Actualitate
Sute de milioane pentru stadioane goale | Nationalul.ro
Tencuială căzută, infiltraţii, crăpături, praf şi gunoaie. Aşa arată azi stadionul din Piatra Neamţ, care fusese modernizat în urmă cu circa un deceniu, după o investiţie de şase milioane de euro a primăriei din localitate. În primii ani, el a găzduit, pe lângă partidele din Liga 1 ale clubului Ceahlăul, diverse meciuri internaţionale, inclusiv ale echipei României. Însă problemele financiare au făcut ca echipa nemţeană să ajungă în ligile inferioare (ea a promovat de curând în Liga a 3-a), iar lipsa de interes şi de finanţare au făcut ca arena de 18.000 de locuri să se degradeze. Iar în tribunele altădată pline se adună astăzi numai câteva sute de spectatori. „Jumătate dintre ei nici nu plătesc bilete, au tot felul de aranjamente, aşa că veniturile de pe urma stadionului sunt nesemnificative”, ne spune unul dintre puţinii suporteri care mai vin pe arena de sub Pietricica la fiecare meci.
Un caz încă şi mai ciudat este cel de la Ploieşti: reconstruit de la zero în perioada 2009-2011 după o investiţie de circa 18 milioane de euro şi după ce a găzduit pe 5 iunie meciul amical România-Finlanda, stadionul „Ilie Oană” nu a primit la finele lui iulie certificatul de securitate. „Acesta este un document obligatoriu ce trebuie obţinut de către fiecare administrator de bază sportivă şi care atestă faptul că respectivul teren îndeplineşte condiţiile necesare pentru desfăşurarea de competiţii, în termenii stabiliţi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmerie şi Direcţia de Sănătate Publică. În cazul stadionului «Ilie Oană», această certificare ar fi trebuit obţinută de către Clubul Sportiv Municipal Ploieşti”, au explicat oficialii Petrolul Ploieşti. Media a scris că autorizaţiile necesare nu au fost emise după ce au fost constatate probleme la sistemul de turnicheţi, la căile de acces şi evacuare a spectatorilor, dar şi la delimitarea zonei pentru suporterii echipei adverse. Aparent chestiunile nu sunt noi, dar administratorul arenei amână să le rezolve de mai mulţi ani.
Investiţie degeaba?
Spre deosebire de Petrolul Ploieşti, care, deşi a jucat în sezonul 2016/2017 în Liga a 4-a şi în sezonul trecut în Liga a 3-a, promovând de curând în Liga a 2-a, a atras aproape la fiecare meci acasă câteva mii de spectatori (recordul fiind de aproape 14.000 la meciul din 2017 cu Dentas Tărtăşeşti), alte cluburi care au – sau vor avea în curând – la dispoziţie stadioane noi şi moderne nu reuşesc să treacă de câteva sute de spectatori pe meci. Este, de exemplu, cazul celor de la Pandurii Târgu Jiu. Echipa a jucat în Liga a 2-a în sezonul trecut şi, potrivit presei sportive, a atras în medie 289 de spectatori la fiecare partidă disputată. Mai mult, clubul este în insolvenţă şi nu este exclusă intrarea sa în faliment.
Cu toate acestea, în Târgu Jiu se construieşte în prezent unul dintre cele mai moderne stadioane din ţară, cu parcare subterană, hotel cu 30 de camere, zonă de shopping sub tribuna oficială, pistă de atletism, două tabele de marcaj şi tribune acoperite complet. Investiţia, de circa 22 de milioane de euro, se face din bani de la bugetul de stat şi s-a confruntat deja cu primele probleme încă înainte de inaugurare: amânări peste amânări (arena nu este gata, deşi iniţial trebuia inaugurată în 2016) şi probleme la acoperiş, care a cedat în urma ploilor puternice din această vară. Mai mult, pentru finalizarea lucrărilor mai e nevoie de circa două milioane de euro. „Totul este aprobat la nivel de minister. Mai trebuie să apară hotărârea de Guvern cu alocarea sumei (…) ca, mai departe, să se organizeze licitaţia şi, după licitaţie, să treacă la treabă constructorul”, explica în această vară pentru presa locală senatorul de Gorj Florin Cârciumaru.
Semne de întrebare
Potrivit informaţiilor publicate în mass-media, noul stadion din Turnu Măgurele, inaugurat în urmă cu câteva luni, a costat circa trei milioane de euro. El are 1.700 de locuri, instalaţie de nocturnă şi este dotat şi cu spaţii de cazare, spaţii pentru recuperare fizică, bucătărie şi sală de mese. Asta în condiţiile în care echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi are, în medie, 100 de spectatori pe meci.
Tot în Teleorman, de această dată în oraşul reşedinţă de judeţ, Alexandria, este în derulare proiectul de construcţie a unui nou stadion. Acesta ar urma să aibă 5.500 de locuri cu spaţii pentru sportivi, oficiali şi presă şi să fie dotat şi cu un hotel cu 40 de camere cu paturi duble şi baie proprie, zonă de recepţie, restaurant, spaţii de recuperare pentru sportivi şi spa. Investiţia, de circa 12 milioane de euro, ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat. Problema este că echipa din localitate, FCM Alexandria, evoluează de ani buni în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci. Nici nu e de mirare, de altfel, având în vedere lipsa de interes tot mai mare a publicului faţă de fotbalul românesc, dar şi faptul că oraşul este unul mic (puţin peste 40.000 de locuitori). Dincolo de oportunitate, experţii au criticat şi costul investiţiei. După cum s-a arătat, un stadion de atletism cu capacitate similară se construia în Craiova la jumătate din preţ. Asta în timp ce la Arad un stadion cu peste 12.000 de locuri urma să coste sub 12 milioane de euro.
Un caz fericit
Nu la fel de neinspirate s-au dovedit, totuşi, alte investiţii publice în zona sportului. În toamna anului trecut, lucrările la noul stadion din Craiova au fost finalizate. Arena, care a costat 240 de milioane de lei, are aproape 31.000 de locuri şi este dotată cu spaţii pentru sportivi (vestiare, săli de antrenament, cabinet medical, facilitaţi de recuperare, camere pentru cazare), pentru presă (tribună media, zonă de lucru pentru jurnalişti, sală de conferinţe, zonă flash interviu şi studiouri TV etc.), pentru administraţie (birouri, săli de şedinţă şi proiecţie, spatii de depozitare, vestiare etc.), dar şi cu spaţii de parcare. Stadionul a fost conceput pentru a putea găzdui meciuri din cadrul UEFA Champions League, UEFA Europa League şi Liga I, dar va putea fi folosit şi pentru alte sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american, sau pentru concerte, târguri, expoziţii ori alte evenimente culturale şi sociale.
Până în prezent, publicul craiovean pare să aprecieze arena. În ultima ediţie de campionat, echipa locală CS Universitatea Craiova a atras în medie circa 12.000 de spectatori la meciurile disputate acasă, situându-se pe primul loc în ţară la acest capitol. Mai mult, după inaugurarea noului stadion, echipa alb-albastră a avut o asistenţă medie de peste 18.000 de persoane pe partidă.
Alb şi negru
Despre stadionul cu peste 30.000 de locuri din Cluj, construit cu 45 de milioane de euro, părerile sunt împărţite. Pe de o parte, echipa de fotbal cu rezultate bune în ultimul deceniu este CFR Cluj, care are propria arenă la care nu vrea să renunţe. Asta în timp ce Universitatea Cluj, cea care utilizează Cluj Arena, joacă în Liga a 2-a (după ce în sezonul 2017/2018 a evoluat în Liga a 3-a) şi atrage cam două-trei mii de spectatori pe meci. De cealaltă parte se află, însă, restul evenimentelor pe care Clujul le poate găzdui datorită Cluj Arena. Festivalul Untold atrage între 70.000 şi 90.000 de spectatori pe zi, iar concerte precum cele susţinute de Depeche Mode, Scorpions sau Deep Purple au atras şi ele zeci de mii de spectatori fiecare.
La câţiva paşi de stadion se află Sala Polivalentă, care a costat şi ea peste 15 milioane de euro şi este astăzi cea mai mare din România. Pe arenă au fost organizate numeroase meciuri internaţionale de handbal, baschet, tenis sau box, dar şi zeci de evenimente culturale (printre care concertele lui James Blunt, Joe Satriani, Jose Carreras, Lara Fabian, Sting sau Julio Iglesias), iar între inaugurarea din 2014 şi februarie 2018 evenimentele de aici au atras două milioane de spectatori.
Profitul, un vis frumos
Merită menţionat că firma Cluj Arena SA, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, a intrat în insolvenţă anul trecut cu datorii de circa 26 de milioane de lei către bugetul de stat şi către primăria Cluj. Totul s-a întâmplat din cauza unei recalculări a TVA-ului, dar şi din cauza unui control al Curţii de Conturi care a stabilit (inclusiv retroactiv, pentru perioada 2011-2014) taxe pe clădire şi teren plus penalităţi în valoare de peste 15 milioane de lei. Asta în condiţiile în care stadionul generase venituri de puţin peste un milion de lei pe an. În consecinţă, în toamna lui 2016 Consiliul Judeţean a luat decizia rezilierii contractului de administrare a Cluj Arena şi preluarea administrării de către un departament al instituţiei. „Acele datorii vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura de insolvenţă. Stadionul nu va fi închis nici măcar o zi pentru că sunt competiţii, evenimente, deja sunt concerte anunţate”, explica la acel moment Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
O ştire de anul trecut arăta că şi Sala Polivalentă din Cluj Napoca avea probleme financiare, înregistrând pierderi variind între 0,3 şi 1,7 milioane de lei în fiecare an de la inaugurare. Nici National Arena din Capitală nu o duce mai bine: după o investiţie de circa 250 de milioane de euro, aceasta a înregistrat între 2011 şi iulie 2017 venituri de circa 4,8 milioane de euro şi cheltuieli de aproximativ opt milioane de euro.
Trebuie subliniat, totuşi, că, indiferent de numărul de spectatori de la evenimentele sportive periodice şi chiar şi în condiţiile unui număr rezonabil de evenimente culturale găzduite, investiţia de zeci sau sute de milioane de euro într-un stadion sau o sală polivalentă nu prea poate fi amortizată. Cel puţin nu la actualul nivel al puterii de cumpărare, unde un bilet la un meci costă câţiva euro, iar intrarea la un concert se calculează în zeci de euro.
6 milioane de euro a costat în 2007 modernizarea stadionului Ceahlăul din Piatra Neamţ. După doar câţiva ani, echipa locală a ajuns în Liga a 4-a şi media de spectatori pe meci este azi de câteva sute
289 de spectatori pe meci este media înregistrată la partidele din Liga a 2-a a celor de la Pandurii Târgu Jiu. Clubul este în insolvenţă, însă statul îi construieşte un stadion nou de 24 de milioane de euro
12 milioane de euro urmează să coste noul stadion din Alexandria. Acesta va avea 5.500 de locuri şi un hotel cu 40 de camere. Echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)
Actualitate
Putin a semnat legea care permite confiscarea bunurilor rușilor fugiți în străinătate. Criticile la adresa Kremlinului pot fi sancționate cu pierderea proprietăților
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat o lege care permite autorităților să confiște bunurile cetățenilor ruși aflați în străinătate dacă aceștia sunt considerați vinovați de încălcarea intereselor Federației Ruse.
Președintele rus Vladimir Putin/FOTO:Profimedia
Potrivit publicației independente ruse Meduza, actul normativ va intra în vigoare la 1 septembrie, după ce a fost aprobat de Duma de Stat la sfârșitul lunii mai.
Noua legislație extinde semnificativ posibilitățile de sancționare a rușilor care au părăsit țara și care continuă să își exprime opiniile în spațiul public din afara Federației Ruse.
Bunuri confiscate pentru peste zece categorii de contravenții
În baza noilor prevederi, autoritățile ruse vor putea dispune sechestrarea sau confiscarea proprietăților persoanelor aflate în străinătate pentru încălcări prevăzute de mai mult de zece articole din Codul Contravențional.
Printre acestea se numără acuzații precum încălcarea regulilor impuse persoanelor desemnate drept „agenți străini”, distribuirea de materiale considerate extremiste, răspândirea de informații catalogate de autorități drept false, participarea la activitatea organizațiilor declarate „indezirabile” sau „discreditarea” armatei ruse.
De asemenea, legea vizează și persoanele acuzate că au comparat public acțiunile conducerii fostei Uniuni Sovietice cu cele ale Germaniei naziste, o temă sensibilă pentru autoritățile de la Moscova.
Criticile la adresa lui Putin și apelurile la sancțiuni pot fi pedepsite
Potrivit informațiilor publicate de Deutsche Welle, multe dintre articolele invocate de noua lege au fost utilizate în ultimii ani pentru urmărirea opozanților politici, a activiștilor și a jurnaliștilor independenți.
Între faptele care pot atrage confiscarea bunurilor se numără insultarea șefului statului sau a funcționarilor publici, criticile la adresa armatei ruse, precum și apelurile publice pentru impunerea de sancțiuni împotriva Federației Ruse.
Măsura este interpretată de observatori ca un nou instrument prin care Kremlinul încearcă să exercite presiuni asupra cetățenilor ruși care au părăsit țara după declanșarea războiului din Ucraina și continuă să critice politicile regimului de la Moscova.
În ultimii ani, sute de mii de ruși s-au stabilit în străinătate, mulți dintre ei invocând restrângerea libertăților civile, mobilizarea militară și intensificarea represiunii împotriva vocilor critice la adresa autorităților.
Actualitate
Cum a ajuns cea mai scumpă casă din Marea Britanie să fie ocupată de un om al străzii. Clădirea are o valoare de peste 200 de milioane de lire sterline
În reședința de pe strada 2-8A Rutland Gate din cartierul londonez Knightsbridge, una dintre cele mai exclusiviste zone ale capitalei britanice, locuiește astăzi un singur om al străzii. Clădirea a fost vândută în 2020 pentru 210 milioane de lire sterline, fiind la acea vreme cea mai scumpă locuință din Marea Britanie.
2-8a Rutland Gate în Kinghtsbridge, Londra/FOTO: Wikipedia
Potrivit The Guardian, reședința are 45 de camere, 24 de băi, patru lifturi, o piscină interioară și 116 ferestre.
Proprietatea 2-8A Rutland Gate are o istorie care începe în secolul al XVIII-lea, când pe acel teren se afla un conac construit de ducele de Rutland. În 1836, acesta a fost demolat și înlocuit cu un șir de case, care au fost unite în anii 1980 de fostul premier libanez Rafik Hariri pentru a crea un palat privat în centrul Londrei.
După asasinarea lui Hariri în 2005, proprietatea a ajuns la prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Sultan bin Abdul Aziz Al Saud, până la moartea sa, în 2011.
Patru ani mai târziu, mobilierul și obiectele de lux din interior – inclusiv băi decorate cu pietre prețioase, candelabre din sticlă de Murano și obiecte placate cu aur – au fost scoase la licitație.
Deși a fost vândută pentru suma record de 210 milioane de lire sterline în 2020, clădirea a rămas în mare parte nelocuită. Presa financiară a relatat că adevăratul proprietar ar fi fost Hui Ka Yan, fondatorul gigantului imobiliar chinez Evergrande.
După ce compania a intrat în dificultăți financiare, proprietatea a fost scoasă din nou la vânzare în 2022 pentru aproximativ 200 de milioane de lire.
Proprietatea 2-8A Rutland Gate este un exemplu al fenomenului locuințelor de lux deținute prin companii offshore. Ultima sa vânzare, în 2020, a fost realizată printr-o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, iar documentele au arătat ulterior că proprietara este Ding Yumei, fosta soție a fondatorului Evergrande, Hui Ka Yan.
După prăbușirea Evergrande și condamnarea lui Hui pentru fraude financiare, situația proprietății a rămas incertă: lichidatorii nu o pot confisca deoarece este pe numele fostei soții, iar aceasta nu o poate vinde deoarece activele sale sunt înghețate.
Cine este bărbatul care locuiește astăzi în palatul de la Rutland Gate
Anders Fernstedt, care locuiește pe prispa reședinței, s-a născut în Suedia în 1968. A lucrat ca jurnalist în domeniul tehnologiei fără pregătire formală.
Ulterior a dezvoltat o pasiune pentru horticultură după ce și-a ajutat mama să îngrijească grădina unei case moștenite și a urmat cursuri la Royal Botanic Garden Edinburgh. Deși nu și-a terminat studiile, a lucrat în grădini și a rămas pasionat de plante.
Cine este Bansky, enigmaticul artist care și-a lăsat semnătura pe o statuie uriașă, apărută peste noapte în centrul Londrei
Viața sa a fost marcată de numeroase schimbări: a locuit în SUA, unde a supraviețuit unui accident grav care i-a fracturat coloana în trei locuri.
Ajuns la Londra, a lucrat pentru revista The Economist ca verificator de informații și a locuit o perioadă pe o barcă cu pânze cumpărată de pe eBay. După încheierea colaborării, a rămas fără venituri stabile și a continuat să trăiască din proiecte ocazionale.
Fernstedt a avut și probleme cu legea. În 2024 a fost condamnat pentru agresiune după un conflict legat de interacțiunea sa cu lebedele din Hyde Park. A primit muncă și activități de reabilitare în folosul comunității și i s-a interzis accesul în Grădinile Kensington timp de doi ani.
În prezent, el trăiește pe prispa luxoasei proprietăți goale din Knightsbridge, unde își amenajează un mic „colț de grădină” din flori și plante, în contrast puternic cu opulența clădirii din spatele său.
Anders Fernstedt a ajuns fără adăpost după o serie de probleme personale și locative, inclusiv evacuări repetate, agresiuni și furtul tuturor bunurilor sale. La început, dormitul pe străzi a fost înfricoșător.
„Dacă ești o persoană fără adăpost care se mută mereu dintr-un loc în altul, trebuie să dormi cu un ochi deschis”, spune el.
Acum, de când s-a stabilit într-un singur loc, se simte mai în siguranță. Spune că este suficient de confortabil.
„Sunt ca prințesa și bobul de mazăre”, glumește el.
Are și o pilotă umplută cu puf de gâscă ungurească, care îl ține de cald iarna, fără să fie prea călduroasă vara. În general doarme bine, deși uneori este trezit de zgomotul unui Lamborghini care trece prin zonă.
Problema locuințelor în Anglia
În 2025, în Anglia existau peste 300.000 de locuințe goale pe termen lung, cu aproape 15% mai multe decât în anul precedent. La acestea se adaugă peste 268.000 de a doua locuințe care nu sunt folosite ca reședințe permanente.
Londra se confruntă simultan cu un număr mare de locuințe neocupate și cu o gravă criză a locuirii. Cele mai afectate zone sunt City of London, unde una din patru locuințe nu este folosită, precum și Kensington and Chelsea și Westminster, unde aproximativ una din zece locuințe este goală.
Experții susțin că problema nu este lipsa construcțiilor, ci faptul că multe dintre noile proiecte sunt apartamente de lux care nu răspund nevoilor persoanelor cu venituri mici sau ale celor fără adăpost. O parte dintre aceste proprietăți sunt cumpărate de investitori străini și rămân neocupate ani la rând.
În același timp, aproximativ 340.000 de gospodării din Londra așteaptă o locuință, iar peste 1.200 de persoane dorm pe străzi într-o noapte obișnuită.
Actualitate
Ce spun românii despre sistemul care împiedică șoferii băuți să pornească mașina: „Imediat o să apară unii care te ajută să îl deconectezi”
Instalarea dispozitivelor electronice care pot bloca pornirea mașinii pentru cei care se urcă băuți la volan stârnește controverse pentru numeroși români. Unii sunt de acord cu ideea, în speranța că va reduce riscurile, dar alții văd astfel de reglementări ca fiind o îngrădire a libertății.
Noile dotări antialcool ale mașinilor stârnesc controverse pe rețelele sociale. Foto: Magnific. com
O știre care prezintă o presupusă înăsprire a
condițiilor pentru șoferii din Spania a devenit un subiect aprins de discuție
pe rețelele de socializare. Potrivit informațiilor distribuite online, toate
mașinile noi ar urma să fie echipate cu sisteme alcolock, care ar împiedica
pornirea motorului dacă șoferul a consumat alcool.
În realitate, nu este vorba despre obligativitatea
montării unui etilotest pe fiecare autoturism nou din Spania. Direcția Generală
de Trafic din Spania (DGT) include pe lista sistemelor obligatorii pentru
vehiculele nou înmatriculate, începând din iulie 2024, doar „preinstalarea
alcolock”. Astfel, mașinile trebuie să
dispună de interfața tehnică necesară pentru instalarea ulterioară a unui
astfel de dispozitiv.
Direcția Generală de Trafic din Spania (DGT) a
explicat modul de funcționare al dispozitivului.
„Șoferul, înainte de pornire, trebuie să activeze
alcolock. Suflă printr-un muștiuc, iar aparatul detectează nivelul de alcool
din aerul expirat. Dacă nivelul este mai mare decât cel permis, alcolock
blochează demarorul. Dacă este mai mic, permite pornirea. Dacă are loc o oprire
mai lungă de 30 de minute, procesul trebuie repetat”, informa DGT, în 2024.
Reglementarea europeană, publicată și în Buletinul
Oficial al Statului spaniol (BOE), precizează că interfața trebuie să permită
instalarea sau adaptarea ulterioară a unui alcoolmetru anti-pornire. Aparatul
nu este montat automat pe toate autoturismele noi și nici nu devine obligatoriu
pentru toți șoferii din Spania.
În Spania, dispozitivele alcolock sunt deja
obligatorii, din 6 iulie 2022, pentru anumite autobuze și autocare destinate
transportului de călători, din categoriile M2 și M3, dacă vehiculele dispun de
interfața standardizată.
Improvizații care pot înșela alcolock-ul
Mesajul distribuit pe Reddit a iscat dezbateri
despre cum ar funcționa acest sistem în România. Unii români cred că, în scurt
timp, șoferii ar găsi soluții pentru ocolirea dispozitivului.
„Imediat o să apară românii care te ajută să îl
deconectezi: 50 de euro, o resoftare și e gata”, a glumit un internaut.
Altcineva susține că un astfel de dispozitiv, care
împiedică pornirea mașinii dacă detectează alcool în aerul expirat de șofer, ar
putea fi „înșelat”.
„O să stea cerșetorii pe lângă baruri: «Boss, zece
lei și suflu în aparat»”, a scris altcineva.
Un român mizează pe alte improvizații.
„Va apărea o chinezărie care se încarcă la USB și
suflă aer în etilotest ca să îl păcălească”, afirmă acesta.
Un internaut amintește că sistemul alcolock este
aplicat deja în unele state, în principal pe autobuze.
„Intenția este bună, execuția mai puțin. Vor apărea
foarte ușor aparate care suflă în etilotest pentru tine sau poți să rogi pe
altcineva din mașină să sufle, ca să porniți la drum”, adaugă altcineva.
Altcineva crede că sistemul poate fi păcălit ușor,
pentru că poate sufla pasagerul din dreapta.
„Abia aștept să se strice și să îi dau foc mașinii
de nervi, pentru că nu o pot folosi, deși nu am băut nimic”, adaugă acesta.
Un român a atras și el atenția asupra posibilelor
erori ale sistemului și asupra cazurilor în care mașina nu ar mai putea fi
pornită, deși șoferul nu a consumat alcool.
„Mai sunt și situațiile de urgență. Ești la cabană
și toată lumea de acolo a băut. Unul face infarct. Suni la 112, dar sunteți în
mijlocul pădurii. Declari că poți conduce până la jumătatea drumului, ca să
predai pacientul și să economisești timp prețios. Dar mașina nu pornește”,
adaugă cineva.
Măsura, privită ca reglementare restrictivă
Unii români au comentat ironic măsurile preventive.
„UE creează mereu noi oportunități de afaceri și
locuri de muncă”, a notat un internaut.
Altcineva crede că măsura ar putea fi continuarea
unei forme de control tot mai larg asupra șoferilor și, în general, asupra
populației.
„În câțiva ani, vei avea nevoie de permisiune ca să
deschizi ușa mașinii proprii, iar dacă ai depășit limita de kilometri permisă,
aceasta se va opri în drum, va tipări automat o amendă și îți va scădea puncte
din scorul social”, crede acesta.
Bulgarii se feresc din calea șoferilor români: „Sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe. Mi-e sincer frică”
„Dormi liniștit când Big Brother veghează: și în
mașină, și pe stradă, și în casă”, a comentat ironic alt internaut.
Altcineva privește dispozitivele de tip alcolock ca
pe forme de aplicare a unor măsuri autoritare.
„Plecăm de la prezumția de vinovăție sau inteligența
artificială ar trebui să ne urmărească mișcările, ca să vadă dacă suntem
băuți?”, întreabă acesta.
Un român crede că toleranța zero la alcool a
devenit necesară din cauza comportamentului unor șoferi.
„Am avut o legislație mai permisivă în privința
alcoolului, dar existau oameni cu mentalitatea: «Am 120 de kilograme, nu se
simt patru beri», «Beau cola după, nu mai apare la etilotest», «Am băut cinci
beri acum patru ore, nu mai sunt beat»”, a scris acesta.
Argumentele românilor care susțin măsura
Alți români au susținut că sunt în favoarea unei
astfel de măsuri, deoarece dispozitivele ar putea reduce numărul accidentelor
provocate de șoferii băuți și i-ar opri pe cei care, după ce consumă alcool,
își supraestimează capacitatea de a conduce.
„Am fost la un pas să îmi pierd viața pentru că o
femeie a intrat beată, cu 80 de kilometri pe oră, într-o intersecție în care
avea semnul Stop. Aș pune etilotest și în sânge, direct ca microcip. Nu îți dai
seama cât de puțin amuzant este să mori pentru că nea Marin a spus că el ține
la băutură”, a scris un internaut.
Drumul pe care mulți șoferi recunosc că au ațipit la volan. „Dacă ești prea ambițios și crezi că reziști, riști să o pățești grav”
Alt român a relatat că a trecut printr-o situație
asemănătoare și crede că astfel de măsuri ar putea reduce numărul accidentelor.
„Eu, nevinovat, circulând cu 30 de kilometri pe oră
și având prioritate, m-am trezit cu viața în pericol, cu mașina distrusă și cu
o traumă care mi-a trecut abia după șase luni”, adaugă el.
Unui român i se pare incredibil că oamenii privesc
o tehnologie de bază pentru siguranță ca pe o încălcare masivă a drepturilor.
„Se plâng de un senzor în mașină, dar apoi sunt șocați
când cineva conduce beat și distruge totul”, adaugă acesta.
Un internaut amintește că nu este vorba despre
obligativitatea montării dispozitivului din fabrică, ci despre includerea
conexiunilor și componentelor tehnice necesare instalării ulterioare.
„Având în vedere că am condus și după ce am băut,
susțin măsura. Ar fi bine ca mașina să nu te lase. Mulți oameni cred că au
superputeri după ce beau, dar de fapt sunt mai praf.”, a adăugat alt internaut.
Alt român susține că, deși nu bea la volan, nu este
de acord cu o astfel de măsură.
„Nu am chef să fiu tratat din start ca și cum aș
face asta”, afirmă el.
Un român amintește că, în unele state, oamenii nu
îndrăznesc să depășească viteza legală doar pentru că au radare peste tot.
„Cel mai bine ar fi ca poliția să facă razii mai
dese și gata”, crede altcineva.
Putin a semnat legea care permite confiscarea bunurilor rușilor fugiți în străinătate. Criticile la adresa Kremlinului pot fi sancționate cu pierderea proprietăților
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat o lege care permite autorităților să confiște bunurile cetățenilor ruși aflați în străinătate dacă...
Cum a ajuns cea mai scumpă casă din Marea Britanie să fie ocupată de un om al străzii. Clădirea are o valoare de peste 200 de milioane de lire sterline
În reședința de pe strada 2-8A Rutland Gate din cartierul londonez Knightsbridge, una dintre cele mai exclusiviste zone ale capitalei...
Ce spun românii despre sistemul care împiedică șoferii băuți să pornească mașina: „Imediat o să apară unii care te ajută să îl deconectezi”
Instalarea dispozitivelor electronice care pot bloca pornirea mașinii pentru cei care se urcă băuți la volan stârnește controverse pentru numeroși...
Fermă de animale cuprinsă de flăcări în județul Suceava. Zeci de porci au ars de vii
Un incendiu puternic a afectat, marţi seară, o fermă zootehnică de pe raza oraşului Milişăuţi, au informat reprezentanţii Inspectoratului pentru...
Medic șef de secție, reținut pentru mită. Sumele pe care le-ar fi cerut pacienților
Un medic şef de secţie la un spital municipal din judeţul Dâmboviţa a fost reţinut de poliţişti pentru luare de...
Cum te ajută SOLO să nu ratezi niciun termen fiscal
Pentru un PFA, cele mai scumpe greșeli nu vin din rea-voință, ci din uitare. Un termen depășit cu câteva zile...
Zelenski, discuție telefonică cu emisarii lui Trump, în timpul escalei de la Chișinău . Kievul speră la relansarea negocierilor de pace cu Rusia
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o conversație „foarte pozitivă” cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared...
-
Actualitateacum 3 zile
Prima de activare 2026. Românii care pot primi bani de la stat la angajare
-
Actualitateacum 3 zile
Teheranul spune că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Condițiile noi invocate de ambasadorul Iranului la Moscova
-
Breakingacum 2 zileBBC: Unul dintre finanțatorii West Ham, acuzat că s-a folosit de poziția sa pentru a obține favoruri sexuale de la tinere modele
-
Actualitateacum 2 zile
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR
-
Breakingacum 2 zileForbes: Inteligența artificială schimbă piața escortelor în SUA. Cerere uriașă pentru conversație premium
-
Actualitateacum 2 zile
Povestea tulburătoare a sașilor din Transilvania. „În 1990, toți au spus: acum să plecăm, până nu închid din nou granițele”
-
Breakingacum 19 oreRomânia de la o țară de proprietari la o țară de chiriași
-
Actualitateacum 2 zile
Primii kilometri ai lotului 3 din A7 intră la asfaltare. Termenul estimat pentru deschiderea circulației