Actualitate
Goana românilor după apartamente îi face să îşi vândă afacerile | Nationalul.ro
Şantierele pe care se construiesc locuinţe au explodat anul trecut, marcând o creştere record de aproape 68% faţă de 2016. Evoluţia a venit în contextul în care întregul sector al construcţiilor a scăzut cu 7%, pe fondul diminuării drastice a activităţilor din sectorul comercial şi cel al investiţiilor publice. Dacă anul trecut în România s-au construit peste 53.000 de locuinţe, cu doar 2% mai multe decât în 2016, volumul uriaş de lucrări începute în 2017 ar trebui să crească substanţial numărul locuinţelor ce urmează a fi livrate în acest an.
În acest context, acţionarii unei serii de producători de materiale pentru construcţii, în special cei care depind de sectorul rezidenţial, au identificat momentul optim pentru a-şi vinde afacerile pe care le-au susţinut din greu în timpul crizei. Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), consideră că tranzacţiile din ultima perioadă au fost stimulate de poziţia strategică pe care aceşti producători au ajuns să o ocupe la nivel european.
„Desigur nu poate fi omis nici factorul rată a profitului, mai ales când se profilează o perioadă de creştere. În cazul României, sectorul rezidenţial este unul important, dar dacă privim cifrele de afaceri din diferite sectoare ale construcţiilor vedem că marile zone sunt cele ale infrastructurii de transport şi eventual ale infrastructurii edilitare, adică zonele pe care presează şi Europa să le demarăm cât mai repede“, a declarat pentru Capital preşedintele APMCR.
El anticipează că piaţa va atrage, în continuare, jucători specializaţi şi fonduri de investiţii, tendinţă ce arată un semn de maturitate. Noii investitori vin cu bani şi cunoştinţe, plus că au capacitatea de a integra fabricile româneşti într-un circuit economic global, consideră Georgescu.
Noi lideri în zidărie
Piaţa materialelor de zidărie, evaluată la peste 280 mil. euro, a generat cele mai interesante tranzacţii din ultima jumătate de an. Producătorul german Xella International, numărul cinci pe segmentul producţiei de BCA, a cumpărat grupul Macon, lider pe aceast sector, şi ajuns să controleze aproape o treime din piaţă. Această mişcare a reprezentat ieşirea fondurilor poloneze de investiţii Enterprise Investors de pe piaţa locală a materialelor de construcţii. Investitorii polonezi mai deţin în România doar retailerul de jucării Noriel, cumpărat în 2016.
Compania Macon administrează patru puncte de producţie la Deva, Oradea, Târgu-Jiu şi Vadu Crişului, dar din grup mai fac parte şi Simcor Var, Simbeton şi Simterac. Împreună, grupul are un număr mediu de 815 angajaţi şi afaceri anuale de circa 33 mil. euro. La rândul său, Xella a inaugurat în anul 2010, la Ploieşti, o unitate de producţie de blocuri de zidărie tip BCA, în urma unei investiţii greenfield de 32 mil. euro. În urma acestei achiziţii, nemţii au în România opt fabrici.
O altă mutare strategică pe acelaşi sector a fost aprobată săptămâna trecută de Consiliul Concurenţei, care a autorizat Dedeman şi PIF Industrial, firme controlate de antreprenorii băcăuani Dragoş şi Adrian Pavăl, să devină acţionari majoritari ai producătorului de cărămidă Cemacon. Tranzacţia a scos din piaţă fondul finlandez de investiţii KJK, care şi-a vândut pachetul de 27,9% de acţiuni pentru circa 2,2 mil. euro, şi fondul SSIF Brk Financial Group, care şi-a vândut integral pachetul de 14,6% de acţiuni deţinut în cadrul Cemacon la un preţ de 1,14 mil. euro. „Achiziţia s-a realizat prin tranzacţii transparente pe bursă. E un semn pozitiv de implicare a capitalului local în acest moment“, susţine Claudiu Georgescu.
Tranzacţie blocată
Sectorul materialelor de zidărie a consemnat şi o premieră. Consiliul Concurenţei a blocat pentru prima dată în istorie o tranzacţie majoră. Austriecii de la Wienerberger, liderii producţiei de blocuri ceramice din România, au intenţionat să achiziţioneze compania Brikston din Iaşi, numărul cinci pe aceast sector, ceea ce le-ar fi adus o cotă de piaţă de circa 40%. După ce Consiliul Concurenţei a ajuns la concluzia că tranzacţia ar putea crea un gigant care ar domina piaţa de cărămizi şi ar dicta preţurile, Wienerberger a anunţat că îşi retrage oferta de achiziţie.
„Ţinta noastră este să ne întărim platformele industriale şi să accelerăm creşterea. Prin urmare ne concentrăm pe extinderea structurii noastre prin proiecte cu creştere organică. În acelaşi timp, nu exclud posibilitatea viitoare de a ne lărgi portofoliul local prin diversificarea cu alte materiale de construcţii“, a declarat Heimo Scheuch, CEO-ul Wienerberger. Anul trecut, producătorul a generat venituri de peste 76 mil. euro cu cele şase fabrici ale sale din România.
Dacă austriecii vor găsi o soluţie de extindere, nu la fel de uşor va fi pentru fondul asiatic ADM Capital, care vrea să vândă afacerea Brikston. „Dacă exitul ADM Capital se va face, sunt o mulţime de soluţii începând de la vânzarea către un producător specializat mai mare şi terminând cu scoaterea pachetelor de acţiuni pe bursă. Este o decizie a investitorului“, explică Georgescu.
O altă tranzacţie aşteptată pe piaţa de materiale de zidărie este vânzarea producătorului de prefabricate Somaco. Compania a fost cumpărat în 2008 de fondul suedez de investiţii Oresa Ventures pentru 32,5 mil. euro, iar acum investitorul este într-o perioadă propice exitului.
Investitori strategici
Drumul ieşirilor de pe piaţa vopselelor şi tencuielilor decorative a fost deschis anul trecut de fondul de investiţii Axxess Capital, care a părăsit sectorul construcţiilor prin vânzarea Deutek americanilor de la PPG Industries contra unei sume estimată la 40-50 mil. euro. Prin această tranzacţie, Deutek a intrat în portofoliul celui mai mare producător de vopsele şi tencuieli din lume, cu vânzări de 14,8 mld. dolari. Practic, de la un fond de investiţii cu o strategie clară în privinţa ciclurilor de exit, producătorul român a ajuns pe mâna unui investitor puternic specializat.
Mai recent, concurenţii direcţi ai PPG, olandezii de la AkzoNobel, şi-au făcut simţită prezenţa în România prin achiziţia producătorului Fabryo de la fondul suedez Oresa Ventures, tranzacţie estimată la 50 mil. euro. Olandezii au intrat în posesia a două fabrici şi şase centre de distribuţie de vopsele decorative, adezivi şi mortar, inclusiv una dintre cele mai mari unităţi de producţie din regiune, cu posibilitate de extindere viitoare. Afacerile de anul trecut au plasat AkzoNobel pe locul trei în topul marilor producători de vopsele, după PPG şi Sherwin-Williams, însă achiziţia Fabryo i-a adus titlul de lider al pieţei româneşti de vopsele decorative.
La rândul său, antreprenorul român Ion Florescu pregăteşte vânzarea Policolor, pentru a se orienta spre piaţa imobiliară românească. Planul său este să iasă din firmă abia după mutarea producţiei din zona Theodor Pallady a Bucureştiului în cartierul Militari. Din 2020 va începe prospectarea pieţei pentru potenţiali cumpărători. „Ne vom adresa, în principal, producătorilor de vopsele din lume. Va fi fie un «exit» din firmă, fie unul din divizii (chimie, răşini şi vopsele)“, a explicat antreprenorul într-un interviu acordat revistei Capital la începutul acestui an. Toţi aceşti investitori se bat pe o piaţă a vopselelor evaluată la 160 mil. euro.
Partea goală
Dacă investitorii care şi-au vândut afacerile cu materiale de construcţii au sesizat oportunitatea momentului, caracterizat de trei ani în care gradul de accesibilitate al locuinţelor a urcat la cote maxime, cumpărătorii acestor afaceri s-ar putea confrunta, de acum încolo, cu o perioadă mai puţin prielnică pieţei.
Inflaţia galopantă din prima jumătate a acestui an a dus dobânda ROBOR cu scadenţă la trei luni peste pragul de 3%, cu mult mai repede decât anticipau analiştii financiari, iar preţul locuinţelor se apropie periculos de pragul de alertă al Uniunii Europene. Deocamdată, investiţia într-o locuinţă rămâne rentabilă, dar perspectiva de continuare a scumpirii creditelor şi a locuinţelor reduce tot mai mult din randamente. Cu alte cuvinte, o diminuare a numărului de cumpărători de locuinţe, adică o scădere a cererii, ar putea atrage după sine o reacţie de oprire a expansiunii din partea dezvoltatorilor de locuinţe, adică o scădere a necesarului de materiale de construcţii.
Indiferent de evoluţiile viitoare ale sectorului rezidenţial, cert este că investitorii care au achiziţionat producători din România sunt atenţi la randamentele pe termen lung, profilul lor fiind diferit de cel al foştilor acţionari.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 3 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 3 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum o ziHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 3 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei
-
Comunicateacum 2 zileOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa
-
Uncategorizedacum 3 zileHONOR Magic8 Pro pus la încercare de fotografi profesioniști în condiții extreme
-
Sanatateacum 2 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
-
Comunicateacum 8 oreCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta




