți, 3 noiembrie, de Marea Britanie și Franța.
Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U), condusă de Franța și Marea Britanie, a fost înființată în 2025. Ea reprezintă componenta militară a „Coaliției de voință“, o inițiativă europeană care pregătește garanții de securitate pentru Kiev după un eventual armistițiu.
Forța nu este o operațiune NATO. Ea ar urma să intre în Ucraina doar după încheierea luptelor și la solicitarea Kievului.
„Nu este un plan ipotetic, ci o forță reală, pregătită să ajute Ucraina de îndată ce luptele încetează“, a declarat ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting.
Cine participă
Franța va trimite cel mai mare contingent, de aproximativ 1.100 de militari. Marea Britanie va contribui cu 300 de militari, avioane de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) și o aeronavă de realimentare în zbor Voyager.
La exercițiu participă forțe din zece țări: Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Turcia va conduce separat, de la Istanbul, o simulare maritimă a unor operațiuni de deminare în Marea Neagră. Scopul este refacerea siguranței transporturilor comerciale către porturile ucrainene.
Militarii vor exersa transportul de personal și echipamente, coordonarea structurilor de comandă multinaționale, apărarea antiaeriană și contracararea dronelor. Potrivit AFP, exercițiul presupune în principal echipament ușor, inclusiv drone, și nu armament greu sau tancuri.
Activitatea va fi coordonată de generalul francez Armel Dirou și de locotenent-generalul britanic Tom Bateman. Ei vor urmări în ce măsură forțele armatelor europene pot acționa rapid împreună.
„Nu este o forță ofensivă“
Bateman, comandantul forței, a subliniat că misiunea nu va desfășura operațiuni ofensive și nu va monitoriza respectarea armistițiului.
„Forța nu este concepută pentru operațiuni ofensive. Scopul ei este de a oferi reasigurare și de a sprijini refacerea forțelor armate ale Ucrainei, consolidându-le capacitatea de a descuraja și, la nevoie, de a se apăra în fața unei agresiuni ruse viitoare“, a spus el.
Oficiali occidentali au declarat că militarii britanici și europeni ar avea voie să răspundă prin foc dacă ar fi atacați de ruși. Totodată, ei au precizat că acțiunile ar fi „defensive prin natura lor“.
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
„Ne vom proteja în mod clar forțele împotriva oricărei agresiuni“, a afirmat un oficial familiarizat cu planurile.
Potrivit oficialilor, forța nu s-ar baza pe sisteme sau tehnologii americane, precum rețeaua Starlink a lui Elon Musk, și ar fi aproape exclusiv europeană. „Nu depindem de sisteme americane“, a spus un oficial, întrebat dacă forța se bazează pe sateliții Starlink pentru comunicații.
Bateman a subliniat că misiunea ar fi „non-NATO“, adică în afara Alianței Nord-Atlantice, și că ar beneficia de un sprijin american redus sau chiar inexistent. Un obiectiv-cheie ar fi „regenerarea și consolidarea“ armatei ucrainene după război. Trupele occidentale ar fi însă amplasate departe de linia frontului.
Forțele de menținere a păcii ar avea dreptul să riposteze împotriva rușilor
Regulile de angajare ar permite totuși militarilor să se apere în cazul unor atacuri cu drone rusești. Asta ridică întrebarea cum ar reacționa Moscova la eventuale incidente armate. Toate armatele sunt pregătite să acționeze în autoapărare, dar această doctrină este adesea interpretată extensiv, scrie The Guardian.
Avioanele de vânătoare ar urma să ajute la redeschiderea aeroporturilor comerciale ucrainene prin misiuni de patrulare. Turcia va conduce operațiunea de deminare a Mării Negre, pentru reluarea exporturilor de cereale și a altor transporturi maritime comerciale.
Garanții de securitate, fără un armistițiu la orizont
Forța multinațională ar urma să ajute la reconstrucția armatei ucrainene, la întărirea securității spațiului aerian și la redeschiderea rutelor comerciale din Marea Neagră. Desfășurarea ei ar face parte din eforturile europene mai ample de a-i împiedica pe ruși să lanseze o nouă invazie după un posibil acord de pace. Sediul misiunii, aflat în prezent la Paris, ar urma să fie mutat la Londra spre sfârșitul anului.
Exercițiul are loc în timp ce Rusia își continuă invazia pe scară largă, fără ca un armistițiu să fie la vedere. Moscova se opune în continuare prezenței trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Un nou val de eforturi diplomatice din această toamnă a produs puține progrese, dar sunt planificate discuții trilaterale, mediate de SUA, la sfârșitul acestei luni.
Președintele american Donald Trump a spus că nu va angaja trupe americane într-o misiune de menținere a păcii în Ucraina, nici în cazul unui armistițiu durabil. SUA nu contribuie la exercițiu, dar continuă discuțiile cu Ucraina și cu aliații europeni despre viitoarele garanții de securitate, inclusiv despre un posibil rol al Washingtonului.
Încrederea în sprijinul american este totuși pusă sub semnul întrebării. Luna trecută, SUA au restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, folosirea de către Ucraina a Starshield, varianta militară a Starlink, ceea ce a afectat misiunile cu drone cu rază medie de acțiune.
Între timp, Ucraina și Rusia continuă să se atace reciproc infrastructura energetică. Duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost ssparte de hackeri. Cea ucraineană a emis pentru scurt timp avertizări privind amenințări nucleare și chimice și „lupte stradale“.
Un scenariu de desfășurare în Ucraina rămâne ipotetic. Totuși, el arată că un conflict ar putea reizbucni cu implicarea trupelor britanice, având în vedere că Rusia a desfășurat atacuri de mică intensitate și în perioada armistițiului din 2014–2022.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T08:15:06.470Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei...
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către...
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne...
Taxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de...
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral...
Femeia captivă de trei ani într-un paradis din Pacific, deși are bilet de avion spre casă. Vrea să-și revadă mama bolnavă și să ajungă la nunta fiului
O femeie este blocată de trei ani în Insulele Cook, un arhipelag din Pacific, după ce a fost înșelată de...
-
Actualitateacum 3 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
Breakingacum 2 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Economieacum o ziBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Breakingacum 2 zileUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Breakingacum o ziSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Actualitateacum 2 zile
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Actualitateacum 2 zilePorcul din gospodărie, între tradiție și faliment: „În următoarele trei săptămâni trebuie să vândă”
-
Actualitateacum 2 zileȘofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare