Unul dintre motivele pentru care DIICOT a cerut, luni, prelungirea arestării preventive a fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen îl reprezintă procedurile judiciare în curs de obținere a tuturor probelor care să închidă cercul acuzațiilor, una dintre acestea fiind mărturia omului de afaceri Massimiliano Arena, cel la care se pare că ajungeau banii trimiși de păgubitul Răzvan Leu, și cel care juca rolul de bancher, transmis surse judiciare pentru Gândul.

Sursele noastre susțin că a fost emis un ordin european de anchetă către statul italian, cu solicitarea audierii omului de afaceri Massimiliano Arena de către organele judiciare italiene, declarația acestuia urmând să fie transmisă DIICOT pentru depunerea ei la dosarul de înșelăciune.

În sala de judecată, procurorul DIICOT a explicat, luni, în timpul judecării cererii de prelungire a arestării preventive a celor doi inculpați că „în legătură cu coinculpatul Arena Massimilliano s-a efectuat procedura de citare în vederea aducerii la cunoștință a calității de suspect, drepturile și obligațiile procesuale”.

De ce se tem procurorii DIICOT

Magistratul DIICOT prezent la ședința de luni, urmare căreia judecătorul Claudiu Corobană de la Tribunalul București a stabilit, nedefinitiv, plasarea sub control judiciar a celor doi inculpați, a explicat anterior luării acestei decizii că, sub aspectul necesității prelungirii măsurii arestării preventive, „se constată că prezintă relevanță deosebită conduita inculpatului Călin Georgescu, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, respectiv împrejurarea că, în acest interval, respectiv data de 26.09.2026, ar fi săvârșit noi infracțiuni”.

Procurorul de ședință al DIICOT a reamintit judecătorului Corobană faptul că Georgescu a fost pus sub acuzare pentru instigare la infracțiunea de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și instigare la tentativă la infracţiunile de alterare a integrităţii datelor informatice și perturbarea funcţionării sistemelor informatice.

„Această împrejurare, analizată prin raportare la ansamblul materialului probator și la circumstanțele concrete ale cauzei, constituie un element pertinent în evaluarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, întrucât indică faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior dispusă nu a fost suficientă pentru prevenirea săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală.

Prin urmare, în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”, ar mai fi explicat procurorul de ședință în fața instanței.

Blândețea măsurilor poate da idei, susține procurorul

Lipsa unei măsuri preventive, privative de libertate, a mai explicat procurorul DIICOT „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen, în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

El a mai arătat că probele existente în prezent în dosarul declanșat după verificarea tehnică a vilei „susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”.

Despre gravitatea faptelor celor doi, procurorul ar fi arătat că „periculozitatea inculpaților este relevată de modul şi circumstanțele în care aceștia au săvârșit infracțiunile de „constituire a unui grup infracțional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, inculpații având ca scop obținerea unor sume cât mai mari de bani pentru maximizarea profiturilor”.

Rolul lui Massimiliano Arena în dosarul de înșelăciune

În dosarul DIICOT anchetatorii arată că în cursul lunii septembrie 2021, Călin Georgescu împreună cu Ionel Rusen și Massimiliano Arena au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului Georgescu Călin, în special pe teritoriul României, până la data de 18.10.2023, data la care a încetat acțiunea de menținere în eroare a persoanei vătămate Leu Răzvan, în vederea comiterii unor infracțiuni de înșelăciune, potrivit rolurilor asumate, prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, având drept scop obținerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor foloase patrimoniale injuste, constând în garanțiile bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective.

În ceea ce priveşte cauza de faţă, constatăm că ne aflăm în prezenţa unui grup infracțional organizat specializat în inducerea în eroare a persoanelor vătămate prin prezentarea unor pretinse posibilități de obținere a unor credite în cuantumuri ridicate, condiționate de achitarea prealabilă a unor sume de bani cu titlu de garanție.

Rolul de lider al acestui grup a fost asumat de numitul Georgescu Călin, care a coordonat întreaga activitate infracțională și astfel le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, aceștia urmând să fie prezentați de către lider drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești, ce urmau să fie însușite de către grupul infracţional organizat.

„Răzvan Leu precizează că, încă de la momentul deschiderii contului la Wealth Bank, a semnat mai multe documente redactate exclusiv în limba engleză, respectiv «tot ce au cerut prin e-mail» Ionel Rusen și Arena Massimilioano, totul realizându-se prin corespondență, cu excepția unui contract pe care l-a semnat în prezența lui Ionel Rusen și a lui Arena la Londra, în holul Hotelului JW Marriott Grosvenor House London”, se mai arată în dosar.

Traseul banilor păgubitului

„Referitor la suma de de 1.100.000 euro transferată către Wealth Bank, Răzvan Leu arată că a procedat conform indicațiilor primite de la Ionel Rusen și conform celor stabilite cu Arena Massimilioano, astfel la data de 28.12.2021 a transferat suma de 1.000.000 euro, la data de 20.01.2022 a transferat suma de 100.000 euro, iar la data de 22.12.2021 a transferat suma de 2.500 euro pentru deschiderea contului de la Wealth Bank.

Deși suma de 1.100.000 euro a fost transferată către Wealth Bank, conform documentelor depuse în susținerea sesizării, rezultă faptul că SC REAL CONCRETE LAND SRL a acordat un împrumut în valoare de 1.000.000 euro către EIBT TRUST Ltd, coordonată de Arena.

Răzvan Leu menționează faptul că a dorit obținerea unei finanțări externe, întrucât creditarea pentru sume mai mari de bani se obține mai rapid, iar în comparația cu unitățile bancare din România care oferă astfel de creditări, dobânda finanțărilor externe este mai convenabilă”, se mai arată în dosarul anchetatorilor DIICOT.

În dosar se arată că Arena ar fi fost prezentat ca fiind deținătorul așa zisei entități de finanțare la care Rusen pretindea că ar fi acționar al acesteia, totul pentru a forma convingerea afaceristului interesat de accesarea unor credite de milioane de euro că banii săi urmează un traseu licit.

„Răzvan Leu face precizarea că la un moment dat, la inițiativa lui Călin Georgescu și la insistențele sale către acesta în vederea restituirii sumei de bani, a purtat o convorbire telefonică prin intermediul aplicației WhatsApp, la care a participat Călin Georgescu, Ion Negoescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena.

Acesta din urmă a dat asigurări că problema va fi rezolvată în cel mai scurt timp, că la acel moment întâmpina mai multe dificultăți”, se mai arată în dosar.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, propune concedierea medicilor care părăsesc programul de la stat pentru cabinetele private. De altfel, propune ca managerul unității medicale să aibă posibilitatea să desfacă un contract de muncă în cazul celui care are trei abateri de acest tip.

Alexandru Rogobete propune sancțiuni pentru medicii care pleacă de la spitalul public în timpul programului pentru a lucra în privat. Ministrul propune ca managerii să poată desface contractul de muncă după trei abateri și spune că fenomenul trebuie reglementat prin lege.

Ministrul Sănătății propune concedierea medicilor care părăsesc programul de la stat pentru a merge la privat

„În prima conferință am anunțat mai multe priorități, printre care una care mă pasionează. Sunt în continuare cu ochii pe cei care pleacă la ora 10 din sistemul public în cabinetul propriu privat. La trei abateri de acest gen, managerul să poată să desfacă contractul de muncă pentru cei care nu înțeleg că programul la public trebuie respectat. Când a fost nevoie să sar pentru protejarea personalului medical, toată vara am fost lângă ei, am sărit. Dar la fel voi sări și când prind pe unul că la ora 10, în loc să fie la spitalul public, va fi în cabinetul privat.

Am o strategie, ce vreți să vă spun că mă duc neanunțat în spitale să văd dacă sunt medicii? Eu am nevoie de cadrul legal. Presiunea publică descurajează fenomenul și voi profita de asta, dar el trebuie reglementat și sancționat”, a spus Alexandru Rogobete la TVR 1.

Rogobete: „De săptămâna viitoare ne așezăm la masă pentru a stabili etapele pentru o nouă lege a Salarizării”

Totodată, ministrul Sănătății va relua săptămâna viitoare discuțiile cu sindicatele pentru o nouă lege a Salarizării. Alexandru Rogobete spune că protestele au fost provocate de riscul unor reduceri drastice ale veniturilor personalului medical.

„Greva generală fără precedent nu a apărut pentru că medicilor nu li s-au dublat salariile, ci pentru că le scădea venitul cu până la 4.000 de lei. E ușor de aruncat la coș ceva făcut de Pîslaru, probabil mi-ar face și plăcere, dar nu asta e soluția, ci să găsim o legislație echilibrată. De săptămâna viitoare ne așezăm la masă pentru a stabili etapele pentru o nouă lege a Salarizării, nu o formă în care să îngropăm sistemul de educație, de sănătate”, a mai spus Rogobete.

Ce spune despre plata gărzilor din spitale

Totodată, Alexandru Rogobete vrea reorganizarea gărzilor medicale și modificarea tarifelor. Ministrul Sănătății a anunțat că plata progresivă a gărzilor este o propunere agreată cu sindicatele. Rogobete propune tarife mai mari pentru medicii care fac mai multe gărzi lunar. Plata ar crește progresiv, în funcție de numărul gărzilor efectuate. Alexandru Rogobete propune majorarea cu 25% a tarifului pentru fiecare gardă suplimentară. Ministrul vrea și plata gărzilor medicilor rezidenți din anii I, II și III, care în prezent lucrează adesea fără să fie remunerați.

„Şi mai vreau să anunţ o noutate la care ţin foarte mult. (…) Este vorba de respectul faţă de medicii rezidenţi şi de stimularea lor pentru pentru această profesie. În momentul de faţă, medicii rezidenţi anul I, II și III, în multe locuri, nu sunt plătiţi pentru gărzi. Unii fac şi 8, 9, 10 gărzi pe lună neplătite. Ori, eu nu consider că este corect acest lucru şi îmi doresc includerea la plată inclusiv a gărzilor pentru rezidenţii de anul I, II și III”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

Sursă foto: Mediafax Foto
Sursă video: TVR 1