În condiţiile în care, pe lângă Radu Burnete, Adrian Papahagi şi candidata propusă pentru Ministerul Sănătăţii, au apărut informaţii potrivit cărora o parte dintre persoanele asociate echipei lui Eugen Tomac ar putea rămâne în viitoarea formulă guvernamentală, dar sub conducerea unui alt premier desemnat, rămâne întrebarea dacă mai contează cine ocupă funcţia de prim-ministru sau dacă varianta unui guvern tehnocrat este respinsă din start de clasa politică.

„Cred că, pe de o parte, este respinsă persoana nominalizată de preşedinte pentru funcţia de premier, deoarece nu se bucură de încrederea partidelor politice şi, în consecinţă, nu poate obţine un număr suficient de voturi în Parlament.

În al doilea rând, partidele au transmis destul de clar că preferă un guvern politic. Dacă ne uităm la declaraţiile de ieri ale domnului Kelemen, mesajul a fost unul fără echivoc: nu va susţine nominalizarea domnului Tomac şi cabinetul propus de acesta. Practic, această poziţionare a redus considerabil şansele candidatului desemnat pentru funcţia de premier şi arată că partidele îşi doresc un executiv politic, chiar dacă acesta ar putea fi condus de un premier tehnocrat sau independent.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Prin urmare, este mai probabil ca o eventuală nouă propunere să vizeze un prim-ministru tehnocrat sau neafiliat politic, însă cu o echipă de miniştri susţinută de partidele aflate la guvernare. Dacă ne uităm la poziţiile PNL, USR şi UDMR, aceasta pare să fie opţiunea preferată.

În ceea ce priveşte PSD, partidul pare deschis şi unei formule cu miniştri tehnocraţi. Totuşi, domnul Tomac a fost deja acuzat că ar fi avut în vedere persoane apropiate social-democraţilor pentru portofolii precum Munca sau Dezvoltarea. Din această perspectivă, poziţia PSD nu este surprinzătoare”, spune Marius Ghincea.

PSD dă semnale mixte în ceea ce priveşte asumarea unei guvernări

PSD transmite că este pregătit să îşi asume participarea la guvernare, fără a condiţiona acest lucru de ocuparea funcţiei de prim-ministru. Cu toate acestea, în partid există şi voci care susţin varianta unui premier social-democrat. Senatorul Daniel Zamfir a declarat că una dintre propunerile discutate a fost desemnarea lui Sorin Grindeanu pentru această funcţie:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Domnul Grindeanu nu a făcut însă un astfel de pas. Este una ca un membru de partid să afirme că acesta ar trebui să fie premier şi cu totul altceva ca domnul Grindeanu să iasă în faţa presei şi să spună că este dispus să preia această funcţie. În plus, contează şi dacă o asemenea nominalizare este fezabilă din punct de vedere politic.

Chiar dacă PSD ar prelua iniţiativa formării Guvernului, tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară. Fără sprijinul UDMR, USR şi PNL nu se poate vorbi despre o majoritate stabilă. Refuzul UDMR de a susţine propunerea domnului Tomac arată, de fapt, că acesta este punctul central al crizei politice, deoarece fără UDMR nu poate fi construită o majoritate alternativă, de tipul PSD, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale.

PSD îl atacă dur pe Ilie Bolojan după ce a anunțat că liberalii nu votează Guvernul Tomac: „Blochează toată România pentru că a pierdut puterea”

Prin urmare, evoluţiile din PNL vor conta foarte mult, inclusiv dacă opozanţii interni vor reuşi sau nu să îl înlăture pe domnul Bolojan din poziţia sa de influenţă. La fel de importantă va fi şi poziţia pe care o va adopta UDMR”.

O voce importantă în aceste negocieri aflate în impas este cea a liderului UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a participat la discuţiile cu PSD şi, spre deosebire de PNL şi USR, nu a exclus din start posibilitatea ca formaţiunea sa să intre la guvernare.

„Acesta a transmis destul de clar că şi-ar dori revenirea la guvernare într-o formulă alături de PNL şi USR. Cred că şi Partidul Naţional Liberal ar putea fi dispus, în cele din urmă, să reintre într-o coaliţie cu PSD, dacă social-democraţii ar decide o schimbare la nivelul conducerii, inclusiv retragerea domnului Grindeanu şi a altor lideri influenţi, precum doamna Olguţa Vasilescu şi soţul acesteia.

Dacă gruparea care se opune domnului Bolojan în PNL nu va reuşi să îl îndepărteze din prim-plan, este posibil ca presiunea pentru deblocarea negocierilor să se mute în tabăra PSD, iar domnul Grindeanu să fie nevoit să facă un pas în spate, pentru ca partidul să îşi aleagă o nouă conducere”, spune Marius Ghincea.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Este posibil să avem un guvern interimar pe durata verii? Analistul apreciază că, în actualul context, în care Guvernul propus de Eugen Tomac are puţine şanse de a obţine votul de învestitură, Executivul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcţie până la conturarea unei majorităţi parlamentare în jurul unui nou premier desemnat şi a unei formule guvernamentale.

„Această criză nu se va încheia foarte repede, pentru că liniile roşii trasate de fiecare tabără sunt foarte ferme. Va mai trece o perioadă până când presiunea politică şi cea socială se vor acumula suficient, iar în acest moment nu este clar cine va ceda primul. În fond, este o confruntare de rezistenţă, în care contează cine poate susţine mai mult propria poziţie. Până acum, domnul Bolojan a arătat că poate rezista, însă rămâne de văzut cât timp va reuşi să păstreze sprijinul partidului.

La fel, şi în PSD este posibil ca liderii să rămână, pentru o vreme, în jurul domnului Grindeanu. Totuşi, la un moment dat, liderii locali şi primarii ar putea considera că revenirea la guvernare şi accesul la resursele administrative sunt prioritare, iar dacă preţul compromisului politic va fi retragerea domnului Grindeanu, este posibil ca partidul să accepte această variantă”, spune expertul.

Faptul că un Guvern interimar are atribuţii limitate, iar activitatea parlamentară intră în vacanţă, va amplifica presiunea publică pentru formarea unui nou Executiv. Cu atât mai mult cu cât există termene importante legate de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, pot apărea situaţii care necesită intervenţii rapide pe parcursul verii, iar România are nevoie de o reprezentare solidă în plan extern, inclusiv în procesul de aderare la OCDE.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Toate acestea vor amplifica presiunea socială şi politică pentru găsirea unor compromisuri şi a unor soluţii. În acest moment, nu cred că ştie cineva care va fi natura compromisurilor pe care partidele pro-europene şi pro-occidentale vor trebui să le facă, însă, cel mai probabil, până în septembrie vor fi nevoite să ajungă la o înţelegere. Din această perspectivă, o perioadă mai lungă de blocaj nu ar reprezenta o situaţie cu totul excepţională.

Este adevărat că România nu a mai traversat perioade atât de lungi de interimat, însă există şi alte state europene care au avut episoade de instabilitate politică şi mai îndelungate. Să ne amintim că Bulgaria a trecut prin şapte sau opt runde de alegeri în decurs de patru-cinci ani, succedând guverne interimare, iar în cele din urmă a reuşit să intre în zona euro.

Prima „demisie” din echipa lui Eugen Tomac înaintea votului de învestitură. Adrian Papahagi se retrage: „Mă depășește”

Totuşi, România nu se află într-o situaţie identică. Nevoia de a îndeplini cerinţele Comisiei Europene pentru accesarea fondurilor europene, precum şi aşteptările creditorilor internaţionali, în special ale agenţiilor care evaluează ratingul de ţară, impun adoptarea unor decizii într-un termen mai scurt. Cu toate acestea, vedem că partidele şi-au fixat linii roşii care, în acest moment, par dificil de depăşit”, spune analistul.

Replicile la adresa preşedintelui sunt tot mai frecvente şi mai dure, mai ales din partea lui Ilie Bolojan, care îi reproşează lipsa de reacţie înainte de depunerea moţiunii.

„Vedem că preşedintele este mai degrabă lipsit de pârghiile de influenţă pe care mulţi i le atribuiau, iar acest lucru menţine scena politică într-o stare de incertitudine. Pe de o parte, domnul Bolojan are dreptate atunci când spune că preşedintele ar fi trebuit să analizeze mai atent situaţia înainte de a susţine tacit această mişcare a Partidului Social Democrat. Pe de altă parte, şi domnul Bolojan contribuie la adâncirea crizei politice prin poziţia sa inflexibilă şi prin refuzul de a accepta orice compromis.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Or, în politică, compromisul este mecanismul prin care sunt depăşite astfel de blocaje, iar, la un moment dat, va fi nevoie de concesii din partea tuturor actorilor implicaţi. Până acum, atât Partidul Naţional Liberal, cât şi Partidul Social Democrat au explicat mai ales ce nu sunt dispuse să accepte. Şi-au trasat liniile roşii, însă nu au spus clar care sunt variantele pe care le-ar putea susţine.

Acesta este, de fapt, unul dintre aspectele esenţiale ale actualului blocaj politic”, concluzionează analistul.