Actualitate

Când Riadul renunță la prudență: o nouă geometrie a războiului cu Iranul

Publicat

acum 2 ore

iulie 31, 2026

Nationalul

Când Riadul renunță la prudență: o nouă geometrie a războiului cu Iranul

Participarea deschisă a Arabiei Saudite la loviturile împotriva milițiilor proiraniene din Irak marchează o schimbare strategică majoră în confruntarea dintre Washington și Teheran, transformând Riadul dintr-un actor precaut într-un aliat militar activ.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În ultimele zile a părut, pentru scurt timp, că războiul din Orientul Mijlociu intrase într-o fază de acalmie. A fost însă doar o pauză de câteva zile, suficientă cât să creeze impresia unui armistițiu. Marți dimineață, 28 iulie 2026, cerul de deasupra Golfului și al estului Irakului s-a aprins aproape simultan: rachete balistice iraniene au fost interceptate înainte de a lovi poziții americane, iar câteva ore mai târziu aviația Statelor Unite și cea a Arabiei Saudite au lansat atacuri coordonate asupra unor obiective aparținând milițiilor din umbrela Hashd al-Shaabi. Războiul început la sfârșitul lunii februarie, suspendat temporar după treisprezece nopți de bombardamente americane asupra Iranului, și-a reluat astfel cursul fără declarații solemne și fără ceremonii.

Comandamentul Central al Statelor Unite a prezentat succesiunea evenimentelor cu precizia rece a unui raport militar: peste treizeci de atacuri cu drone, atribuite Corpului Gărzilor Revoluției Islamice, au vizat în ultimele șaptezeci și două de ore forțele americane și infrastructura energetică saudită. A urmat ceea ce oficialii americani au descris drept o tentativă „surpriză” de atac balistic asupra unor obiective americane din regiune, interceptată fără victime. Replica a venit imediat sub forma unor „lovituri de precizie” împotriva unor baze logistice și depozite de armament din estul Irakului. Milițiile proiraniene reunite în Forțele de Mobilizare Populară au anunțat douăzeci de morți și treizeci și doi de răniți în atacurile desfășurate în șapte provincii. Washingtonul și Riadul nu au confirmat, dar nici nu au infirmat aceste cifre, o tăcere care spune, poate, la fel de multe ca orice comunicat oficial despre calculul politic din spatele operațiunii.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ceea ce diferențiază acest episod de toate precedentele sale și ceea ce merită cu adevărat atenția analistului nu este amploarea loviturii americane, devenită între timp aproape un ritual al acestui conflict, ci participarea deschisă a Arabiei Saudite. După atacurile asupra instalațiilor de la Abqaiq și Khurais, Riadul devenise simbolul unei rețineri atent calculate. Regatul a absorbit loviturile – de la dronele și rachetele care i-au paralizat temporar rafinăriile în 2019 până la atacurile repetate lansate de rebelii Houthi asupra infrastructurii sale petroliere – fără să își asume vreodată, în mod public, un răspuns militar direct. Diplomația discretă, canalele de comunicare neoficiale și presiunea exercitată prin intermediul Washingtonului au rămas instrumentele preferate ale conducerii saudite. De această dată însă, Ministerul saudit al Apărării a confirmat oficial participarea la loviturile din Irak, un gest care rupe, cel puțin la nivel declarativ, tradiția de prudență cultivată timp de trei decenii.

Schimbarea de atitudine nu pare să fie rezultatul unei pierderi bruște a prudenței saudite, ci mai degrabă consecința unei acumulări de provocări care a depășit pragul de toleranță al regatului. Instalațiile petroliere din estul Arabiei Saudite au fost vizate în mod repetat de drone lansate din teritoriul irakian, iar petrolierele saudite au devenit ținte ale rebelilor Houthi în Marea Roșie. Împreună, aceste atacuri formează o presiune concentrică asupra principalelor artere economice care susțin stabilitatea monarhiei. În acest context, declarația potrivit căreia Riadul „nu caută escaladarea, dar nu va ezita să răspundă” trebuie citită mai puțin ca o formulă diplomatică și mai mult ca un avertisment direct adresat Teheranului. Spre deosebire de Washington, obligat să își adapteze permanent deciziile la ciclurile electorale și la negocieri diplomatice complicate, Arabia Saudită pare să transmită că propria răbdare strategică nu mai este nelimitată.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Reacția Iranului a urmat tiparul deja cunoscut. Oficial, Teheranul a condamnat atacurile americano-saudite ca pe o „încălcare a suveranității” Irakului, deși teritoriul irakian este folosit de ani întregi drept platformă de operațiuni pentru milițiile sprijinite de Republica Islamică. În același timp, liderii iranieni au acuzat Washingtonul că urmărește extinderea deliberată a conflictului, chiar în momentul în care președintele american vorbea, cu doar câteva zile înainte, despre existența unor „convorbiri foarte bune” cu partea iraniană. Contradicția dintre retorica conciliantă a lui Donald Trump și promisiunea sa, făcută aproape în același timp, că Iranul „va primi o bătaie”, surprinde fidel logica acestui război: o alternanță permanentă între presiunea militară și deschiderea diplomatică, în care niciuna dintre părți nu este dispusă să cedeze asupra mizelor fundamentale – controlul Strâmtorii Ormuz și viitorul programului iranian de îmbogățire a uraniului.

Intrarea directă a Arabiei Saudite în ecuație schimbă însă geometria conflictului într-un mod pe care analiștii americani îl observă deja. Participarea Riadului deschide, cel puțin teoretic, posibilitatea folosirii bazelor saudite în viitoare operațiuni împotriva Iranului sau în misiuni destinate să garanteze libertatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, o resursă strategică pe care Washingtonul nu o mai putea considera automat disponibilă. Vizita ministrului saudit al Apărării la Washington, desfășurată la mai puțin de douăzeci și patru de ore după anunțarea loviturilor comune și suprapusă, potrivit unor surse, cu prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu în capitala americană, indică o recalibrare mai amplă a arhitecturii de securitate din Orientul Mijlociu. Riadul pare dispus să renunțe la rolul discret pe care și l-a asumat timp de ani de zile și să accepte, în mod public, costurile și riscurile unei alinieri mai ferme cu Statele Unite.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pentru un observator aflat pe flancul estic al NATO, episodul din Irak confirmă încă o dată o lecție pe care Bucureștiul o cunoaște din propria experiență strategică: reținerea, oricât de îndelungată, are o limită, iar dincolo de acel prag tăcerea începe să coste la fel de mult ca acțiunea. România, aflată la granița unei alte confruntări de lungă durată, în care Rusia este adversarul declarat, urmărește cu un interes ce depășește simpla curiozitate diplomatică felul în care Statele Unite, presate simultan în Golf, în Marea Roșie și, posibil, în viitor, și la Marea Neagră, își împart atenția și resursele. Dacă Washingtonul va fi atras treptat într-un angajament tot mai profund în Orientul Mijlociu, întrebarea esențială pentru București nu este dacă flancul estic al NATO va continua să reprezinte o prioritate strategică, ci cât timp va putea rămâne această prioritate și care va fi prețul pe care Alianța îl va plăti pentru menținerea ei.

Post Scriptum: Contextul care schimbă calculul

Spre deosebire de războiul 2015-2022, care s-a încheiat cu un armistițiu neconcludent, situația actuală are câțiva factori noi:

Houthii au trecut de la retorică la acțiune militară directă — au revendicat atacuri cu rachete și drone asupra a două tancuri petroliere saudite în Marea Roșie, invocând un blocaj al porturilor regatului, iar pe front (Dhale) au avut loc ciocniri cu peste 30 de victime.
Tabăra anti-Houthi e mai unită decât în trecut: guvernul yemenit a expulzat EAU de sub influență (dizolvarea de facto a Consiliului de Tranziție Sudic, susținut de Abu Dhabi), iar Arabia Saudită a devenit principalul actor regional pe teren, coordonând mai coerent facțiunile anti-Houthi.
A apărut opoziție tribală inedită — o alianță tribală anti-Houthi în Al-Jawf (nordul Yemenului), fenomen pe care analiștii îl consideră fără precedent de la începutul războiului.

Scenariul 1 — Reluarea războiului deschis (probabilitate ridicată, în creștere)

Semnele indică o reluare iminentă a conflictului: mobilizare houthi în teritoriile controlate, ciocniri pe front, atacuri asupra infrastructurii petroliere saudite (Jazan, aproape de graniță) și houthi amenințând cu un „asediu” al Arabiei Saudite. Saudiții au lovit deja Hodeidah (port controlat de houthi), iar houthii au promis „escaladare pentru escaladare”.

Ce ar fi diferit față de 2015-2022: coeziunea mai mare a taberei anti-Houthi ar putea, teoretic, să mute raportul de forțe — dar analiștii (Ahmed Nagi, ICG) subliniază că rezultatul depinde strict de cât de bine coordonează guvernul yemenit campania, nu e garantat.

Scenariul 2 — Houthii rămân totuși actorul dominant militar

Houthii au ~200.000 de luptători, comandă unificată, rachete, poziții fortificate și experiență de luptă — avantaje pe care le păstrează indiferent de fragmentarea adversarilor. Un cercetător de la Sanaa Center (Yazeed al-Jeddawy) notează că, deși forțele anti-Houthi sunt într-o poziție mai bună decât la armistițiul din 2022, o schimbare strategică decisivă e „departe de a fi garantată”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Scenariul 3 — Houthii mizează pe o revenire la negociere/plată

Un tipar observat anterior: houthii ar putea folosi ciclurile de provocare ca pârghie de negociere, mizând pe faptul că Arabia Saudită (și alte state din regiune) nu vor voi să suporte atacuri prelungite pe teritoriul propriu și vor prefera o înțelegere financiară/politică rapidă, în loc să continue lupta — un „joc” comparat cu tactica nord-coreeană de escaladare-pentru-concesii.

Scenariul 4 — Internaționalizare a apărării maritime

Dacă atacurile houthi asupra navelor legate de Arabia Saudită devin o campanie susținută, un cercetător citat de Al Jazeera avertizează că răspunsul ar putea accelera formarea unei noi alianțe regionale pentru protejarea traficului maritim prin Bab al-Mandeb, cu sprijin internațional — practic o reeditare, la altă scară, a coaliției navale formate pentru atacurile houthi din 2023-2025 asupra navelor legate de SUA/Israel.

Factorul Trump/SUA

Trump a avertizat deja printr-o postare că un nou atac va aduce o „pedeapsă militară majoră” atât Iranului cât și houthilor, tratându-i explicit ca proxy al Teheranului — ceea ce leagă direct scenariul yemenit de traiectoria mai amplă a războiului SUA-Iran, nu de un conflict izolat Riad-Sanaa.

Linia de falie principală nu mai e doar Riad vs. Sanaa, ci gradul de coordonare din tabăra anti-Houthi — acesta pare factorul pe care îl consider decisiv, mai mult decât echilibrul brut de forțe militare.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-31T07:37:04.716Z”,”page”:{„created_at”:”2025-01-30T08:29:14.723Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{„blog_page”:true},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:106,”last_published_at”:”2025-01-30T08:29:17.203Z”,”name”:”Content layout (article) – BLOG”,”published”:1,”s3_hash”:null,”slug”:null,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-08-07T14:53:02.463Z”,”version_id”:30},”path”:”/blogurile-adevarul/cand-riadul-renunta-la-prudenta-o-noua-geometrie-2546831.html”,”pathArray”:[„”,”blogurile-adevarul”,”cand-riadul-renunta-la-prudenta-o-noua-geometrie-2546831.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/cand-riadul-renunta-la-prudenta-o-noua-geometrie-2546831.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:

Nu ratati

Descoperire care ar putea rescrie istoria Egiptului antic: morminte de 5.000 de ani dezvăluie secretele construcției piramidelor

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Descoperire care ar putea rescrie istoria Egiptului antic: morminte de 5.000 de ani dezvăluie secretele construcției piramidelor

Publicat

acum 8 ore

iulie 31, 2026

Nationalul

Descoperire care ar putea rescrie istoria Egiptului antic: morminte de 5.000 de ani dezvăluie secretele construcției piramidelor

De secole, piramidele Egiptului fascinează întreaga lume, iar întrebarea legată de modul exact în care constructorii antici au reușit să ridice aceste monumente uriașe, cu o precizie remarcabilă, rămâne încă deschisă.

Piramidele Egiptului fascinează întreaga lume/FOTO: Pixabay

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Acum, noi indicii descoperite în apropierea Nilului sugerează că civilizația egipteană ar fi stăpânit tehnici avansate de construcție cu mai multe secole înainte ca piramidele de la Giza să se ridice în deșert.

Arheologi care excavează un cimitir vechi de 5.000 de ani, situat pe malul estic al Nilului, au descoperit două morminte ale căror trăsături arhitecturale par să anticipeze soluțiile folosite ulterior la construcția piramidelor egiptene. Structurile aveau pereți mai groși la bază, care se îngustau treptat spre vârf — un design ce oferea o stabilitate sporită.

Principii inginerești similare aveau să fie aplicate ulterior la scară monumentală, atât în cazul piramidelor în trepte, cât și al marilor piramide ale lui Kheops, Kefren și Mikerinos.

Cercetătorii au mai descoperit dovezi ale unor metode antice de tăiere a pietrei, precum și susțineri masive din lemn integrate în structura mormintelor, unele întinzându-se pe toată lungimea pereților.

Structurile, descrise drept remarcabil de „sofisticate”, au fost găsite la Jabal al-Tayr, în guvernoratul egiptean Minya, o zonă folosită ca loc de înmormântare de-a lungul a mii de ani.

Asemănarea acestora cu mormintele regale de la Abydos, unde au fost înhumați primii regi ai Egiptului, sugerează că anumite cunoștințe avansate de construcție se răspândiseră deja la nivelul întregii țări, încă din perioada de formare a civilizației egiptene.

Potrivit cercetătorilor, mormintele oferă o imagine rară asupra experimentelor arhitecturale care au precedat marile piramide de piatră ale Egiptului, în perioada în care constructorii transformau structurile funerare în monumente menite să reziste mii de ani.

Descoperirea ar putea rescrie o parte din istoria Egiptului antic

Descoperirea ar putea rescrie o parte din istoria Egiptului antic, sugerând că tehnicile inginerești sofisticate asociate construcției piramidelor au apărut mai devreme și s-au răspândit mai larg în țară decât se credea până acum.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Dr. Hisham El-Leithy, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt, a declarat că o primă analiză a scos la iveală similitudini între structurile nou descoperite și mormântul regelui Den, unul dintre cei mai puternici conducători ai Primei Dinastii a Egiptului.

Prima Dinastie a fost prima linie de regi care au condus un Egipt unificat, începând din jurul anului 3100 î.Hr., după unirea Egiptului de Sus cu cel de Jos într-un singur regat. Această perioadă a marcat nașterea Egiptului antic ca stat organizat, cu o administrație centrală, tradiții funerare regale și progrese majore în scriere, inginerie și arhitectură. Regele Den a fost unul dintre cei mai influenți conducători ai acestei epoci.

El-Leithy a descris primul mormânt drept o descoperire excepțională, cu un design unic, precizând că al doilea are o structură similară și se află într-o stare de conservare remarcabilă.

Sherif Fathy, ministrul turismului și antichităților din Egipt, a declarat că aceste structuri i-ar putea ajuta pe cercetători să urmărească evoluția arhitecturii funerare de-a lungul istoriei Egiptului antic.

Arheologii au mai identificat urme de oxidare pe piatră, posibil rezultate în urma procesului de tăiere și pregătire a blocurilor de către muncitori, precum și susțineri din lemn folosite pentru consolidarea pereților.

Cel de-al doilea mormânt, descoperit mai la sud, s-a păstrat mult mai bine, oferind cercetătorilor o imagine mai clară asupra designului său original.

Echipa de cercetători a subliniat că cele două morminte oferă o perspectivă rară asupra experimentelor arhitecturale care au precedat marile piramide de piatră ale Egiptului, într-o perioadă în care constructorii au început să transforme monumentele funerare în structuri menite să dăinuie mii de ani.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Arheologii au descoperit, de asemenea, o parte dintr-un cimitir datat înainte de unificarea Egiptului ca regat. Mai multe persoane fuseseră înmormântate în poziție ghemuită, învelite în rogojini țesute din plante, alături de ceramică cu partea superioară neagră, specifică perioadelor Naqada II și Naqada III — etape preistorice ale civilizației egiptene, anterioare unificării țării sub primii faraoni.

Au fost descoperite, totodată, înmormântări individuale și colective din Perioada Târzie a Egiptului, unele persoane fiind așezate în sicrie din lemn, din care s-au păstrat fragmente, în ciuda gradului avansat de degradare.

Descoperirile sugerează că situl a rămas un loc important de înmormântare de-a lungul mai multor perioade din istoria Egiptului antic.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-31T01:12:12.663Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/descoperire-care-ar-putea-rescrie-istoria-2546697.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”descoperire-care-ar-putea-rescrie-istoria-2546697.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/descoperire-care-ar-putea-rescrie-istoria-2546697.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Ținte aeriene detectate lângă graniță: RO-Alert în Tulcea și avioane F-16 ridicate în aer

Publicat

acum 14 ore

iulie 30, 2026

Nationalul

Ținte aeriene detectate lângă graniță: RO-Alert în Tulcea și avioane F-16 ridicate în aer

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat, în seara zilei de joi, 30 iulie, un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale a României cu Ucraina.

FOTO: MApN

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în seara zilei de joi, 30 iulie, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 21.12 pentru monitorizarea situației”, transmite MApN.

Instituția adaugă că Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județul Tulcea.

Populaţia este avertizată că ar putea cădea obiecte din spaţiul aerian şi este sfătuită să se adăpostească.

Locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert și dimineață, prin care au fost avertizați asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat joi, 30 iulie, în jurul orei 08:50, o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

În urma identificării acesteia, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a dispus alertarea populației din județul Tulcea prin intermediul sistemului RO-Alert. Reprezentanții MApN au precizat că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sistemele de supraveghere aeriană au detectat în repetate rânduri drone în apropierea Deltei Dunării, iar populația din nordul Dobrogei a fost avertizată prin mesaje RO-Alert privind riscul ca fragmente sau alte obiecte provenite din spațiul aerian să cadă pe teritoriul României.

Aceste avertizări au devenit tot mai frecvente din cauza atacurilor lansate de Rusia asupra infrastructurii portuare și energetice din sudul Ucrainei, în apropierea frontierei române.

Cel mai recent incident major a avut loc duminică, 26 iulie, când forțele aeriene române au doborât drone care au pătruns pe teritoriul național, fiind a treia zi consecutivă în care au fost neutralizate astfel de aparate de zbor.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-30T18:55:10.359Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/tinte-aeriene-detectate-langa-granita-ro-alert-in-2546792.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”tinte-aeriene-detectate-langa-granita-ro-alert-in-2546792.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/tinte-aeriene-detectate-langa-granita-ro-alert-in-2546792.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Este posibil să schimbi mecanismul unui ceas de lux pentru a-l moderniza?

Publicat

acum 17 ore

iulie 30, 2026

Dan Bradu

Este posibil să schimbi mecanismul unui ceas de lux pentru a-l moderniza?

Un fost coleg mi-a pus pe masă, acum vreo doi ani, un Omega moștenit de la bunicul lui. Ceasul mergea, dar rămânea în urmă cam un minut și jumătate pe zi, iar rezerva de mers se termina undeva după treizeci de ore. Întrebarea lui a fost simplă și, sincer, foarte logică: dacă tot mecanismele s-au perfecționat atât de mult, de ce nu i-am pune înăuntru unul modern?

Am dat un răspuns pe jumătate, cum se dau răspunsurile la o cafea, și apoi m-am tot gândit la ea. Pentru că întrebarea asta apare mai des decât ai crede, iar răspunsul corect nu e nici da, nici nu. E, cum se zice, depinde. Și depinde de niște lucruri pe care mulți proprietari de ceasuri nu le știu până când nu ajung la un ceasornicar care le explică, cu răbdare, de ce proiectul lor e mai complicat decât pare. Ca să nu te țin în suspans, schimbarea mecanismului unui ceas de lux se poate face, dar în majoritatea cazurilor nu merită.

Ce înseamnă, de fapt, mecanismul unui ceas

Mecanismul, căruia ceasornicarii îi spun calibru, e tot ansamblul care măsoară timpul și îl transmite către ace. Are un motor, care e arcul din butoiaș, un tren de roți care transmite energia, un organ reglator format din balansier și spirală, și un eșapament care eliberează energia în porții egale. Restul, adică cifrele, cadranul, carcasa, brățara, sunt haine puse peste inima asta.

Un calibru mecanic modern are între o sută cincizeci și trei sute de piese în versiunea de bază, iar unele piese sunt mai subțiri decât un fir de păr. Ele lucrează împreună cu toleranțe de ordinul sutimilor de milimetru. Important e că un calibru nu e o piesă universală, ca un bec sau ca o baterie. E o construcție proiectată pentru un anumit spațiu, cu o anumită geometrie.

Calibrul și carcasa, o potrivire pe milimetru

Aici începe partea pe care oamenii o subestimează. Un mecanism se fixează în carcasă cu ajutorul unui inel de fixare sau al unor șuruburi poziționate în locuri exacte. Diametrul lui se măsoară în linii, o unitate veche elvețiană care înseamnă aproximativ 2,26 milimetri, iar grosimea contează la fel de mult ca diametrul.

Dacă noul calibru e cu un milimetru mai mic, se clatină și trebuie un inel adaptor făcut la comandă. Dacă e cu jumătate de milimetru mai gros, capacul din spate nu se mai închide sau apasă pe rotor. Sunt situații care se rezolvă, dar fiecare rezolvare înseamnă piese confecționate manual, iar manopera asta costă mai mult decât mecanismul în sine.

De ce nu toate mecanismele arată la fel

Pe lângă dimensiuni, contează și poziția axelor. Axa orelor, axa secundarului mic, dacă există, fereastra datei, toate stau în locuri diferite de la un calibru la altul. Un cadran vechi are trei picioruțe lipite pe spate, în poziții care corespund calibrului original, și trei găuri centrale pentru ace, cu diametre specifice.

Dacă schimbi calibrul, ai șanse mari să nu mai poți folosi cadranul original. Iar cadranul e, pentru majoritatea ceasurilor de valoare, exact piesa care le dă identitatea și prețul. Am văzut ceasuri la care s-a tăiat cadranul ca să intre o fereastră de dată nouă, iar rezultatul a scăzut valoarea cu mai bine de jumătate.

Răspunsul scurt și răspunsul lung

Scurt, da, se poate. Un ceasornicar bun poate monta în aproape orice carcasă un mecanism nou, dacă are timp, piese și libertatea de a modifica ce trebuie modificat. Nu e magie, e mecanică fină, iar mecanica fină se supune până la urmă unui om priceput cu strung și răbdare.

Lung, întrebarea nu e dacă se poate, ci dacă merită. Iar aici răspunsul devine, în vreo optzeci la sută dintre cazuri, nu prea. Motivele țin parțial de tehnică, parțial de bani și, cel mai important, de ceea ce se întâmplă cu valoarea ceasului după intervenție.

Obstacolele tehnice care apar imediat

Ceasornicarii cu care am discutat spun cam același lucru. Problema nu e mecanismul, care se găsește, ci tot ce trebuie adaptat în jurul lui. Fiecare adaptare adaugă ore de muncă și riscul ca ceva să nu iasă perfect.

Poziția axelor și problema cadranului

Am zis deja de picioruțele cadranului. Soluția clasică e să le tai, să lipești altele noi cu punct de sudură în poziția corectă, sau să folosești clemele acelea metalice care prind cadranul de mecanism. Funcționează, dar lipitura lasă urme pe spatele cadranului și orice colecționar serios le observă.

Mai e și înălțimea acelor. Dacă noul calibru are axele mai lungi sau mai scurte, acele originale fie freacă de sticlă, fie se ating între ele. Se pot ajusta, se pot înlocui, dar ai pierdut încă o piesă originală.

Tija coroanei, un detaliu care blochează tot proiectul

Coroana se leagă de mecanism printr-o tijă care trebuie să iasă exact prin gaura din carcasă, la înălțimea potrivită. Dacă noul calibru are tija cu un milimetru mai sus sau mai jos, coroana nu mai intră drept și, în cel mai bun caz, se blochează filetul. În cel mai rău caz, trebuie găurită din nou carcasa, ceea ce înseamnă că ai stricat definitiv o piesă originală.

Există tije care se taie la lungimea dorită, sigur. Dar poziția pe verticală nu se negociază, ea depinde de arhitectura calibrului. Știu proiecte oprite exact aici, după ce se cumpărase deja mecanismul.

Etanșeitatea, marea uitată

Un ceas de lux își păstrează rezistența la apă printr-un sistem de garnituri, filete și un capac care apasă uniform. Orice modificare a carcasei, orice gaură nouă, orice inel adaptor care schimbă distribuția presiunii, afectează sistemul ăsta. Un ceas care era bun la o sută de metri poate deveni un ceas care nu suportă nici mâinile spălate.

Testarea se face cu aparate de presiune, iar un atelier serios o face oricum după orice intervenție. Ideea e că modernizarea mecanismului poate să îți răpească exact caracteristica pentru care ai cumpărat ceasul. Un ceas de scufundare care nu mai e etanș e o brățară scumpă.

Ce înțelegem prin modernizare

Aici e nevoie de o distincție, pentru că oamenii spun modernizare și înțeleg lucruri destul de diferite. Unii vor precizie mai bună. Alții vor să nu mai întoarcă ceasul luni dimineața. Alții au auzit de spirale antimagnetice și vor și ei.

Precizia

Un calibru mecanic bine reglat, făcut acum șaizeci de ani, ține în jur de zece până la douăzeci de secunde pe zi. Un calibru modern certificat cronometru stă între minus patru și plus șase secunde pe zi. Diferența e reală, dar e mai mică decât pare, pentru că multe ceasuri vechi merg prost pur și simplu pentru că nu au fost service-uite de treizeci de ani.

Uleiurile se usucă, pivoții se uzează, spirala se murdărește și lipește. Un service complet, cu curățare, înlocuirea pieselor uzate și reglaj în șase poziții, aduce de multe ori un calibru vechi la câteva secunde pe zi. E genul de rezultat care îl face pe proprietar să uite de ideea cu mecanismul nou.

Rezerva de mers

Aici progresul chiar se vede. Calibrele din anii 50 și 60 aveau, de regulă, patruzeci și ceva de ore de rezervă, ceea ce înseamnă că ceasul lăsat vineri seara pe noptieră e oprit duminică dimineața. Generația actuală a împins pragul spre șaptezeci sau optzeci de ore, tocmai pentru că oamenii poartă mai multe ceasuri și le rotesc.

Rolex a făcut saltul ăsta trecând de la calibrul 3135 la 3235, cu un eșapament reproiectat și un butoiaș mai eficient, iar rezerva a sărit de la aproximativ patruzeci și opt de ore la vreo șaptezeci. Diferența se simte în viața de zi cu zi, mult mai mult decât secundele câștigate la precizie. Numai că Rolex nu îți montează calibrul nou într-o carcasă veche, iar asta ne duce direct la discuția despre manufacturi.

Rezistența la câmpuri magnetice

Telefoanele, laptopurile, închizătoarele magnetice de la genți, toate creează câmpuri care afectează spirala unui ceas mecanic. Un ceas magnetizat o ia razna, câștigă minute pe zi și proprietarul crede că s-a stricat. Se rezolvă în două minute cu un demagnetizator, dar problema revine.

Industria a răspuns cu materiale noi. Rolex a introdus spirala Parachrom din aliaj de niobiu și zirconiu, iar apoi Syloxi din siliciu la unele calibre. Omega a mers și mai departe, cu mecanisme care rezistă la cincisprezece mii de gauss, adică la câmpuri mult peste orice întâlnești în casă sau la birou.

Aici, într-adevăr, un calibru modern e superior în mod obiectiv. Doar că, din nou, componentele astea nu se vând separat pentru a fi montate în ceasuri vechi. Ele fac parte dintr-un sistem gândit unitar.

Lecția anilor 70, când toată lumea a trecut la quartz

Povestea asta merită spusă, pentru că e cea mai bună lecție practică pe care o avem. La finalul anilor 70 și în anii 80, mecanismele cu quartz erau noutatea absolută. Mergeau mai precis decât orice ceas mecanic, costau mai puțin și nu trebuiau întoarse. Mulți proprietari de ceasuri elvețiene, inclusiv de piese scumpe, au dus ceasurile la atelier și au cerut exact ce cere prietenul meu acum, adică modernizare.

Ceasornicarii au scos calibrele mecanice, au montat module cu quartz, au tăiat cadranele unde a fost nevoie și au aruncat piesele vechi la coș. Părea o decizie rațională, pentru că era. Timp de vreo două decenii, un ceas mecanic vechi valora aproape nimic.

Apoi piața s-a întors. Astăzi, aceleași ceasuri, dacă au calibrul original și cadranul neatins, valorează de zece sau douăzeci de ori mai mult decât surorile lor convertite. Un Speedmaster cu mecanismul original și unul căruia i s-a schimbat calibrul sunt, pe piața de colecție, două obiecte complet diferite.

Nu spun asta ca să sperii pe cineva. Spun asta pentru că e singura dovadă istorică serioasă pe care o avem despre ce se întâmplă când modernizezi un ceas bun. Modernizarea de azi devine, în douăzeci de ani, exact tipul de intervenție care sperie cumpărătorii.

Manufactura, atelierul independent și piesele care nu se mai fabrică

Marile case elvețiene nu vând calibre separat. Poți să suni la reprezentanță, poți să insiști, răspunsul rămâne același. Mecanismele sunt serializate, legate de carcasă prin numere, iar politica lor de service interzice montarea unui calibru într-un ceas pentru care nu a fost proiectat.

Motivele sunt și comerciale, sigur, dar sunt și de responsabilitate. Dacă un atelier montează un calibru modern într-o carcasă de acum patruzeci de ani și rezultatul merge prost, reclamația ajunge tot la brand. Așa că manufacturile preferă să repare ce au făcut, chiar și pentru piese vechi de o jumătate de secol, decât să încurajeze hibrizi.

Atelierele independente au altă libertate. Ele lucrează cu calibre disponibile pe piața liberă, în special cele produse de ETA și Sellita, care acoperă o parte uriașă din industrie. Un ETA 2824-2 și un Sellita SW200-1 au dimensiuni și poziții ale axelor aproape identice, tocmai de aceea al doilea a devenit înlocuitorul natural al primului în zeci de mărci.

Când piesele originale pur și simplu nu mai există

Asta e situația în care înlocuirea mecanismului devine, în sfârșit, o idee bună. Vorbim despre calibre exotice, produse în serii mici, pentru care stocul de piese s-a epuizat acum treizeci de ani. Un balansier rupt la un asemenea mecanism poate însemna căutări de doi ani prin licitații și forumuri de specialitate.

În cazurile astea, ceasornicarii recomandă adesea o soluție de compromis. Se montează un calibru echivalent, disponibil și fiabil, iar mecanismul original se păstrează într-o cutiuță, intact, alături de ceas. Ceasul funcționează, proprietarul îl poartă, iar dacă într-o zi apar piese sau apare un cumpărător care vrea originalitate totală, totul e reversibil.

Regula asta, adică păstrează tot ce demontezi, e cel mai bun sfat pe care îl poți primi. Nimic din ce ai aruncat nu se mai întoarce.

Situațiile în care înlocuirea chiar are sens

Nu tot ce înseamnă schimbare de mecanism e o dramă. Un ceas de lux cu quartz, de exemplu, are un modul tratat ca piesă consumabilă. La un Cartier sau la un Baume din anii 2000, înlocuirea modulului de quartz e o operațiune de rutină, făcută inclusiv de brand, care nu afectează aproape deloc valoarea.

Apoi sunt ceasurile care au fost deja modificate cândva, în anii 80, exact cum povesteam mai sus. Acolo nu mai ai ce să pierzi, pentru că originalitatea s-a dus demult. Montarea unui calibru mecanic bun într-un asemenea ceas poate chiar să îi crească valoarea, mai ales dacă se apropie de configurația inițială.

A treia situație e ceasul fără istorie de colecție, adică o piesă frumoasă, plăcută, dar care nu va fi niciodată căutată la licitații. Dacă îl porți zilnic și te enervează că se oprește, un mecanism nou și fiabil e o decizie practică. Ceasul rămâne al tău, nu al pieței.

Ce pierzi când umbli la mecanism

În lumea automobilelor de colecție se folosește expresia numere care se potrivesc, adică motorul care a plecat din fabrică odată cu caroseria. La ceasuri principiul e identic, doar că nimeni nu i-a găsit un nume la fel de comercial. Un ceas cu calibrul original, cu cadranul neretușat și cu carcasa nepolizată excesiv, e considerat complet.

Fiecare intervenție îl scoate puțin din categoria asta. Un cadran refăcut poate reduce prețul cu treizeci sau patruzeci la sută, chiar dacă arată mai bine decât înainte. Un mecanism schimbat mută ceasul într-o categorie unde nu mai concurează cu piesele de colecție, ci cu obiectele frumoase de purtat.

Contează și cui îi spui. Un cumpărător informat întreabă întotdeauna despre istoricul de service și cere fotografii ale mecanismului. Ascunderea unei conversii nu ține niciodată mult, iar reputația de vânzător se strică repede în cercurile astea, care sunt mai mici decât par.

Cât costă și cât durează

Ordinele de mărime ajută la decizie mai mult decât orice teorie. Un service complet la un atelier independent bun, pentru un ceas mecanic simplu, se situează undeva în jurul a două sute până la patru sute de euro, în funcție de piesele necesare. La manufactură, pentru o marcă de prim rang, factura urcă frecvent spre șase sau opt sute de euro, uneori mai mult dacă se schimbă și componente de carcasă.

O conversie de mecanism, cu tot ce înseamnă ea, costă de obicei mai mult decât un service, chiar dacă mecanismul propriu-zis pare ieftin. Un calibru elvețian de bază, cumpărat de un atelier, poate să coste cât un service, iar manopera de adaptare se adaugă peste. Dacă trebuie făcute un inel adaptor, picioruțe noi la cadran și ace ajustate, ajungi ușor la sume care depășesc valoarea de piață a ceasului.

Ca durată, un service normal ia între patru și opt săptămâni, uneori mai mult dacă se așteaptă piese. O conversie poate dura luni, pentru că ceasornicarul lucrează la ea printre celelalte comenzi și pentru că apar surprize. Cine promite trei zile fie are deja tot ce trebuie, fie face treabă superficială.

Alternativa care funcționează aproape întotdeauna

Înainte să te gândești la altceva, du ceasul la un service complet, făcut ca la carte. Curățare cu ultrasunete, uleiuri noi, verificarea pivoților, înlocuirea garniturilor, reglaj în mai multe poziții, test de etanșeitate. E lucrarea care rezolvă majoritatea nemulțumirilor legate de precizie și de rezervă.

Modernizarea se strecoară oricum, pe ușa din spate. Când o manufactură repară un ceas vechi, montează piesele aflate în producție la momentul respectiv, iar acelea sunt de multe ori versiuni îmbunătățite ale celor originale. Un ceas dus la service în ultimii ani poate primi o spirală de generație nouă, mai stabilă termic și mai puțin sensibilă la magnetism, fără ca proprietarul să ceară asta explicit.

Practic, primești o parte din avantajele calibrului modern, fără să pierzi identitatea ceasului. E cel mai bun compromis disponibil și, culmea, e și cel mai ieftin. Singurul lucru pe care nu îl poți obține așa e rezerva de mers mai mare, pentru că aceea ține de arhitectura mecanismului.

Când e mai cuminte să cumperi altceva

Vine, la un moment dat, și discuția asta. Dacă ceasul tău vechi are nevoie de o investiție care depășește valoarea lui, iar tu îți dorești oricum precizie modernă și autonomie de câteva zile, poate că soluția nu e atelierul. Poate că e mai simplu să păstrezi piesa moștenită așa cum e, ca obiect de familie, și să cumperi ceva nou pentru purtarea de zi cu zi. Dacă ajungi în punctul ăsta, alege un ceas de lux cu mecanism actual, cu garanție și cu service disponibil în țară, ca să nu reiei aceeași discuție peste zece ani.

Am văzut oameni fericiți cu decizia asta și oameni care au regretat că nu au luat-o mai devreme. Un ceas care stă în sertar pentru că e prea prețios ca să fie purtat și prea capricios ca să fie de încredere nu servește nimănui. Iar un ceas nou nu anulează povestea celui vechi, doar îi ia locul la mână.

Există și varianta intermediară, pe care o recomand mai des decât pe celelalte. Faci un service onest la ceasul vechi, îl porți în weekenduri și la ocazii, iar pentru zilele obișnuite îți iei ceva modern și robust. Costul total e adesea mai mic decât al unei conversii făcute cum trebuie.

Cum arată o decizie bună, în practică

Începe cu o evaluare cinstită, făcută de cineva care nu are interesul să îți vândă lucrarea. Un ceasornicar bun îți va spune deschis dacă ceasul merită investiția, dacă mecanismul se poate salva și cât ar costa. Dacă primul lucru pe care ți-l propune e schimbarea calibrului, fără să deschidă discuția despre service, caută o a doua opinie.

Apoi întreabă-te ce vrei de fapt de la ceasul ăsta. Dacă vrei să îl porți zilnic și să nu îți bați capul, criteriile sunt fiabilitatea și costul. Dacă îl privești ca pe o piesă cu istorie, care poate ajunge la copiii tăi, criteriul devine originalitatea, iar orice intervenție trebuie gândită ca reversibilă.

Și, indiferent ce alegi, cere documentație. Fotografii ale mecanismului înainte și după, factura cu piesele înlocuite, componentele demontate returnate într-o pungă sigilată. Peste zece ani, hârtiile astea valorează mai mult decât îți imaginezi acum.

Prietenul meu, apropo, nu a schimbat nimic. A făcut un service complet, a plătit vreo trei sute de euro și ceasul bunicului merge acum cu cinci secunde pe zi în plus. Rezerva tot patruzeci de ore e, așa că îl întoarce luni dimineața, ceea ce, spune el, a devenit un fel de ritual pe care nu l-ar mai da pe nimic.

Întrebări frecvente despre schimbarea mecanismului

Se poate schimba mecanismul unui ceas de lux?

Da, tehnic se poate. Un ceasornicar experimentat montează un calibru nou într-o carcasă existentă, cu condiția să aibă acces la piese și libertatea de a face adaptările necesare. Dificultatea nu stă în mecanismul propriu-zis, ci în tot ce se modifică în jurul lui, adică picioruțele cadranului, lungimea acelor, poziția tijei coroanei și sistemul de etanșare. Fiecare dintre aceste ajustări adaugă manoperă și lasă urme permanente.

Un calibru modern chiar e mai precis decât unul vechi?

De obicei da, însă diferența e mai mică decât sugerează broșurile. Un mecanism din anii 60, curățat corect și reglat în mai multe poziții, ajunge frecvent la câteva secunde de abatere pe zi, deci foarte aproape de un calibru actual certificat cronometru. Majoritatea ceasurilor vechi merg prost pentru că nu au mai văzut atelierul de decenii, nu pentru că ar fi depășite ca proiectare.

De ce refuză manufacturile să monteze un calibru nou într-un ceas vechi?

Pentru că mecanismele sunt serializate și asociate carcasei prin numere, iar politica lor de service nu permite montarea unui calibru în ceasuri pentru care nu a fost proiectat. Există și un motiv de responsabilitate, pentru că orice problemă apărută ulterior se întoarce tot la brand. Marile case preferă să repare mecanismul original, chiar și la piese vechi de o jumătate de secol.

Cât scade valoarea unui ceas după schimbarea mecanismului?

La un ceas căutat de colecționari, pierderea e serioasă. Un cadran refăcut poate tăia treizeci sau patruzeci la sută din preț, iar un calibru înlocuit mută piesa dintr-o categorie în alta, de la obiect de colecție la obiect frumos de purtat. La ceasurile fără istoric de licitație, impactul e mult mai mic și uneori aproape neglijabil.

Când merită totuși înlocuit mecanismul?

Când piesele pentru calibrul original nu se mai fabrică și nu se mai găsesc nici pe piața secundară, când ceasul a fost deja modificat cândva și originalitatea s-a pierdut oricum, sau când vorbim despre un modul de quartz, tratat peste tot ca piesă consumabilă. În primele două situații, regula bună e ca mecanismul vechi să fie păstrat intact, alături de ceas, astfel încât intervenția să rămână reversibilă.

Pot obține o rezervă de mers mai mare fără să schimb calibrul?

Nu, iar acesta e singurul avantaj al mecanismelor moderne care nu se poate transfera. Rezerva depinde de dimensiunea butoiașului, de lungimea arcului și de eficiența eșapamentului, adică de arhitectura calibrului. Un service bun îți redă precizia și stabilitatea, dar nu îți dă cele șaptezeci de ore pe care le are o generație nouă de mecanisme.

Cât costă și cât durează o astfel de lucrare?

Un service complet la un atelier independent serios pornește undeva în jurul a două sute de euro și urcă spre patru sute, în funcție de piesele necesare, iar la manufactură ajunge frecvent la șase sau opt sute. O conversie de mecanism costă aproape întotdeauna mai mult, pentru că peste prețul calibrului se adaugă inelul adaptor, picioruțele noi și acele ajustate. Ca durată, un service normal ia între patru și opt săptămâni, în timp ce o conversie se poate întinde pe luni.

Ce documente ar trebui să cer după intervenție?

Fotografii ale mecanismului înainte și după lucrare, o factură detaliată cu piesele înlocuite și, obligatoriu, toate componentele demontate returnate separat. Hârtiile astea susțin istoricul ceasului și cântăresc mult la o eventuală vânzare, chiar dacă acum par o formalitate. Un atelier care refuză să le ofere spune ceva despre felul în care lucrează.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare