Șase ”LECȚII DE POEZIE” ținute în Basarabia de Societatea Culturală Apollon-România, 29august – 1 septembrie 2019

Autor: Prof.Claudia Bota

Societatea Culturală Apollon-România a participat sub conducerea Excelenței Sale, domnul Ambasador George Călin în perioada 29 august – 1 septembrie 2019, cu o serie de șase” LECȚII DE POEZIE”, la sărbătorirea ZILEI LIMBII ROMÂNE în Basarabia la invitația Ministerului Educaţiei Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Primăriei Municipiului Chişinău,Uniunii Scriitorilor din Moldova, Societății Culturale Apollon-Chişinău și a Centrului Internațional „Mihai Eminescu” – Chișinău.

Societatea Culturală Apollon-România s-a prezentat cu o delegație de douăzeci de scriitori, membri ai Apollon: Excelența Sa , domnul ambasador George Călin, actrița Doina Ghițescu, Maria Ileana Tănase, Dumitru Dănăilă, Claudia Bota, Liliana Ghiţă Boian, Marin Moscu, dr. Jordan Danilencu ,Daniela Căprar, Adrian Bulgaru, Geta Pogor Dănăilă, Ștefan Doroftei. Au cântat pe parcursul desfășurării Lectiilor de poezie: Bebe Jianu și Florin Căprar. Dintre membrii Apollon Filiala Chişinău au fost prezenți:Lidia Grosu, Veronica Bumbu, Sabina Cojocaru, acad. Vasile Căpățână etc.

Pe 30 august 2019 LECTIA DE POEZIE – ZIUA LIMBII ROMANE la Chișinau, s-a desfășurat la Centrul Academic International „Mihai Eminescu”, unde doamna director Elena Dabija a întâmpinat delegația cu multă căldură.Excelența Sa, domnul Ambasador George Călin și alți scriitori au lansat mai multor cărți, printre care: Excelența Sa , domnul ambasador George Călin – Colecţia “Apollon-Briliant”, vol. I, Ed. Ro.cart, București, 2019; – Liliana Ghiţă Boian – vol. „Scriu, iubesc, visez…”, Ed. „LifeArt”, 2019; – Maria Ileana Tănase – „101 poeme”, Ed. Biodova, Chișinău, 2019; – Marin Moscu – “Între două capete de lumină”, Ed. Studis, Iași,2019.

Maratonul cultural a continuat cu o lecție de poezie a membrilor Societății Culturale Apollon București și Chișinău, alături de foarte tinere talente, copii care au încântat cu recitările lor, la Biblioteca Națională pentru Copii ”Ion Creangă”, un recital de poezie (creaţie proprie) a tinerilor condeieri de la Atelierul de creaţie „Vlad Ioviță”, ghidaţi de scriitorul Dumitru Crudu, membri ai Uniunii Scriitorilor din Moldova şi membri ai Societății Culturale Apollon Chişinău şi ai Societății Culturale Apollon.O prezență care s-a remarcat prin vocea sa inedit de frumoasă,cu care s-ar mândri orice țară – Elena MANCIU. Evenimentul a fost coordonat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

LECTIA DE POEZIE – ZIUA LIMBII ROMANE din 31 august la Chișinau de pe Aleea Clasicilor, din Parcul Central s-a bucurat de un adevărat regal cultural închinat limbii române, Delegatia Apollon-Romania a fost primită de scriitorul Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, de doamna Steluța Mitriuc, director al Direcției de Cultură a Primăriei Municipale Chișinău și de domnul Petru Frunze – deputat in Parlamentul Basarabiei.Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, alături de care delegația Societății Culturale Apollon a depus flori la statuia lui Ștefan cel Mare. Cu acest prilej s-au dat interviuri si s-au rostit mesaje cu ocazia ZILEI LIMBII ROMANE. Primul discurs a fost rostit de scriitorul George Calin – presedinte de onoare al Apollon și ambasador cultural Convenția ONU-Geneva.Excelența Sa, apoi de domnul Dumitru Dănăilă, cu un discurs concis și convingător și de poeta Liliana Ghiță Boian, a cărei poezie a emoționat audiența.

Activitatea s-a continuat la biblioteca ”Onisifor Ghibu”,unde scriitoarea Ana Onică a lansat cartea FORŢA IUBIRII, volumul 3,apărută la editura Ro-cart. Moderatorul evenimentului,a fost omul şi talentatul critic literar, scriitor domnul Vitalie Raileanu,care a prefaţat acest volum,

Scriitoarea Ana Onică,  a captat atenția publicul prezent la lansarea cărții sale, prin prestația ei și a membrilor familiei sale, fetele și nora dânsei. În cadrul acestei manifestări, domnul doctor. Jordan Danilencu a susținut o alocuțiune introductivă numită „Eubiotica – arta de a trăi bine, prin știința aplicativă energo-psiho-fizic-quantic”

Activitatea din această zi s-a încheiat prin prezența la o întrunire omagială a limbii române coordonată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, un moment important al acestor manifestări a fost prezența domnului Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii, a domnului acad. Nicolae Dabija, unul din militanții importanți ai românismului în acest spațiu,a domnului acad. Vasile Căpățână, președintele Uniunii Ziariștilor Porfesioniști România filiala Chișinău, dl Firiță Carp, dl Miron Manega și alți jurnaliști de seamă au organizat această întâlnire, la care s-a lansat imnul UZP, s-a cântat imnul Societății Culturale Apollon și au avut loc alte momente artistice deosebite.

Pe toată perioada șederii delegației Societății Culturale Apollon București la Chișinău a fost însoțită de cele patru ”frumoase și talentate crizanteme”, poetele Veronica Bumbu, Sabina Cojocaru, Lidia Gonta Grosu și Ana Onică, membre ale Societății Culturale Apollon, filiala Chișinău.

Pe 1 septembrie delegația a plecat către țară, dar înainte de a trece vama mai întai a făcut un scurt popas la mănăstirea Căpriana. Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova. Este situată în zona centrală a țării, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei. Prima mențiune documentară a Căprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier. O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun. În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian”. Aici se amintește că mănăstirea este ctitoria răzeșilor din satul Mereni.

Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Prima biserică din piatră, cu hramul Adormirea Maicii Domnului – din care s-au păstrat fundațiile, descoperite de arheologi în 1993, a fost zidită în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, în jurul anului 1425.

Ștefan cel Mare a făcut și el reparații bisericii inițiale (Căpriana I), în urma cutremurului din 1471. Acel prim lăcaș era mai masiv decât biserica actuală, însă un nou cutremur, și mai puternic, i-a adus mari stricăciuni în anul 1516.

În 1542 – 1545, domnitorul Petru Rareș a făcut ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. El a rezidit biserica din temelii (Căpriana II, cea actuală). Din acele timpuri se mai păstrează până azi doar zidurile până spre cornișă, sistemul de boltire fiind reconstruit în epoca modernă, în stil neoclasic. Planul bisericii a rămas cel tipic moldovenesc, din epoca medievală – acesta fiind dealtfel singurul monument de cult păstrat din acea epocă pe teritoriul Republicii Moldova.

Alexandru Lăpușneanu, născut în zona Lăpușnei, a efectuat noi lucrări de întărire și dezvoltare și a făcut importante donații mănăstirii. Ctitor a fost și domnitorul Vasile Lupu, care a reînnoit prestolul, pavimentul și iconostasul bisericii voievodale. La sfârșitul secolului al XVII-lea, mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. În 1698, mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe Muntele Atos.

După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812), mănăstirea Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei Bisericii din Chișinău a nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei, în fruntea căreia s-a aflat mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 – 1821). Acesta a întreprins importante lucrări de refacere a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dându-i înfățișarea actuală. În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae.

În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca de altfel toate lăcașurile de cult din RSS Moldovenească, a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute în proprietatea statului, pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată.La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mânăstirească din Basarabia. În ciuda declarării mănăstirii ca „monument de arhitectură ocrotit de stat”, au dispărut cărțile bibliotecii, clopotele și numeroase obiecte de cult. În chilii a fost deschis un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoză, în biserica „Sfântul Nicolae” s-a organizat clubul sătesc, iar biserica „Sfântul Gheorghe” a fost transformată în depozit.

Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani de la bugetul statului dar și de la numeroși donatori particulari.

De reținut faptul că regimul comunist a promovat imaginea a bisericii țariste, construite în anul 1903, în detrimentul mănăstirii voievodale care nu corespunde arhitecturii ruse ci arhitecturii monahale românești, aidoma cu cea a mănăstirilor din Nordul Moldovei. Numeroase clipuri și filme prezintă noua construcție din perioada țaristă drept biserica istorica a mănăstirii Căpriana, fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevărata biserică voievodală, aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este încă renovată și în interior. Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse promovează teoria istoriei comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia. Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a Moldovei, cea din urmă fiind subordonată Moscovei.

De abia în anul 1989, odată cu redeșteptarea naționala a moldovenilor, în contextul politicii mai liberale promovată de Mihail Gorbaciov, mănăstirea și-a redeschis porțile.

Fiecare membru al acestei delegații care a participat în Basarabia a fost important, prezența fiecăruia în parte fiind un punct de susținere a Unirii Basarabiei cu Patria mamă , prin creațiile și prestațiile lor în cadrul acestor manifestări , inima acestei delegațiia fost doamna Viorica Călin , soția Excelenței Sale, dl ambasador George Călin.

La 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“. La Chișinău, sărbătoarea națională ”Limba Noastră cea Română”, marcată pe 31 august când în acest an s-au împlinit 30 de ani de la adoptarea Legii prin care se conferea limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat. Până astăzi, însă, conducerea țării, dar și oamenii de rând au păreri împărțite legate de sărbătoarea din 31 august. Spre exemplu, dacă premierul Maia Sandu a declarat tranșant că R.Moldova va sărbători, sâmbătă, Ziua Limbii Române, președintele pro-rus, Igor Dodon susține că va marca Ziua Națională a Limbii.

Să ne iubim frații, să ne iubim măiastra Limbă Română, să iubim Basarabia ca pe o soră și să nu uităm ca ea a fost vândută la masa unor tratative mârșave, care a adus multe lacrimi după ce au răstignit-o!

Să nu uităm niciodată!