Tehnologie
Factura pare în limite, dar casa noastră consumă pe ascuns
Există un moment, pe la sfârșitul lunii, când deschidem plicul cu factura sau intrăm în aplicație cu o ușoară strângere de inimă. Suma e cam cât ne așteptam, poate cu puțin mai mult, și ne spunem că așa e iarna, așa e viața. Respirăm ușurați și mergem mai departe. Dar cei dintre noi care am ieșit la pensie și suntem acum mereu pe drumuri, la grădină, la nepoți, la cursuri, la excursii cu grupul din cartier, avem un motiv în plus să ne mirăm: dacă lipsim de acasă jumătate de zi, de ce nu se vede asta pe factură? Răspunsul stă adesea în ceea ce rămâne pornit în lipsa noastră.
Factura care nu ne sperie, dar ar trebui să ne facă curioși
Ne-am obișnuit să judecăm consumul după cifra de jos. Dacă nu a sărit în ochi, înseamnă că totul e în regulă. Numai că o factură liniștită poate ascunde o casă care consumă mai mult decât ar trebui, doar că o face constant, fără salturi, ca un robinet care picură. Un consum de bază constant nu alarmează pe nimeni tocmai pentru că nu se schimbă, iar ce nu se schimbă nu atrage atenția.
Personal, am observat asta când am început să notez seara, în carnețelul de lângă televizor, cifra de pe contor. Nu din rigoare, ci din plictiseală. După câteva zile am văzut un lucru ciudat: într-o duminică în care am stat aproape toată ziua afară, contorul a mers aproape la fel ca într-o zi petrecută în casă. Cineva, ceva, lucra în lipsa noastră.
Întrebarea de pornire nu e deci cât consumăm, ci cât consumăm când nu facem nimic. Diferența dintre cele două ne arată dacă avem de-a face cu obiceiuri sau cu aparate care nu se mai opresc niciodată.
Tot astfel, în cărțile de bucate ale mamelor noastre nu scria cât curent consumă o mașinărie, pentru că nu aveam atâtea. Astăzi avem o casă plină de mici ajutoare, iar fiecare aduce cu sine un obicei: pornit de dimineață, lăsat până seara. Nu e vina nimănui. E doar o schimbare de ritm despre care nu am vorbit suficient între noi, la o cafea sau la o discuție cu vecinii de pe scară.
Aparatele care nu se văd și nu se aud
Dacă ne plimbăm printr-o casă obișnuită, găsim aproape de fiecare dată aceleași tăcute prezențe: routerul care nu a fost oprit niciodată, încărcătoarele rămase în priză, televizorul lăsat în așteptare, cuptorul cu ceas luminos, boilerul care ține apa caldă pentru nimeni. Fiecare în parte consumă puțin, așa că le ignorăm. Împreună însă, într-o lună, adună un procent despre care nu ne place să vorbim.
Pentru cine vrea să înțeleagă mai bine cum se leagă toate acestea de factură, de tarife și de obiceiurile de zi cu zi, merită o vizită la Ghidul Energiei, un site care adună explicații despre facturi, eficiență energetică și consumul din casele noastre, scrise pe înțelesul celor care nu sunt specialiști. Nu e o lectură pentru o singură seară, ci una la care ne putem întoarce pe parcursul iernii.
Nu trebuie să ne transformăm în inspectori. Un pas modest, cum ar fi un prelungitor cu întrerupător pentru televizor și aparatele de lângă el, e deja un câștig. Seara apăsăm un buton, dimineața îl apăsăm la loc. Nu schimbă viața, dar schimbă cifra de pe contor și, mai ales, felul în care ne uităm la priza din perete.
O verificare pe care o putem face fără nicio unealtă: seara târziu, când ne culcăm, ne plimbăm prin casă și numărăm luminițele mici, roșii, verzi sau albastre. Fiecare e un aparat care veghează. Poate unele sunt chiar necesare, dar multe sunt doar obiceiuri. Dacă numărul ne surprinde, am găsit deja primul loc de unde putem începe, fără să cheltuim un leu și fără să cerem ajutorul nimănui.
Merită spus și că nu toate aparatele în așteptare sunt la fel. Un televizor modern consumă puțin când e oprit din telecomandă, în schimb unele cutii pentru televiziune sau pentru internet nu se opresc deloc și lucrează toată noaptea. Diferența se vede doar măsurând, iar măsurarea cu carnețelul e la îndemâna oricui.
Aparatele care merg mult, nu doar cele uitate
Mai e o categorie, mai puțin evidentă: aparatele pe care le credem inofensive pentru că nu fac zgomot sau nu încălzesc nimic. Purificatoarele de aer, dezumidificatoarele, ventilatoarele mici, oalele de gătit lent, plăcile electrice pentru picioare. Ele rulează ore întregi, uneori toată noaptea, și tocmai durata face diferența, nu puterea lor pe etichetă.
Un exemplu pe care îl cunoaștem cu toții: ventilatorul pornit în noaptea de vară și uitat până dimineața sau radiatorul mic de baie care a rămas aprins după ce ne-am spălat pe față. Sunt gesturi banale, făcute de zeci de ori pe an, fără nicio intenție de a risipi. Tocmai de aceea contează să le recunoaștem și să le dăm un loc în planul nostru, în loc să le scoatem din discuție ca pe niște detalii fără importanță.
Mai spunem uneori, între noi, că vechile aparate erau mai cinstite, pentru că se auzeau când lucrau. Cele noi sunt discrete, iar discreția are un preț: nu mai ținem socoteala timpului cât funcționează. Iată de ce un program fix, chiar și unul scris cu creionul pe frigider, ne ajută mai mult decât orice aplicație.
Observația mea, de om care a trăit decenii fără nicio asemenea mașinărie, este că nu ele sunt problema, ci faptul că le-am pus în funcțiune fără un plan. Le-am cumpărat într-o zi mai umedă, le-am pornit și le-am uitat. Nimeni nu ne-a spus să verificăm din când în când dacă mai e nevoie de ele.
Despre cum se comportă două dintre ele, cele care ne ajută să respirăm mai bine în apartamente umede, am găsit o explicație limpede în consumul unui dezumidificator și al unui purificator lăsate pornite, unde diferența dintre ele e explicată fără termeni greu de urmărit. Citind-o, am înțeles de ce unul dintre ele poate fi lăsat în funcțiune fără grijă, în timp ce celălalt cere puțină atenție.
Un plan simplu, pe care îl putem ține în buzunar
Ce facem, concret? Propunem o săptămână de observare, fără nicio cheltuială. În prima zi, notăm cifra de pe contor seara și dimineața, când nu am atins nimic. A doua zi, repetăm, dar cu televizorul și încărcătoarele scoase din priză. A treia zi, oprim și aparatele din bucătărie care nu sunt strict necesare peste noapte. Comparăm cifrele și vedem singuri cât contează fiecare pas.
- Ținem un carnețel lângă contor și notăm cifra la aceeași oră, ca să avem puncte de comparație care nu depind de memorie.
- Scoatem din priză, pe rând, câte un grup de aparate și urmărim dacă diferența se vede de la o zi la alta.
- Stabilim pentru aparatele care merg mult un program fix, de pildă câteva ore pe zi, nu toată ziua pe nesimțite.
- Cerem unui nepot sau unui vecin priceput să ne arate cum se citește corect consumul, dacă aplicația furnizorului ni se pare încâlcită.
Nu e nevoie de calcule complicate. E suficient să observăm ce se întâmplă, să tragem concluzii simple și să nu ne simțim vinovați pentru ce am lăsat până acum să meargă.
Ce schimbăm și ce lăsăm exact așa
Un plan bun știe și ce nu trebuie atins. Frigiderul rămâne pornit, la fel congelatorul, iar dacă avem un aparat medical care cere curent continuu, nu ne atingem de el. Nu sacrificăm confortul, nici siguranța, nici sănătatea de dragul unei cifre mai mici. Economia care ne face să ne fie frig sau să ne temem să aprindem lumina nu e economie, e o grijă în plus.
Schimbările reale vin din decizii mici, repetate: o lumină stinsă într-o cameră în care nu ne aflăm, o mașină de spălat pornită la o oră în care tariful, dacă avem unul diferențiat, ne avantajează, un aparat reglat să se oprească singur. Nu sunt gesturi spectaculoase și nu vor face din noi niște campioni ai economiei. Dar adunate pe un an, ele își spun cuvântul.
Mai e un lucru despre care vorbim rar: plăcerea de a înțelege. Am început să notez cifrele din curiozitate și am sfârșit prin a mă simți mai stăpân pe casa mea. Faptul că știu de ce curentul curge într-un fel sau altul îmi dă o liniște pe care factura, singură, nu o dădea niciodată.
Dacă vrem să mergem mai departe, putem păstra carnețelul și în lunile următoare, doar cu o notiță pe săptămână. Peste o jumătate de an vom avea o imagine mai clară a propriei case decât ne-ar putea oferi orice raport, iar discuția cu cineva priceput, un electrician, un nepot sau un vecin, va merge mult mai ușor, fiindcă vom ști ce să-l întrebăm.
Ce rămâne de făcut săptămâna asta
Alegem o seară și luăm carnețelul. Notăm cifra de pe contor, stingem tot ce nu e nevoie și revenim dimineața. Dacă diferența ne surprinde, avem deja un punct de pornire; dacă nu, putem respira liniștiți. În ambele cazuri, aflăm ceva despre propria noastră casă, ceea ce, la vârsta la care ne face plăcere să învățăm lucruri noi, nu e deloc puțin. Iar dacă la finalul săptămânii vom avea o listă de trei lucruri de schimbat, o vom ține la vedere, pe ușa frigiderului, ca pe o promisiune făcută nouă înșine.
Tehnologie
Raportul putere/greutate: de ce o mașină ușoară cu 90 CP poate fi mai vioaie decât una grea cu 130
Compari două mașini după numărul de cai putere și tragi concluzia că cea mai puternică va fi și cea mai rapidă. Nu mereu. Greutatea schimbă totul, iar un indicator puțin cunoscut, raportul putere/greutate, spune mai multe decât cifra brută. Pe revista auto Motor Expert îți arătăm cum se calculează.
Cum se calculează
Împarți puterea la masa mașinii. În kW pe tonă sau, mai rar, în cai putere pe tonă. De exemplu, o mașină de 1.000 kg cu 66 kW are 66 kW/t. Una de 1.600 kg cu 96 kW are 60 kW/t. Cu toate că a doua pare mai puternică, prima are un raport mai bun și va accelera mai energic.
Exemple rapide
- 1.000 kg și 66 kW: 66 kW/t, adică 90 CP pe o tonă
- 1.300 kg și 85 kW: aproximativ 65 kW/t
- 1.600 kg și 110 kW: aproximativ 69 kW/t
- 2.000 kg și 110 kW: 55 kW/t, mai puțin dinamică chiar dacă are 150 CP
Pentru transformarea în cai putere, un calculator kW cai putere îți dă răspunsul imediat, fără greșeli de calcul.
Ce valoare e suficientă
Sub 40 kW/t, mașina e leneșă, mai ales încărcată. Între 50 și 70 kW/t, se descurcă bine în orice situație obișnuită. Peste 80, devine sportivă, iar peste 100, ajunge la nivelul mașinilor de performanță. Pentru uz zilnic, 55-65 kW/t sunt mai mult decât suficiente.
Greutatea reală
Atenție la ce masă folosești. Fișa tehnică indică masa proprie, de obicei cu șofer de 75 kg și rezervor plin. Cu doi adulți și bagaje, mașina poate fi cu 200-300 kg mai grea, iar raportul scade vizibil. Pe urcările din țară sau pe drumurile de munte, diferența se simte imediat.
Cum îl folosești la alegere
Când cauți o mașină, compară nu doar cai, ci și masa. Un SUV de două tone cu 150 CP poate fi mai lent decât un hatchback de o tonă cu 90. Unele mașini compacte, cu motoare modeste, sunt surprinzător de vioaie tocmai datorită greutății mici. Alte comparații găsești la mărci auto.
Cum cauți informația
Masa proprie a mașinii este trecută în cartea de identitate și în broșura tehnică. Caută valoarea în kilograme și compară-o cu puterea în kW. Dacă mașina e echipată cu multe opțiuni, greutatea poate fi mai mare. Diferențele între versiuni de echipare ajung la 100-150 kg.
Pentru motociclete, folosește masa în ordine de mers, care include lichidele și rezervorul parțial plin.
Raportul în mașinile electrice
Mașinile electrice sunt grele din cauza bateriei, dar au puteri mari. O mașină de 1.800 kg cu 150 kW are 83 kW/t, un raport foarte bun, comparabil cu cel al unor sportive. Combinat cu cuplul instantaneu, rezultă accelerări spectaculoase.
De aceea, nu judeca o electrică după greutate: raportul și cuplul spun mai mult.
Cum te ajută raportul la tractare
Dacă tractezi o remorcă, masa totală crește și raportul scade drastic. O mașină de 1.500 kg cu 85 kW are 57 kW/t. Adaugă o remorcă de 1.000 kg și, raportat la masa totală de 2.500 kg, ajungi la doar 34 kW/t. Mașina rămâne capabilă, dar reprizele devin lente.
De aceea, pentru tractări frecvente, alege un motor cu cuplu mare și raport bun chiar și în sarcină. Verifică și masa maximă remorcabilă din acte.
Și consumul?
Greutatea mică ajută și la consum. Mai puțină masă înseamnă mai puțină energie pentru accelerare, mai puțină uzură la frâne și anvelope. Așadar, raportul bun nu este doar o chestiune de performanță, ci și de economie. Dacă vrei să faci o alegere inteligentă, citește și sfaturi auto înainte de a cumpăra.
Ai observat că mașina trage ușor într-o parte pe drum drept? Sau că volanul nu stă perfect centrat? De multe ori, vinovată e geometria roților. Pe Motor Expert vorbim des despre costuri evitabile, iar uzura anvelopelor este unul dintre cele mai frecvente.
Ce înseamnă geometria
Termenul se referă la unghiurile la care sunt montate roțile în raport cu caroseria și cu drumul. Cele mai importante sunt convergența (cât sunt roțile îndreptate spre interior sau exterior), carosajul (înclinarea laterală) și unghiul de fugă. Când sunt reglate corect, mașina merge drept, virează precis și uzează uniform cauciucurile.
Ce o dereglează
Lovirea unei borduri, o groapă adâncă, un impact ușor în parcare sau pur și simplu uzura pieselor de direcție. Articulațiile, capetele de bară și bucșele cedează cu timpul și lasă joc. Montarea unor arcuri mai scurte sau a unor jante cu alt ofset schimbă și ea unghiurile.
Chiar și fără accidente, o mașină folosită zilnic pe drumuri proaste își pierde reglajul după un an-doi.
Semnele pe care le vezi
- mașina trage într-o parte când lași volanul liber
- volanul stă strâmb când mergi drept
- anvelopele se tocesc pe interior sau pe exterior, nu uniform
- cauciucurile scârțâie în viraje, chiar la viteză mică
- volanul nu revine singur la centru după viraj
Uzura inegală se vede ușor: treci palma peste banda de rulare și simți o muchie ascuțită într-o direcție. Dacă o simți, geometria e probabil afectată.
Cât de des o verifici
Ideal, o dată pe an sau la 15.000-20.000 de kilometri, plus după orice lovitură puternică și după înlocuirea pieselor de suspensie sau direcție. O verificare costă puțin, iar reglajul face diferența dintre un set de anvelope care ține 50.000 de kilometri și unul distrus la 20.000.
Dacă ai schimbat anvelopele sezonier, e un moment bun să faci și geometria, dat fiind că roțile sunt oricum demontate.
Cum decurge reglajul
Mașina urcă pe un stand cu senzori sau camere, care măsoară unghiurile și le compară cu valorile din fișa producătorului. Mecanicul ajustează tijele de direcție, iar la unele modele și excentricele de suspensie. Înainte de reglaj, trebuie verificate piesele cu joc. Un reglaj pe piese uzate ține doar câteva zile, apoi se pierde.
La final primești o fișă cu valorile de dinainte și de după. Păstreaz-o, pentru că te ajută să urmărești evoluția.
Legătura cu presiunea din cauciucuri
Înainte să acuzi geometria, verifică presiunea. Un cauciuc dezumflat trage mașina într-o parte și se uzează pe margini. Citește și presiunea în anvelope ca să înțelegi cum se modifică comportamentul mașinii când variază.
La fel de important e echilibrajul. Vibrațiile din volan la 90-120 km/h arată, de obicei, un dezechilibru și se tratează separat, deși cele două probleme se confundă.
Ce valori ar trebui să vezi
Fișa de reglaj arată trei lucruri: valoarea măsurată, intervalul admis și valoarea după intervenție. Convergența se exprimă în grade sau milimetri, iar un total de câteva minute de arc în plus sau în minus nu înseamnă mare lucru. Contează diferența dintre roțile aceleiași punți, deoarece ea trage mașina într-o parte.
Cere ca reglajul să se facă pe stand calibrat, cu mașina așezată pe teren drept și cu presiunea corectă în anvelope. Dacă reglajul nu poate fi adus în toleranțe, mecanicul îți va spune ce piesă e uzată sau îndoită. Nu accepta un raport în care totul apare doar „aproape” în limite.
Câteva obiceiuri care ajută
Treci peste denivelări încet, cu roțile drepte, nu pe diagonală. Evită bordurile și nu parca cu roțile blocate la maximum ani de zile. Rotește anvelopele la jumătatea duratei de viață, dacă producătorul permite. Pentru ghiduri asemănătoare, vezi sfaturi auto.
Mai ține minte un lucru simplu: anvelopele noi merită montate pe o geometrie corectă. Să pui un set nou pe o mașină dereglată înseamnă să îl tocești inegal în câteva mii de kilometri. De aceea, atelierele serioase propun reglajul chiar în ziua schimbului, iar prețul se justifică repede prin durata de viață a cauciucurilor.
Când cauți un produs într-un magazin online și lista apare în fracțiuni de secundă, undeva s-a deschis un sertar. Nu unul de lemn, ci unul digital, într-o bază de date. Pe Articol Web ne gândim că merită să vezi cum e făcut, mai ales dacă ai de gând să ai vreodată un site sau o aplicație.
Mai întâi, o foaie de calcul
Cel mai ușor de pornit e de la Excel, pe care l-ai folosit cu siguranță. Ai o tabelă cu coloane, de pildă nume, oraș, telefon, și cu rânduri, câte unul pentru fiecare persoană. O bază de date începe exact așa: tabele, rânduri, coloane.
Diferența apare când datele cresc. O foaie de calcul cu o sută de rânduri merge bine. Cu un milion de rânduri, și cu zece oameni care o modifică în același timp, se blochează, se strică și nimeni nu mai știe care e versiunea corectă. O bază de date a fost gândită tocmai pentru asta.
Mai multe tabele, legate între ele
Un magazin are clienți, produse și comenzi. Ai putea să pui totul într-o singură tabelă uriașă, dar ar însemna să repeți adresa clientului la fiecare comandă. Dacă omul se mută, ar trebui să schimbi adresa în sute de locuri și să nu uiți niciunul.
Soluția e să ai tabele separate și să le legi. Clientul are un număr unic, iar comanda notează doar acel număr, nu toată adresa. Dacă adresa se schimbă, o modifici o singură dată, în tabela clienților, iar toate comenzile o văd corect. Se numește o bază de date relațională și e modelul cel mai răspândit.
Numărul unic, cel care identifică fiecare rând, se cheamă cheie. Fără el ai duplicate și confuzii, ca atunci când doi colegi se numesc la fel și nu știi pe care îl cauți.
Întrebările pe care i le pui
Ca să scoți informații, nu deschizi tabelele cu mâna. Trimiți o interogare, într-un limbaj special, care seamănă surprinzător de mult cu o propoziție în engleză. Spui, în esență: dă-mi numele clienților din Timiș care au comandat luna trecută. Baza de date caută, filtrează, combină tabelele și îți dă înapoi răspunsul.
Ce o face rapidă este un lucru pe care îl cunoști din cărți: indexul. La sfârșitul unui manual găsești o listă cu termeni și paginile unde apar. Nu citești cartea de la început ca să găsești un cuvânt. Baza de date construiește indexuri similare pentru coloanele căutate des și sare direct la rândul potrivit.
Dacă lipsește indexul potrivit, căutarea parcurge tot. Pe un tabel mare, diferența dintre cele două metode e diferența dintre o clipă și mai multe secunde de așteptare. Am văzut site-uri care păreau „prea încărcate” și care s-au curățat doar adăugând un index acolo unde trebuia.
Ce se întâmplă când ceva merge prost
O bază de date serioasă respectă o regulă simplă: o operație fie se termină complet, fie nu se întâmplă deloc. Gândește-te la un transfer între conturi. Dacă banii au plecat dintr-un cont dar nu au ajuns în celălalt, ai o problemă. De aceea operațiile se grupează în tranzacții, care se confirmă doar dacă toți pașii au reușit.
Pentru siguranță se fac și copii regulate. Nu le sări. Cea mai frecventă greșeală pe care o văd la site-uri mici este lipsa unei copii recente, descoperită abia în ziua în care e nevoie de ea.
Există și baze de date care nu folosesc tabele, ci documente flexibile, utile pentru informații care nu arată toate la fel, cum sunt postările de pe o rețea socială. Nu sunt mai bune sau mai proaste, doar potrivite altor situații.
Aproape tot ce atingi online stă într-o bază de date: contul tău, istoricul comenzilor, mesajele, articolele pe care le citești. Un site făcut cu o platformă gata, ca cele din materialul despre cum îți construiești un site de prezentare într-o oră, are una în spate, chiar dacă nu o vezi niciodată.
Iar pentru aparatele care o găzduiesc și pentru alte explicații similare, secțiunea gadgeturi și electronice e un bun punct de pornire.
Dacă lucrezi cu liste mari, încearcă să le gândești întâi pe hârtie: ce ai, cum se leagă, ce întrebări vei pune. Jumătate din muncă e acolo.
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către...
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne...
Taxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de...
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral...
Femeia captivă de trei ani într-un paradis din Pacific, deși are bilet de avion spre casă. Vrea să-și revadă mama bolnavă și să ajungă la nunta fiului
O femeie este blocată de trei ani în Insulele Cook, un arhipelag din Pacific, după ce a fost înșelată de...
Șofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare
Un șofer de Bolt, în vârstă de 52 de ani, a fost înjunghiat în mână de un client, în București,...
-
Actualitateacum 2 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
acum 3 zileReduceri Oriflame de Black Friday 2026: ce merită să pui pe wishlist
-
Breakingacum 3 zileAvangarde: AUR ar câștiga defilând alegerile parlamentare. Ce partid urcă puternic, cine scade în cel mai recent sondaj de opinie
-
Actualitateacum 3 zileRevenit din suspendare, Alibec se gândește deja la retragere. Vrea să se reprofileze: „Aș vrea să fac asta, îmi place ideea. Mă apuc acum!”
-
Breakingacum o ziRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Uncategorizedacum 3 zileOrganizarea banchetului de clasa a 12-a, cum eviți cele mai frecvente greșeli
-
Breakingacum o ziUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Breakingacum 22 de oreSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump