Chipsurile, dulciurile, băuturile carbogazoase sau produsele de tip fast-food nu sunt greu de refuzat doar pentru că „nu avem voință”. Un studiu recent arată că alimentele ultraprocesate pot modifica răspunsul creierului la recompensă, favorizând pofta intensă, mâncatul compulsiv și pierderea controlului asupra cantității consumate. Ce soluții practice există pentru a ieși din acest cerc vicios?

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mâncatul emoțional: o reacție mai veche decât conștientizăm

O meta-analiză recentă publicată în revista Appetite a analizat date din 40 de studii și de la peste 14.000 de participanți. Cercetătorii au descoperit că persoanele care își gestionează mai greu emoțiile tind să mănânce mai des pe fond emoțional – stres, anxietate, singurătate, frustrare sau oboseală.

Psihoterapeutul cognitiv-comportamental Laura Găvan explică pentru „Adevărul” că problema nu e foamea propriu-zisă: „Mâncatul compulsiv este, în multe cazuri, mai puțin despre mâncare și mai mult despre emoții. Nu apare pentru că ne este neapărat foame fizică, ci pentru că ne este greu să stăm cu anumite stări inconfortabile. Mâncarea devine o formă rapidă de reglare emoțională atunci când nu avem alte strategii la îndemână”.

De ce se întâmplă asta? Pentru că, în absența altor metode de calmare, creierul găsește în mâncare o soluție imediată. „Oferă o senzație de confort rapid, reduce temporar tensiunea interioară. Pentru câteva minute, emoția pare mai suportabilă sau chiar dispare complet”, detaliază specialista.

Un studiu publicat în februarie 2026 în revista Pharmacological Research arată efecte cerebrale similare dependențelor de droguri sau alcool. Aceste alimente – chipsuri, dulciuri, fast-food – stimulează excesiv sistemul de recompensă al creierului (dopamina), generând poftă intensă, consum repetat și dificultăți în a ne opri din asta.

„Alimentele ultraprocesate sunt deosebit de eficiente tocmai pentru că dau confort imediat. Dar efectul e de scurtă durată. Emoția revine, deseori amplificată, însoțită de vinovăție sau rușine. Se creează un cerc repetitiv: emoție negativă – mâncare – calm temporar – emoție + vinovăție – poftă mai mare”, continuă Laura Găvan.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mai precis, combinat cu efectul neurologic, creierul cere din nou din ce l-a liniștit pe moment, chiar dacă știm clar că nu face bine.

De unde pornește problema: lecțiile din copilărie

Psihoterapeutul subliniază că aceste mecanisme se formează adesea în copilărie. „Dacă mâncarea a fost folosită pentru a liniști, recompensa sau crea apropiere emoțională („Mănâncă ciocolățica și-ți trece”), creierul înregistrează un mesaj simplu: mâncarea calmează. Ca adult, reacția devine automată, nu mai e o alegere conștientă, ci un răspuns reflex la disconfort”.

Iar meta-analiza confirmă prevalența, respectiv 20-45% adulți și aproximativ 30% adolescenți mănâncă emoțional, chiar și fără tulburări clinice. Așadar, nu e o problemă rară sau patologică, e umană.

Cine plătește la prima întâlnire? Detaliul care îți arată dacă relația voastră are sau nu viitor

De ce „disciplina de fier” nu funcționează

Mâncatul compulsiv e adesea redus la „lipsă de voință” sau „disciplină slabă”, dar Laura Găvan contrazice acest lucru: „Nu lipsa disciplinei e problema principală, ci intensitatea emoțiilor și limitarea alternativelor de reglare. Autocontrolul scade exact în momentele critice – oboseală, stres maxim – când mâncatul emoțional apare cel mai des”.

Restricțiile dure („Nu mai mănânc dulciuri niciodată!”), continuă aceasta, eșuează tocmai pentru că ignoră cauza emoțională. „Creierul, privat de „anestezic”, găsește alte ieșiri – sau explodează în „derapaje” majore”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Soluții practice: de la reacție automată la alegere conștientă

1. Observația – primul pas esențial

„Primul pas e observarea impulsului: «ce simt acum? e foame fizică sau emoție?» Diferența între reacție automată și alegere conștientă se face aici”, spune Găvan. Pauză de 10 secunde înainte de a lua punga de chipsuri poate schimba totul.

2. Alternative imediate la mâncare

• Pauze reale: 5 minute respirație profundă sau plimbare.
• Mișcare: 10 genuflexiuni, stretching – descarcă tensiunea fizic.
• Exprimare: Notează emoția („Sunt furios/furioasă pe X”) sau vorbește cu cineva.
• Toleranță activă: „Stau cu starea asta 5 minute, fără să o anesteziez”.

3. Schimbarea perspectivei

„Mâncatul compulsiv nu e eșec personal, ci semnal. Psihicul încearcă să rezolve stări pentru care nu cunoaște încă soluții mai bune”,  după cum afirmă specialista. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

4. Reeducarea pe termen lung

Construiește ritualuri noi: ceai cald la stres, muzică la oboseală, apelează un prieten atunci când te simți singur/ă. „Schimbarea vine din capacitatea de a înțelege și gestiona emoțiile, nu din control rigid sau autoflagelare”, concluzionează Laura Găvan.

Mâncatul emoțional nu afectează doar silueta – erodează relația cu propria persoană. Ieșirea din această capcană înseamnă mai mult autocontrol, claritate emoțională și libertate. 

Cătălin Predoiu a
transmis felicitări structurilor MAI și voluntarilor implicați în capturarea
bărbatului suspectat de uciderea adolescentei de 18 ani în localitatea Parhida,
județul Bihor.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ministrul
Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis vineri seara un mesaj de
apreciere pentru structurile implicate în operațiunea de capturare a bărbatului
suspectat că a ucis-o pe eleva de 18 ani în localitatea bihoreană Parhida,
precum și pentru cetățenii care au participat voluntar la acțiunea de căutare.

„Transmit aprecierea şi mulţumirile mele şi ale
conducerii Ministerului Afacerilor Interne tuturor structurilor implicate în
operaţiunea desfăşurată astăzi, în judeţul Bihor, în urma căreia persoana
bănuită de comiterea faptei de omor din localitatea Parhida a fost prinsă.
Operaţiunea demonstrează capacitatea structurilor MAI de a acţiona integrat,
rapid şi eficient, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Bihor. Poliţiştii, jandarmii, poliţiştii de frontieră,
echipajele Inspectoratului General de Aviaţie, structurile din teren şi
voluntarii mobilizaţi au lucrat coordonat, folosind toate resursele disponibile
pentru localizarea persoanei. În acelaşi timp, transmit condoleanţe familiei
îndurerate de tragicul eveniment”, a afirmat Cătălin Predoiu, potrivit mesajului postat de MAI pe Facebook.

Ministerul
Afacerilor Interne a publicat, de asemenea, o înregistrare video cu imagini din
timpul operațiunii de capturare a suspectului.

Potrivit datelor
transmise de MAI, operațiunea a presupus o mobilizare extinsă de forțe și mijloace,
cu participarea polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean
Bihor, a jandarmilor din Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor și a
polițiștilor de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de
Frontieră Oradea, alături de alte structuri ale Poliției Române și voluntari.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În teren au fost
instituite filtre rutiere, au fost desfășurate acțiuni de scotocire și căutare,
iar autoritățile au utilizat inclusiv drone, câini de urmă, binocluri cu
termoviziune și un elicopter al Inspectoratului General de Aviație din cadrul
MAI.

Suspectul, un
bărbat în vârstă de 39 de ani din Parhida, a fost localizat în jurul orei
18.10, cu sprijinul elicopterului IGAv, într-un lan de rapiță, la aproximativ
un kilometru de locul faptei.

Într-o înregistrare
video publicată de IPJ Bihor, acesta își recunoaște fapta imediat după
prindere, la aproximativ șase ore de la declanșarea operațiunii. Bărbatul a
declarat în fața polițiștilor și a martorilor că a ucis-o pe adolescenta de 18
ani, lovind-o în mod repetat cu un briceag în zona gâtului.

Kelemen Hunor pledează pentru refacerea majorităţii
pro-europene PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi şi avertizează că alegerile anticipate ar accentua instabilitatea politică şi ar favoriza
ascensiunea extremismului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Preşedintele UDMR,
Kelemen Hunor, consideră că alegerile anticipate nu reprezintă o soluţie pentru
actuala criză politică şi susţine că prioritatea partidelor parlamentare
trebuie să fie refacerea unei majorităţi pro-europene capabile să asigure
stabilitatea guvernării.

Într-un mesaj
publicat pe Facebook, liderul Uniunii a comentat situaţia politică de la
Bucureşti după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzând PSD şi AUR că
au contribuit împreună la răsturnarea Executivului.

„Multă lume a întrebat ce se întâmplă în Bucureşti. Pe
scurt: PSD şi AUR răstoarnă împreună guvernul condus de Ilie Bolojan. Cu toate
acestea, nu au rezolvat o problemă în acest sens, ci au creat una nouă. Este
bine ştiut că este mai uşor să răstorni guvernul decât să conduci ţara”, a scris Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a
atras atenţia asupra riscurilor economice generate de instabilitatea politică,
în special în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi
Rezilienţă. Potrivit acestuia, România se află într-un moment critic, iar
întârzierile pot duce la pierderea unor fonduri importante din partea Uniunii
Europene.

„Timpul nu este de partea noastră. 116 zile rămase până
la închiderea PNRR şi dacă nu reuşim să progresăm, vom pierde resurse ale UE.
Vorbim despre miliarde – bani care vor lipsi”, a avertizat acesta.

Kelemen Hunor a
reafirmat poziţia UDMR în favoarea refacerii coaliţiei pro-europene formate din
PSD, PNL, USR, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor naţionale. El a precizat că
această variantă trebuie analizată înaintea oricărei alte formule de guvernare.

„Am spus clar tuturor poziţia UDMR la recentele
întâlniri. În primul rând, trebuie să verificăm dacă majoritatea pro-europeană
anterioară se va putea forma din nou: PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile”, a transmis liderul Uniunii.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În opinia sa,
viitorul Executiv are nevoie de un premier cu autoritate profesională şi
credibilitate politică, capabil să gestioneze actuala criză.

„Avem nevoie de un premier-candidat instruit profesional,
credibil politic şi capabil să facă faţă crizei politice, guvernamentale”, a mai scris Kelemen Hunor, care a punctat, însă, că un
guvern minoritar nu reprezintă o formulă ideală, dar ar putea fi acceptat în
actualul context politic.

„Deşi, în general, un guvern minoritar nu este o soluţie
stabilă, este acceptabil în situaţia actuală”, a explicat liderul UDMR.

Totodată, Kelemen
Hunor a exclus categoric orice asociere politică cu AUR.

„Este clar pentru noi că acolo unde este AUR prezent, noi
nu suntem acolo”, a subliniat
el.

Preşedintele UDMR a
susţinut că partidele extremiste nu ar trebui să ajungă la guvernare şi a punctat
că organizarea de alegeri anticipate ar amplifica tensiunile politice şi
incertitudinea.

„Alegerile anticipate nu sunt o soluţie. (…) Oricine
încurajează alegerile anticipate creşte incertitudinea şi deschide uşa mai larg
extremiştilor”, a afirmat
acesta.

În final, liderul
Uniunii a transmis că responsabilitatea depăşirii actualei crize revine atât
preşedintelui, cât şi partidelor parlamentare.

„Acum, sarcina preşedintelui este să găsească o soluţie
care să asigure o guvernare stabilă şi să nu facă România vulnerabilă în faţa
forţelor extremiste. Sarcina partidelor din coaliţie este (…) de a pune
interesele ţării pe primul loc”, a transmis Kelemen Hunor.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>