Actualitate
Ex-playboy-ul Ilan Laufer îl acuză pe Klaus Iohannis de antisemitism
Aceste incredibile acuze vin după refuzul președintelui Klaus Iohannis de a-l numi în funcția de ministru al Dezvoltării. Laufer a luat cuvântul la sediul PSD, de pe Kisselef , în jurul orei 21. Cu un tupeu incredibil, timp de 20 de minute a vorbit despre ”o legătură dubioasă” a lui Iohannis cu Forumul Democrat al Germanilor din România, ”moștenitoarea unei organizații naziste”, și l-a acuzat pe Iohannis că „a vândut un evreu român”.
Ilan Laufer a declarat, marți seara, la sediul PSD, că președintele Klaus Iohannis a respins numirea sa în fruntea Ministerului Dezvoltării din antisemitism, el acuzându-l pe șeful statului că acesta este un gest dintr-un lung șir de acțiuni antisemite, inclusiv de sabotare a relațiilor cu Israelul. Laufer a susținut că i se pregătește un dosar penal „la comanda președintelui”. Deși a citit declarația, Laufer a încurcat Consiliul Uniunii Europene cu Consiliul Europei.
El a susținut că a demonstrat în mediul privat și în mandatul său la Ministerul pentru IMM-uri ce calități are.
Ilan Laufer a afirmat că respingerea numirii sale de către Klaus Iohannis este neconstituțională și constituie ”nou act de antisemitism”. El l-a acuzat pe președinte că a contribuit inclusiv la sabotarea ședinței de Guvern comune România-Israel.
„Sunt îngrijorat de motivele reale care au stat la baza respingerii mele, atunci când m-a refuzat în funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării fără să motiveze această decizie, ceea ce este neconstituțional. consider că refuzul președintelui Iohannis în ceea ce mă privește este un nou act de antisemitism și vreau să atrag atenția asupra fenomenului neîncetat de antisemitism pe care l-a demonstrat neîncetat în ultimul an președintele Klaus Iohannis”, a afirmat Laufer, susținând că președintele a avut ”mai multe ieșiri împotriva evreilor și declarații antisemite”.
Ilan Laufer a mai spus că Iohannis a blocat numirea unui ambasador al României în Israel, dorind „să saboteze” relațiile cu această țară.
„Prin interpuși, a inițiat acțiuni de urmărire penală împotriva primului ministru Viorica Dăncilă după vizita acestuia în Israel și am informații certe că ar trebui și eu să mă aștept la același mod de acțiune în ceea ce mă privește – mai precis un dosar penal care se pregătește acuma pe repede-nainte la comanda președintelui”, a continuat Laufer șirul acuzațiilor.
Laufer a susținut și că președintele Iohannis i-a promis cancelarului Angela Merkel că va face tot posibilul să blocheze mutarea Ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Israel, proces „declanșat de Liviu Dragnea”.
„Prin refuzul unei persoane care se știe că are legături foarte bune cu Israelul și cu SUA, Klaus Iohannis întărește convingerea că dorește legături doar cu Berlinul”, a insistat Ilan Laufer, care a mai spus că ”atacurile antisemite” la adresa sa sunt cu atât mai dureroase cu cât din familia sa au decedat 52 de persoane în perioada Holocaustului din România.
Ilan Laufer a spus că este profund mâhnit de atitudinea președintelui țării sale, care nu dorește ca România să preia președinția „Consiliului Europei”. De fapt, România urmează să preia la 1 ianuarie președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
În final, Laufer a spus că îl roagă pe președinte să spună motivul real pentru care l-a respins, menționând că se referă la motivul religios și la faptul că este evreu.
Ilan Laufer a mai acuzat ”o legătură dubioasă” a președintelui Iohannis, etnic german, cu Forumul Democrat al Germanilor din România, ”moștenitoarea unei organizații naziste”.
”În istoria României, Ceaușescu a vândut evrei. Astăzi am certitudinea că și președintele Iohannis a vândut un evreu român. Nu știu cui și nu știu pe câți bani”, a mai afirmat el.
Laufer a anunțat că va face plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și o cerere către comunitatea evreiască din Statele Unite, pentru a-i retrage lui Klaus Iohannis decorația acordată.
Laufer și-a citit declarația și a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.
„O declarație cu mult iz politic și atâta tot”.
Așa a caracterizat directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, acuzațiile aduse de Ilan Laufer președintelui Klaus Iohannis.
„Am citit declarația de presă a domnului Laufer. Eu cred că este o reacție emoțională a domnului Laufer, care nu se aștepta ca drumul său spre o poziție de demnitate publică să fie frânat brusc. Pe de altă parte, mesajul se înscrie în tonul ridicat al dialogului care este între cele două palate (Cotroceni și Victoria, n.r.) de mai multă vreme. Este o construcție, o speculație a domnului Laufer”, a spus directorul Institutului „Elie Viesel”.
„Atitudinea președintelui României în ceea ce privește memoria victimelor Holocaustului din România a fost recunoscută de o importantă organizație evreiască internațională, American Jewish Committee, care i-a conferit anul trecut și o distincție”, a adăugat Alexandru Florian.
Directorul Institutului „Elie Viesel” a conchis: „Eu consider că este o declarație (cea a lui Ilan Laufer, n.r.) cu mult iz politic și atâta tot, nu trebuie să ne îngrijoreze”.
Traian Băsescu, despre declaraţia lui Laufer: ”Îngrozitoare! Opriţi-vă! Aţi mers prea departe!”
„Punct şi de la capăt! Am văzut declaraţia fostului ministru Ilan Laufer de la pupitrul cu însemnele PSD. Îngrozitoare! S-a ajuns prea departe în bătălia politică dintre Preşedintele României şi Dragnea/Tăriceanu, dintre Preşedintele României şi Guvernul României, dintre majoritatea parlamentară şi opoziţie, dintre ministrul justiţiei şi procurorul general, dintre cei din stradă şi cei din Palatul Victoria, ajungându-se până la acuzaţii de antisemitism şi înaltă trădare. România a devenit pur şi simplu o ţară sfâşiată de bătălii politice”, scrie Traian Băsescu pe contul său de Facebook.
Domnia sa a spus că este evident că nimeni nu-şi mai alege mijloacele şi singurul obiectiv este distrugerea oponentului, într-o goană nesăţioasă pentru putere.
„Din păcate, în bătălia politică au fost antrenate şi instituţii teoretic nepolitice ale statului, fie că vorbim de structuri de securitate, justiţie sau instituţii de decizie economică. Din păcate, într-o perioadă în care UE se transformă, NATO se transformă, alianţele se schimbă sau se consolidează, rezultatul bătăliilor autohtone pare a îndrepta lucrurile către un dezastru politic, social şi economic al României, care pare nepăsătoare la ce se petrece în jurul său. V-o spune unul care niciodată nu a refuzat bătălia politică: OPRIŢI-VĂ! AŢI MERS PREA DEPARTE! Şi vorba Domnului Preşedinte Iohannis, «PUNCT ŞI DE LA CAPĂT»“, continuă Traian Băsescu.
Sursa foto : Ordinea.RO,Realitatea.net,Digi24
Sinteza acestei ştiri a fost realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor-şef al platformei media Criteriul Naţional
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Actualitateacum 2 zile
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic





