Despre nevoia de a fi la curent cu știrile zilnice- Editorial

Este ușor să presupunem că motivul pentru care omul postmodern petrece atât de mult timp gândindu-se la știri este pur și simplu că el vrea a fi conectat cu realitatea aceata mereu metamorfozată. Și totuși, veștile sunt adesea ieșite din comun,nebune.

Ceea ce nu a fost este omniprezent, chiar de la începuturile sale, până în urmă cu câteva decenii, aproape prin definiție, știrile au constituit o expediere din altă parte, o lume pe care am vizitat-o ​​pe scurt înainte de a ne întoarce la a noastră, proprie. Timp de secole, a fost accesibil doar unei elite mici. Chiar și în era mass-media, știrile ocupau mai rar mai mult de o oră pe zi în atenția unui cetățean cu un IQ ridicat ,cu pretenții de a fi considerat educat.

Conform unui principiu care datează din perioada Iluminismului, cetățenii democrați responsabili sunt cei care se străduiesc să se țină la curent cu națiunea și lumea mai largă. Este de fapt o datorie care a fost considerată deosebit de critică în perioadele în creștere a pericolului autoritarismului, a regimurilor extremiste. Astăzi, însă, acest principiu este adesea luat pentru a implica o datorie de a nu ne abate de la știri, de a nu le „mesteca” ci de a le separa prin propriul nostru filtru.

Instinctul de a privi în altă parte este tratat atât ca un semn de privilegiu, cât și ca un fel de ignorare a acelui lux. Dacă nu ești indignat, nu ești atent.

Sună a slogan electoral, dar de fapt este o realitate nealterată.Iar aceasta nuanță e luată din ce în ce mai mult în derâdere, din moment ce tocmai  dificultatea de a gândi cu mintea ta într-o cultură determinată de algoritmi a devenit o reală provocare.

Nu mai reprezintă niciun fel de enigmă, din moment ce asistăm (de cele mai multe ori pasivi) la acest proces.Iar ceea ce ni se oferă sunt doar „știrile zilnice care contează”, care sunt filtrate de anumiți formatori de opinie. Iar acest implacabil destin nu este doar o impresie de moment sau un sentiment ce reprezintă o fază nouă și acută a unei schimbări istorice pe termen lung. De aproape un secol, umanitatea a reușit să-și schimbe atitudinea negativă sau pozitivă în funcție de toane, de momente. Mereu existau alții care obișnuiau ” să traducă”, chiar să propage dezinformări. Iar de acest lucru nu ne-am putut debarasa, într-o lume în care informațiile erau rare, dar acum informațiile cu adevărat prețioase sunt esențial nelimitate, iar ceea ce este rar se corelează cu furnizarea atenției.

Numai că au existat cazuri în care unii- actualmente „influenceri” au realizat imperii. De exemplu, primii oameni care au câștigat bani serioși din furnizarea de știri- potrivit istoricului Andrew Pettegree- au fost un grup de cetățeni bine conectați din Italia secolului al XVI-lea- care au vândut o informație scrisă de mână unui pumn de clienți înstăriți. Ceea ce le-a permis să obțină un profit a fost lipsa informațiilor s-a concretizat că nu le-a fost ușor contemporanilor să găsească informațiile în buletinele lor în altă parte.

Un alt exemplu notoriu este dat de reversul aristocrației britanice prin acele „House of Coffee” din Londra secolului al XVII-lea, adesea creditate cu crearea primei sfere publice în care oamenii obișnuiți puteau discuta despre politică. Ele au funcționat la fel ca cele din Italia, deoarece în schimbul unei mici taxe de admitere, clienții primeau acces la alte persoane care erau „la zi” cu evenimentele și aveau o ofertă abundentă de broșuri și foi cu știri. Astfel de oportunități de a se angaja într-o conversație politică bine informată au fost greu de găsit și, prin urmare, meritau să fie plătiți.

Revenind în actualitate, având în vedere faptul că pentru a ne ajuta sau chiar pentru a semnala solidaritatea cu cei mai afectați direct de evenimentele semnalate în știri- „Timpul înseamnă bani”, intervin pericolele fake-news. Cu toate acestea, fiecare dintre noi are datoria de a separa, de a filtra orice noutate care vine pe fluxul informațional.Una dintre cele mai mari provocări este aceasta, pentru că unii dintre noi rămân greu de observat, un motiv fiind presupunerea, senzaționalul prevalent în epoca social media. Sunt de altfel generații deja născute care au acea naivitate de a crede că există o virtute morală inerentă în a ține pasul cu știrile, în special cu noutățile sociale, ale vedetelor din orice deomeniu. Iar toată această cavalcadă e rostogolită peste tot, indiferent de ceea ce politica, economia, cultura sau știința ar avea dreptul de a prevala.

Subiectivismul face mai mult bine într-o epocă tot mai rigidă, tot mai puțin deschisă dar pe deplin tributară normelor „politically corectness”, în sensul că Sistemul nu admite clar că există o problemă cu această atitudine, în afară de impactul asupra fericirii noastre personale. Există motive pentru a crede că o societate în care atât de mulți oameni sunt atât de profund investiți în dramele emoționale ale știrii e departe de întruchiparea unei democrații ideale.Personalitatea unora nu formulează niciun fel de poziție cu privire la problemele majore ale zilei iar efectele sunt sesizabile, prin eșecurile zilnice ale multora pe plan sufletesc, chiar dacă ei respectă toate directivele și sarcinile cele mai înalte de …”a fi cetățean.” Poate că fiecare dintre dumneavoastră a simțit această presiune ridicolă, dar cu perfect discernământ, cu precădere pe rețelele de socializare în a emite o opinie proprie, diferită de cea a Sistemului, cea…”oficială”.

Iar acest nivel de implicare personală este (sau nu). De altfel poate face parte din fluxul de știri- un simptom al presupuselor inventarieri a pagubelor care au fost făcute vieții noastre publice. Acest lucru ridică o posibilitate străină a dependenților de știri, a activiștilor politici dedicați și a jurnaliștilor deopotrivă, rezumându-se strict la sănătatea noastră dar și a lumii în ansamblu spre a găsi o cale de a pune noutățile la locul lor.

Desigur, nu este în mod corect că ar trebui să ne gândim mereu la această problemă. Trebuie să luăm atitudine atunci când în reducerea implicării noastre în politică și știri,  problema rezultă dintr-o atenție mediu structurat pentru a maximiza profiturile. Dar poate fi singurul mod practic de a începe să favorizăm o schimbare. Departe de a fi datoria noastră morală de a ne preocupa atât de mult de ceea ce ni se oferă ca știri, de fapt poate fi datoria noastră să începem să ne îngrijim de noi mai mult.

Sursa foto : News & Notifications

Acest editorial a fost conceput de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național