Actualitate
EXCLUSIV Cât au luat străinii din teritoriul ţării. Harta României aşa cum nu ai mai văzut-o | Nationalul.ro
Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Timiş au încheiat 5.600 de tranzacţii de vânzare-cumpărare în primul semestru al acestui an, echivalentul a 8,2% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acelaşi judeţ a fost fruntaş la vânzarea de terenuri şi în prima jumătate din 2017, însă anul acesta s-au înstrăinat cu 30% mai multe loturi. Chiar şi cel mai scump teren a fost vândut în acest judeţ, care are printre cele mai mari preţuri din ţară.
În luna aprilie, bănăţenii au vândut cel mai mare volum de pământ, adică 1.289 de loturi, aproape dublu faţă de volumul de tranzacţii încheiat în luna ianuarie.
Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole încheiate în primele şase luni este completat pe locul doi de Arad, cu circa 4.100 de tranzacţii, Dolj, cu circa 3.700 de terenuri vândute, Brăila, cu 3.200 de vânzări, şi Galaţi, cu 2.800 de tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă aproape 30% din numărul de terenuri agricole vândute în prima jumătate a anului la nivel naţional.
La coada clasamentului se plasează Gorj, Vâlcea, Maramureş şi Bistriţa Năsăud, judeţe în care s-au vândut în jur de 400 de terenuri agricole în perioada analizată.
La nivel naţional s-au vândut peste 68.000 de loturi agricole în primele şase luni din an, cu 9% peste volumul din perioada similară a anului anterior. În luna martie s-au vândut cele mai multe, respectiv 13.848 de terenuri, urmată de luna mai, cu 13.501 de loturi, şi luna februarie, cu peste 12.000 de contracte de vânzare înregistrate la cadastru.
Cumpărători de top
Anul trecut au fost tranzacţionate 100.000 de hectare de teren agricol, în valoare de circa 438 mil. euro, potrivit estimărilor Agricover, instituţie financiară specializată în creditarea agriculturii. Străinii deţin circa 20-30% din suprafaţa totală de teren agricol a ţării, arată datele companiei. Totuşi, la nivel oficial, străinii deţin circa 17.000 de hectare de teren agricol intravilan şi extravilan, ceea ce reprezintă un procent de doar 0,3% din suprafaţa de 5,8 milioane de hectare de teren agricol cadastrat, potrivit informaţiilor obţinute în exclusivitate de revista Capital de la ANCPI. Trebuie menţionat că terenul înregistrat la cadastru reprezintă 42% din suprafaţa agricolă a ţării.
Braşovul este judeţul în care străinii deţin cea mai mare parte din terenul agricol cadastrat. Investitorii străini controlează 1.240 de hectare de pământ din Braşov, echivalentul a 1,23% din suprafaţa agricolă cadastrată a judeţului. Totuşi, cea mai mare suprafaţă de teren agricol deţinută de străini este în Timiş, unde investitorii au 2.640 de hectare, iar acesta este urmat de judeţul Tulcea, unde strănii controlează 1.644 de hectare, şi de Arad, unde investitorii de altă naţionalitate au 1.462 de hectare.
„Cel mai probabil volumul tranzacţiilor la nivel naţional s-a menţinut la acelaşi nivel ca anul trecut, iar interesul pentru achiziţia de teren este în continuare crescut. Fermierii sunt principalii cumparători atunci când există ofertă“, explică Robert Rekkers, directorul general al Agricover.
Ministerul Agriculturii şi-a dat avizul final pentru doar 11 tranzacţii cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare în prima jumătate a acestui an. Acestea cumulează o suprafaţă totală de peste 640 de hectare, iar preţul mediu de tranzacţionare a fost de 5.000 de euro/hectar. Cel mai scump teren, în suprafaţă de 85,4 hectare, a fost cumpărat la un preţ de 2,56 mil. lei, adică circa 558.000 euro. Terenul este situat în comuna Voiteg din judeţul Timiş şi a fost achiziţionat de Corvin-Petru Mateiu, prin firma sa Agro Nevada Tim, de la Simona-Nicoleta Morariu, potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Agriculturii. Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători agricoli din Banat, cu un portofoliu de terenuri de peste 8.500 de hectare. Tot el a fost autorul celei mai mari tranzacţii cu teren arabil din România în anul 2015, când a cumpărat 142,2 de hectare tot în comuna Viteg la un preţ de 1,3 mil. euro. Ulterior, Mateiu a mai cumpărat 260 de hectare de teren în aceeaşi localitate pentru care a plătit 2,4 mil. euro.
Totuşi, achiziţia lui Mateiu nu a fost realizată la cel mai mare preţ pe hectar. Speculantul imobiliar spaniol Imobiliara El Parque a cumpărat de la Andrei Constantin 35,56 hectare în judeţul Ilfov la un preţ de 9.000 de euro/hectar, preţ cu mai bine de o treime peste ce a plătit Mateiu în Timiş.
O suprafaţă impresionantă de teren agricol a făcut anul trecut obiectul celei mai mari tranzacţii din an. Şapte loturi comasate, în suprafaţă de 385 de hectare, din judeţul Olt, au fost vândute pentru 1,6 mil. euro. Vânzătorul a fost grupul imobiliar austriac S+B Gruppe, iar cumpărătorul, doi fermeri locali: Paulian Marius Preoteasa şi Geta Preoteasa.
Val de scumpiri
Preţul terenurilor arabile s-a dublat, iar în anumite zone s-a triplat, în ultimii cinci ani, potrivit estimărilor Agricover. Pentru acest an, specialiştii se aşteptată la o creştere cu 10% a preţului, rată ce s-ar putea menţine până în 2020. Chiar şi aşa, cele mai scumpe preţuri din România sunt la jumătate din preţul de pornire din Germania.
Dacă în Ilfov sau Ialomiţa, preţul pământului poate atinge un maxim de 10.000 de euro/hectar, în Germania, preţul terenurilor agricole variază între 25.000 şi 60.000 de euro/hectar, similar cu cel din Olanda.
„Deşi în creştere în ultimii ani, preţul terenului agricol este încă mic în comparaţie cu preţul terenurilor agricole în Europa de Vest. Pe piaţă există toate premisele care să susţină trendul crescător al terenului arabil: preţul încă scăzut, randamente bune la hectar, subvenţii. În plus, fermierul deţine în proprietate, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul este arendă. În acest context, interesul acestuia de a continua să achiziţioneze se va păstra şi în urmatoarea perioadă“, adaugă Robert Rekkers.
Potrivit acestuia, sunt o multitudine de factori care pot influenţa evoluţia preţurilor terenurilor, printre care se numără gradul de fărâmiţare a terenurilor, nivelul subvenţiilor, productivitatea şi profitabilitatea terenului în proprietate, oferta redusă de teren arabil la vânzare, accesul la finanţarea necesară achiziţiei, dar şi limitarea accesului la teren agricol prin lege.
Prioritate la cadastru
Directorul Agricover mai spune că o mare problemă şi o barieră în vânzarea terenurilor agricole o reprezintă lipsa cadastrului la nivel naţional. Agenţia de Cadastru a apelat, până acum, la o serie de măsuri legislative pentru a înregistra toate proprietăţile din România într-un timp cât mai scurt. Accentul se pune pe implementarea schemelor de plăţi în agricultură prin identificare şi înscrierea în cadastru a tuturor terenurilor agricole, până în 2020.
Administratorii proprietăţilor aflate în domeniul public şi/sau privat al statului au la dispoziţie următoarele două luni pentru a cere finanţare de la ANCPI în vederea înregistrării în cadastru a tuturor imobilelor, obligaţie apărută printr-o nouă lege publicată în 26 iulie 2018. Specialiştii estimează că aceste bunuri ar avea o suprafaţă cuprinsă între 600 şi 800 de hectare.
„Aceasta este una dintre măsurile pe care le vom lua pentru a grăbi procesul de înregistrare sistematică în România. Programul naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) are cel mai alert ritm de la înfiinţare. Am evoluat foarte mult faţă de anii precedenţi pentru că, în acest an, avem cel mai mare număr de contracte de prestări servicii, respectiv 1.835, şi sunt în desfăşurare lucrări la nivelul întregii localităţi în 182 de UAT-uri, precum şi în peste 25.000 de sectoare cadastrale, din peste 2.300 de UAT-uri. Sperăm ca în acest demers să primim sprijin şi de la administratorii terenurilor statului care acum au posibilitatea să acceseze fondurile noastre pentru inventarierea proprietăţilor, care reprezintă un procent destul de mare şi care trebuia făcută cu mult timp în urmă”, a explicat Radu-Codruţ Ştefănescu, preşedintele şi directorul general al ANCPI.
Lege anti-speculanţi
Un proiect de lege, iniţiat de parlamentari PSD, îşi propune să uşureze accesul tinerilor la piaţa funciară şi să reducă achiziţiile de terenuri agricole cu scop speculativ. Proiectul a trecut de la Senat la Camera Deputaţilor şi are şanse să fie adoptat în acest an. Una dintre modificările vizate de noua lege prevede ca, odată cumpărate, terenurile agricole din extravilan să nu mai poată fi vândute decât după 15 ani şi atunci doar statului român.
Actul normativ stabileşte şi condiţiile necesare achiziţiei de teren arabil. Astfel, în cazul persoanelor fizice, acestea trebuie să locuiască pe raza localităţii unde se află terenul oferit spre vânzare şi, în acelaşi timp, să fi desfăşurat activităţi agricole în aceeaşi zonă cu minim cinci ani înainte de publicarea ofertei. Aceste condiţii nu se aplică, însă, dacă cei interesaţi de achiziţie sunt fermieri tineri.
În cazul firmelor, acestea trebuie să aibă sediul social sau secundar înregistrat pe raza localităţii unde se oferă terenul la vânzare, să fi desfăşurat activitate agricolă în aceeaşi zonă cel puţin cinci ani, iar veniturile obţinute din agricultură să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani.
Mai mult, arendaşii care doresc să cumpere terenul exploatat trebuie să deţină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare încheiat şi înregistrat cu minim un an înainte de data publicării oferite de vânzare a terenului. Conform proiectului legislativ, dreptul de preempţiune în cazul proprietarilor de terenuri învecinate este deţinut de cel care are terenul vecin cu cea mai mare latură la lotul de vânzare, iar dacă sunt mai mulţi care îndeplinesc această condiţie, atunci se alege cel mai tânăr dintre ei.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
Actualitate
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului, în urma unui conflict cu o persoană localitate. Victima a decedat, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru omor.
Crimă în Giurgiu FOTO: Breaking News Giurgiu
Crima s-a petrecut, sâmbătă, în fosta şcoală din satul Bălănoaia, din comuna Frăteşti, judeţul Giurgiu, unde locuiau de ceva timp trei bărbați.
Potrivit martorilor, bărbatul de 56 de ani ar fi avut o discuţie contradictorie cu prietenul său şi s-ar fi enervat pe acesta pentru că ar fi țipat la el. Într-o clipă de furie, agresorul a pus mâna pe un cuțit şi a început să lovească victima în repetate rânduri, până şi-a dat ultima suflare.
Martor la incident, un alt bărbat a sunat la 112 şi i-a alertat pe polițişti. La fața locului au ajuns şi două echipaje de ambulanță de la SAJ Giurgiu. În ciuda eforturilor cadrelor medicale, victima a fost declarată decedată, potrivit Breaking News Giurgiu.
Autorul a fost găsit la fața locului şi a mărturisit imediat ce a făcut. Bărbatul a fost încătuşat şi va fi dus la audieri. Criminaliştii şi polițiştii urmează să efectueze cercetarea la fața locului pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Trupul bărbatului va fi preluat de legişti pentru efectuarea necropsiei şi stabilirea cauzelor morţii.
-
Actualitateacum 3 zile
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
-
Actualitateacum 3 zile
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
-
Breakingacum 2 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 2 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum o ziCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum o ziSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Actualitateacum 2 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Actualitateacum 2 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA





