Aeroportul Băneasa se laudă că a dublat tarifele pentru zborurile nocturne și a introdus o serie de restricții operaționale pentru a reduce zgomotul care ține treji locuitorii din nordul Capitalei. Cu toate acestea, reclamațiile persistă: oamenii spun că aeronavele se aud frecvent până după miezul nopții, uneori chiar spre ora 2.00, iar activitatea aeriană reia încă de la ora 5 dimineața.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Locuitorii din nordul Capitalei susțin că problema persistă și că zgomotul produs de aeronave rămâne o prezență constantă în timpul nopții.

Un localnic a măsurat direct impactul: „În dreapta este aeroportul. Aici sunt curse de pasageri la unu noaptea, la două noaptea, la cinci dimineaţa. Zgomotul la nivelul geamului la mine (…) poate să ajungă la 90-95 de decibeli.„

Cererea locuitorilor este simplă: liniște nocturnă. „Noaptea ar fi chiar minunat să avem linişte, să putem dormi (…)să nu fie zboruri noaptea, decât hai să zicem cele de urgenţă, nu zboruri de linie, pentru noi ar fi bine„, spune un alt vecin. Același locuitor semnalează că problema nu se limitează la cursele comerciale — elicopterele vechi care efectuează zboruri de antrenament în jurul aeroportului adaugă un strat suplimentar de disconfort: „Sunt câteva elicoptere, cred că de-o vârstă cu mine care cred că fac zboruri de antrenament pentru că mult timp, cred că peste o jumătate de oră, le plimbă prin jurul aeroportului şi fac un zgomot infernal.„

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) arată că „în conformitate cu Aeronautical Information Publication – România, orarul de operare pe Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu este de 24 de ore”.

Cu alte cuvinte, aeroportul nu este închis pe timpul nopții și nu există o suspendare generală a operațiunilor aeriene pe timpul nopții.

Instituția explică și că există o confuzie frecventă între dimensiunea aeronavei și nivelul de zgomot produs.

„Nu există o corelație directă între greutatea maximă de decolare (MTOW) a unei aeronave și nivelul de zgomot emis. Masa maximă de decolare reprezintă un parametru tehnic de performanță și siguranță a aeronavei, fără a fi un indicator al zgomotului produs. Zgomotul produs de aeronave este determinat de tipul motoarelor folosite de aeronave”, arată compania.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ce măsuri spune CNAB că a luat pentru reducerea zgomotului

CNAB susține că a introdus o serie de măsuri menite să limiteze impactul fonic în intervalul nocturn.

„Vă putem confirma că au fost deja luate mai multe măsuri preventive, dar și restricții privind limitarea impactului fonic în intervalul nocturn, la Aeroportul Băneasa”, au precizat pentru „Adevărul” reprezentanții CNAB.

Potrivit acestora, prima măsură vizează costurile suportate de operatorii aerieni.

„Astfel, în intervalul 22.00-06.00 au fost dublate tarifele de aterizare, balizaj și servicii pentru pasageri, ceea ce diminuează și descurajează traficul aerian în acest interval”, arată instituția.

Aeroportul Băneasa, pe locul 3 în Europa pentru cea mai dinamică dezvoltare a traficului aerian

Pe lângă această măsură economică, au fost introduse și restricții operaționale aplicabile pe timpul nopții. Potrivit CNAB, „între orele 22.00 și 06.00, reversoarele de jet sunt folosite doar din motive de siguranță, piloții evită utilizarea motoarelor auxiliare și a unităților auxiliare de putere, nu sunt permise zborurile tehnice și cele de școală, iar testarea motoarelor la sol este interzisă la turații mai mari decât ralantiul”.

De asemenea, unitățile auxiliare de putere pot funcționa doar perioade limitate, iar comandanții aeronavelor sunt încurajați să evite utilizarea inversoarelor de jet după aterizare, în special în timpul nopții.

Toate aceste măsuri, susține compania, au fost introduse pentru a reduce disconfortul resimțit de locuitorii din vecinătatea aeroportului.

Compania nu a precizat de câte ori pe săptămână au loc zboruri în intervalul nocturn și nici câte curse operează, în medie, după ora 22.00 sau înainte de ora 6.00.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Promisiuni de operare a zborurilor doar pe timp de noapte

La finalul lunii noiembrie a anului trecut, purtătorul de cuvânt al CNAB preciza că Aeroportul Băneasa – al treilea cel mai vechi din lume – ar putea fi transformat într-un city airport, de pe care să fie operate zboruri doar pe timp de zi.

„Avem foarte multe plângeri și solicitări din cauza zgomotului și vă pot spune poate și în premieră că strategia aeroportului Băneasa vizează a fi un city airport, astfel încât noaptea să nu mai zboare avioane. Într-adevăr, aeroportul a fost primul, dar trebuie să ne gândim și la comunitatea de acolo”, a declarat purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București, Theodor Postelnicu

El a explicat că aeroportul a aparținut prințului George Valentin Bibescu, iar prin testament prințul a precizat că, în cazul în care nu se mai efectuează operațiuni aviatice, aeroportul va reveni succesorilor săi.

„Aeroportul Băneasa nu poate fi închis din cauza zgomotului și mutat în altă parte pentru că, prin testament, prințul Bibescu a lăsat terenul pentru activități aeroportuare. Dacă ar fi închis, terenul va reveni moștenitorilor acestuia, succesorilor acestora”, a precizat Postelnicu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Programul Strategic prevede triplarea capacității de procesare

Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la „Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu” 2025 – 2035 prevede triplarea capacității actuale de procesare:

– creșterea capacității operaționale a aeroportului prin reorganizarea actualului terminalul de pasageri (asigurarea unei capacități de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf, față de 600 de pasageri/oră);

– dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, cu o capacitate de încă minim 800 de pasageri/oră de vârf (suplimentar față de capacitatea actualului terminal) și amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme și sistemul de căi de rulare;- modernizarea suprafeței de mișcare AIBB-AV.

Formația antrenată de Mihai Silvăşan a reușit în acest an competițional tripla: titlul național, Cupa şi Supercupa României. U BT Cluj s-a impus cu 3-1 în finala cu CSM Oradea.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În faţa a 10.000 de fani, campiona en-titre a câştigat „la mustață” (74-72, 33-36 la pauză), astăzi (miercuri, 3 iunie), al 4-lea meci cu rivala sa tradițională.

Principalii marcatori ai partidei au fost Russell 23 puncte, Molinar 17p, Creek 10p, respectiv, Bropleh 16p, Nzekwesi 15p și Richard 12p.

În precedentele meciuri ale finalei s-au înregistrat rezultatele 84-87, 88-83 şi 103-78.

Al 11-lea titlu național pentru clujeni

Cele două echipe au jucat finala Ligii Naţionale de baschet, la masculin, pentru a 5-a oară în ultimii 6 ani. Şi precedentele finale au fost câştigate de U BT Cluj: 4-2 în 2022/2023, 4-1 în 2023/2024 și 3-2 în 2024/2025.

Acesta este titlul cu numărul 11 pentru formațiile din Cluj (după cele din 1992, 1993, 1996 pentru Universitatea Cluj, 2011 pentru U Mobitelco Cluj, 2017 şi 2021-2025 pentru U BT Cluj), tot atâtea având Asesoft Ploiești. Pe primele două locuri se află Dinamo București – 22 de titluri și Steaua București – 21. CSM Oradea a câștigat de 3 ori campionatul (2016, 2018 şi 2019).

Craiova a cucerit medalia de bronz

Antrenorul orădenilor, Cristi Achim, a anunţat că acest campionat a fost ultimul în care s-a aflat pe banca tehnică (era din 2009, fiind cel mai longeviv în funcţie din Liga Naţională) și că va prelua o funcţie în conducerea clubului.

Medalia de bronz a fost câştigată, în premieră, de SCMU Craiova, 2-1 „la general” (94-102, 101-62, 105-101), cu Dinamo Bucureşti.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că România are nevoie de un „armistițiu politic” pentru depășirea blocajului actual și formarea unui guvern stabil, propunând desemnarea unui premier independent și constituirea unui executiv cu mandat limitat până la 15 februarie 2027.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Instituțiile statului nu pot funcționa la nesfârșit în așteptarea unor decizii politice. Cu fiecare zi care trece, costul blocajului crește, iar România pierde timp într-un moment în care are nevoie de stabilitate, credibilitate și capacitate de acțiune”, a scris Pricopie pe Facebook.

Potrivit acestuia, noua formulă guvernamentală ar trebui să fie susținută de principalele forțe democratice și pro-europene din Parlament și să includă un cabinet parțial tehnocratizat.

„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic. Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a afirmat rectorul SNSPA.

Pricopie propune păstrarea continuității în ministerele unde există politici și proiecte aflate deja în derulare, precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanțele, Educația sau Fondurile Europene, în timp ce alte portofolii ar putea fi ocupate de specialiști independenți.

De asemenea, acesta consideră că programul de guvernare ar trebui să rămână, în linii mari, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan, cu eventuale actualizări determinate de evoluțiile economice și sociale.

„Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a mai transmis Remus Pricopie.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>