Problema subfinanțării Catedralei Mântuirii Neamului
Actualitate
O privire de ansamblu după decizia primăriei Capitalei de a nu aloca vreun ban pentru finisarea Catedralei Mântuirii Neamului
Primăria Capitalei nu va aloca în cursul acestui an fonduri pentru construcția Catedralei Neamului, a anunțat oficial în urmă cu o zi, primarul general al Bucureștiului-domnul Nicușor Dan.
Primarul renunță și la a mai acorda unele stimulentele financiare, precum sumele de bani pe care familiile le primesc la 25 de ani de căsnicie și vouchere pentru cumpărarea de biciclete.
Într-o declarație solicitată, pruntre altele și de postul de televuziune Antena 3, primarul general al Capitalei Nicușor Dan a precizat că pe lista de propuneri și finanțări nu se află Catedrala Mântuirii Neamului.
„Pentru Catedrala Neamului nu a existat o propunere de la direcție către executiv. Au existat propuneri pentru alte intervenții, pentru alte obiective, unele dintre ele monumente istorice”, conchide primarul general al Capitalei.
În opinia primarului general al Bucureștiului,Catedrala Neamului a primit mai multe alocări din partea fostei administrații, condusă de Gabriela Firea.
„De alocări de bani pentru biserici și statui se ocupă Direcția de Arhitectură-Peisagistică, instituție subordonată PMB. Bugetul total pentru intervenții este undeva la un milion de lei. Urmează să vină cu lista obiectivelor”, a spus Nicușor Dan, potrivit Antena 3.
Problema reală cu finanțarea Arenei Naționale
O altă mare „povară” pentru bugetul local al Bucureștiului o constituie și Arena Națională. Totul gravitează în jurul costurilor de întreținere care au crescut substanțial, deoarece UEFA a impus în acordul cu PMB diferite condiții speciale ale stadionului.
„Întreținerea Arenei Naționale ne costă undeva la 20 de milioane de lei pe an. Asta înseamnă gazon, mentenanța diferitelor sisteme care funcționează acolo, pază, curățenie. Există niște investiții care ne-au fost impuse la care ne-am asumat să le facem când am semnat acordul cu forul UEFA care se ridică la 5 milioane de lei” a declarat primarul general al Bucureștiului Nicușor Dan.
Reacția de bun simț a BOR
Reacţia BOR după ce Nicuşor Dan a tăiat din buget și banii pentru Catedrala Neamului. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, a declarat pentru Romaniatv.net că „bugetul fiecărui an e unul care reflectă starea economică generală” şi că speră „în ameliorarea acesteia și în finalizarea cu maximă coresponsabilitate a tuturor proiectelor din registrele esențiale ale comunității, între care se numără, firește, și cel al vieții religioase”.
„Nu am niciun mesaj oficial legat de anunțul domnului primar şi nu pot comenta rațiunile economice ale deciziilor de ordin bugetar ale PMB, care a sprijinit constant, după posibilități, realizarea proiectului de importanță națională al Catedralei Naționale. Bugetul fiecărui an e unul care reflectă starea economică generală. Nu putem decât spera în ameliorarea acesteia și în finalizarea cu maximă coresponsabilitate a tuturor proiectelor din registrele esențiale ale comunității, între care se numără, firește, și cel al vieții religioase,”se arată în comunicatul BOR.
Buget redus, de austeritate
Tot Nicușor Dan a oferit informații noi legate de modul în care bugetul Primăriei Municipiului București va fi împărțit în acest an. Chiar dacă nu există până în prezent cifre clare, se pare că au survenit multe schimbări în raport cu vechea administrație.
Edilul Bucureștiului a transmis că Primăria Municipiului București va avea anul acesta un buget de aproximativ 5 miliarde de lei. Pentru repararea străzilor, bugetul alocat va fi între 5 și 10 milioane de lei.
Se pare că nu există bani la buget pentru reabilitarea străzilor: „Foarte curând, pentru reparații curente, minore. Nu pentru reabilitări de străzi pentru că nu ne permite bugetul” a transmis Nicușor Dan.
Catedralei Mântuirii Neamului-exclusă fără alte explicații
În spatele acestor decizii și declarații sunt motive pur pecuniare.Se pare că începe o perioadă de „austeritate” pentru bugetul local.
Mai mult ca sigur că una dintre cele mai mari probleme ale domnului Nicușor Dan pot fi considerate hotărârile judecătorești care au adus instituția la datorii de 430 milioane de lei.
De altfel, suma de 375 de milioane de lei reprezintă numai datoria către domnul Costică Constanda pentru terenurile pe care le-a pierdut.
Catedrala Mântuirii Neamului-motiv de mândrie sau de…investiții prelungite?
Mulțumită, la început, să primească sprijin doar pentru proiectele tehnice, amplasament și documentația de urbanism, Biserica Ortodoxă e nevoită prin a adăuga procente suplimentare din cheltuielile necesare ridicării Catedralei din contribuția credincioșilor.Deși, atunci, la început, BOR a susținut că va acoperi din buzunarul propriu costurile acestei catedrale.
Încă de la prima acțiune de ridicare a construcției Catedralei consemnat oficial undeva spre sfârșitul anului 2010, vizibil cam un an mai târziu, beneficiarul – Patriarhia Română – a decis să aleagă un antreprenor general care să gestioneze în numele său toate complicatele operațiuni pe care construcția le presupunea.
Într-o primă fază, aceea a fundației, partenerul ales de Patriarhie a fost Bogart, o companie sută la sută românească fondată în primii ani de după Revoluție de către inginerul Radu Doicescu. Compania a crescut, devenind rapid, grație relațiilor strânse ale fondatorului cu lumea politică, un beneficiar cu tradiție al contractelor publice.
Infuzia de bani publici a ajutat întru câtva compania până la nivelul la care să își permită să-și respecte acest contract pe deplin onorant și vital, în contextul reprezentativității și ponderii celor care sunt creștin ortodocși pe teritoriul României.
De altfel, dupa luna octombrie 2011, atunci când Bogart scotea primul metru cub de pământ de pe viitorul șantier al Catedralei, compania devenea antreprenor general și pentru a doua cea mai importantă construcție publică din București.
Contractul pentru refacerea Stadionului Național îi fusese dat undeva în 2007, când primar general al Capitalei era chiar omul de afaceri cu legături în politică-Adriean Videanu.
Despre Raul Doicescu nu se știu foarte multe, însă este cunoscută prietenia sa cu politicieni și alți oameni de afaceri din zona PDL precum Adriean Videanu, Bebe Ionescu, Dan Drăgoi și, deasupra tuturor, fostul președinte al României Traian Băsescu.
Pe site-ul companiei, domnul inginer Radu Doicescu s-a lăudat cu performanța „în finalizarea la timp și în mod profesionist a proiectelor”. Totuși, deși termenul asumat pentru închiderea subsolului pe șantierul Catedralei era de nouă luni și a început undeva în octombrie 2011, lucrările pentru această fază s-au întins pe o durată de aproape trei ori mai mare.
Abia în luna iulie 2013 construcția ajungea la „cota 0”. Probabil dezamăgit de ritmul lucrărilor, beneficiarul reprezentat de BOR a schimbat antreprenorul general, iar compania domnului Doicescu a făcut loc filialei românești a firmei austriece Strabag.
Pentru construcția „suprastructurii”, adică a ceea ce „se vede” peste nivelul solului, Strabag a lucrat cu cei mai importanți furnizori de materiale și soluții pentru construcții, dar a avut nevoie ca de aer și de mână de lucru. Din ce în ce mai multă mână de lucru, deoarece termenele au fost depășite și așteptările continuă să fie din ce în ce mai mari.
Falsa generozitate arătată de către statul român față de proiectul Bisericii Ortodoxe Române, consfințită prin sute de acte administrative care au mutat bani și resurse publice din buzunarul contribuabililor de la stat în cel așa-zis privat al organizației păstorite de către Patriarhia Română reprezintă cu adevărat o verirabilă piatră de poticnire.
De altfel, la fel de uimitoare rămâne aspectul conform căruia, dacă asociem sau punem în paralel declarațiile actuale în raport cu sărăcirea resurselor din toate celelalte domenii gestionate în principiu de către un stat modern,ajungem la concluzia că sănătatea, educația sau infrastructura vor fi mereu deficitare.
Cu toate aceste elemente destul de prost aspectate, statul român a găsit în trecut anumite oportunități de a finanța proiecte culturale și artistice la cel mai înalt nivel.
Însă, succedându-se în funcțiile de conducere anumite formațiuni politice cu vederi liberale, acest proiect de consolidare și înfrumusețare a unui veritabil simbol al neamului românesc, a ajuns în punctul de a nu mai cunoaște finanțare decât din donații de esență privată.
Proiectul Catedralei Neamului are o arheologie și o istorie deosebită, care a fost mai mereu contestată de multe voci care i-au adus critici nefondate, total neargumentate, ilustrând apele tulburi ale tranziției românești.
Dacă în anul 1996, atunci când erau alocați primii bani publici pentru ridicarea edificiului, nu se putea anticipa vreodată de către nimeni episodul consumat cu sistarea totală a finanțării petrecute la mai bine de 25 de ani mai târziu.
Este oarecum regretabil că, privit din acest punct de vedere, procentele subvenționării publice au tot variat în deceniul de când se ridică și se înfrumusețează lăcașul de cult ortodox.
Se poate dovedi faptul că, inclusiv potrivit unei evaluări furnizate de BOR, că mai puțin de sferturi din banii cheltuiți pe șantierul complexului bisericesc au provenit de la autoritățile centrale și locale.
Situația din prezent
Între timp lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului continuă, lucrările desfăşurându-se cu precădere în interior, unde s-a intensificat tencuirea absidei de sud a catedralei.
De asemenea, specialiștii în arta mozaicului lucrează la cornișa Altarului, care va fi înveșmântată cu ornamente de tradiție bizantină, inspirate și din arta tradițională românească, potrivit ziarullumina.ro.
Fără…nicio așteptare sau concluzie
Resursele investite de către statul ronân în ansamblul bisericesc au fost insuficiente terminării și dării în folosința credincioșilor din Biserica Ortodoxă Română. Un bilanț definitiv al finanțării acordate de stat nu poate fi, la drept vorbind eludat.
Autoritățile centrale sau locale au contribuit cu bani, personal sau resurse administrative.
Tot aceste persoane competente au elaborat PUZ-uri și au plătit documentații tehnice.Poate de aceea se explică supărarea și dorința actuală a primarului de a nu mai acorda o finanțare, din moment ce toate acestea pot fi cuantificate,la precizie.
Ce se poate realiza este legat tot de un bilanț al sumelor publice alocate pentru catedrală în ultimul deceniu, după ce inițiativa legislativă -promovată în trecut de către grupul parlamentar condus de CV Tudor președintele PRM- a modificat cadrul finanțării proiectului.
BOR a susținut într-un anumit răspuns oferit pentru Mediafax că s-au cheltuit la Catedrala Neamului până în noiembrie 2018 110 milioane de euro cu TVA și că 75% sunt bani publici. Acest lucru înseamnă că, după numărătoarea Bisericii, banii publici sunt vreo 83 de milioane de euro.
În prezent, unul dintre lucrurile incontestabile este acela că sfântul edificiul nu este gata. De altfel, datorită vocilor critice și a subfinanțării nu putem știm cum anume vor ajunge oamenii la slujba din interiorul Catedralei prin noroiul șantierului, după ce Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reușit sfințirea edificiului în anul centenar.
Suntem aidoma văduvei care aruncă cei doi bani în cutia templului din Ierusalim și care e vrednică și fericită mai mult decât toți bogații din timpul Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Nimeni nu va grăbi finalizarea întregului complex deja construit, chiar dacă finanțarea statului e deja un vis urât spulberat de fel de fel motive.
Rămâne ca, de exemplu, donațiile private să întregească toata opera filantropică, iar BOR dimpreună cu cei credincioși mânați de fapte bune să sponsorizeze și frescele, acel „mozaic italian” amintit de vocea purtătorului de cuvânt BOR, părintele Vasile Bănescu.
Iar astea sunt doar câteva amănunte, prezentate la zi. Oricum, ceea ce rezistă este munca febrilă, pe deplin neobosită, timp de ani de zile în care regulile jocului, în special cele privind finanțarea, au constituit mereu mărul discordiei în societatea pe deplin secularizată care nu a avut pic de recunoștință față de acest edificiu monumental al Bisericii Ortodoxe Române.
Iar aceste observații nu se doresc a fi percepute nici ca reproșuri și nici ca fiind bilanțuri contabile sau lamentări.
Ar trebui să ne gândim că după marcarea Centenarului Marii Uniri, a sosit vremea să ne exprimăm mulțumirea în fața Lui Dumnezeu prin finalizarea acestui impresionant edificiu.
Edificiul a fost administrat actualmente, din nefericire din donațiile în regim privat, pe care nu le știm și pe care se vor da în continuare atunci când va fi cu adevărat întreg complexul gata în folosință.
În ciuda acestor dezechilibre, cu siguranță că finalizarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului vor constitui unul dintre cele mai spectaculoase evenimente publice și despre care se va vorbi laudativ, nemaipunând la socoteală stima și fluxul de capital al multor turiști străini care vor aduce acea plus valoare neamului românesc atât de încercat și condus haotic din punct de vedere politic.
Sursa foto:https://google.ro
Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național
Comentarii Facebook
Actualitate
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei forțe multinaționale. Aceasta ar urma să contribuie la protejarea Ucrainei de o eventuală nouă agresiune rusă, după un armistițiu.
Franța va participa cu peste 1000 de soldați Foto: Shutterstock
Exercițiul, numit Koalicja („Coaliția“ în poloneză), se va desfășura între 9 și 22 noiembrie lângă Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Detaliile au fost anunțate marți, 3 noiembrie, de Marea Britanie și Franța.
Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U), condusă de Franța și Marea Britanie, a fost înființată în 2025. Ea reprezintă componenta militară a „Coaliției de voință“, o inițiativă europeană care pregătește garanții de securitate pentru Kiev după un eventual armistițiu.
Forța nu este o operațiune NATO. Ea ar urma să intre în Ucraina doar după încheierea luptelor și la solicitarea Kievului.
„Nu este un plan ipotetic, ci o forță reală, pregătită să ajute Ucraina de îndată ce luptele încetează“, a declarat ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting.
Cine participă
Franța va trimite cel mai mare contingent, de aproximativ 1.100 de militari. Marea Britanie va contribui cu 300 de militari, avioane de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) și o aeronavă de realimentare în zbor Voyager.
La exercițiu participă forțe din zece țări: Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Turcia va conduce separat, de la Istanbul, o simulare maritimă a unor operațiuni de deminare în Marea Neagră. Scopul este refacerea siguranței transporturilor comerciale către porturile ucrainene.
Militarii vor exersa transportul de personal și echipamente, coordonarea structurilor de comandă multinaționale, apărarea antiaeriană și contracararea dronelor. Potrivit AFP, exercițiul presupune în principal echipament ușor, inclusiv drone, și nu armament greu sau tancuri.
Activitatea va fi coordonată de generalul francez Armel Dirou și de locotenent-generalul britanic Tom Bateman. Ei vor urmări în ce măsură forțele armatelor europene pot acționa rapid împreună.
„Nu este o forță ofensivă“
Bateman, comandantul forței, a subliniat că misiunea nu va desfășura operațiuni ofensive și nu va monitoriza respectarea armistițiului.
„Forța nu este concepută pentru operațiuni ofensive. Scopul ei este de a oferi reasigurare și de a sprijini refacerea forțelor armate ale Ucrainei, consolidându-le capacitatea de a descuraja și, la nevoie, de a se apăra în fața unei agresiuni ruse viitoare“, a spus el.
Oficiali occidentali au declarat că militarii britanici și europeni ar avea voie să răspundă prin foc dacă ar fi atacați de ruși. Totodată, ei au precizat că acțiunile ar fi „defensive prin natura lor“.
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
„Ne vom proteja în mod clar forțele împotriva oricărei agresiuni“, a afirmat un oficial familiarizat cu planurile.
Potrivit oficialilor, forța nu s-ar baza pe sisteme sau tehnologii americane, precum rețeaua Starlink a lui Elon Musk, și ar fi aproape exclusiv europeană. „Nu depindem de sisteme americane“, a spus un oficial, întrebat dacă forța se bazează pe sateliții Starlink pentru comunicații.
Bateman a subliniat că misiunea ar fi „non-NATO“, adică în afara Alianței Nord-Atlantice, și că ar beneficia de un sprijin american redus sau chiar inexistent. Un obiectiv-cheie ar fi „regenerarea și consolidarea“ armatei ucrainene după război. Trupele occidentale ar fi însă amplasate departe de linia frontului.
Forțele de menținere a păcii ar avea dreptul să riposteze împotriva rușilor
Regulile de angajare ar permite totuși militarilor să se apere în cazul unor atacuri cu drone rusești. Asta ridică întrebarea cum ar reacționa Moscova la eventuale incidente armate. Toate armatele sunt pregătite să acționeze în autoapărare, dar această doctrină este adesea interpretată extensiv, scrie The Guardian.
Avioanele de vânătoare ar urma să ajute la redeschiderea aeroporturilor comerciale ucrainene prin misiuni de patrulare. Turcia va conduce operațiunea de deminare a Mării Negre, pentru reluarea exporturilor de cereale și a altor transporturi maritime comerciale.
Garanții de securitate, fără un armistițiu la orizont
Forța multinațională ar urma să ajute la reconstrucția armatei ucrainene, la întărirea securității spațiului aerian și la redeschiderea rutelor comerciale din Marea Neagră. Desfășurarea ei ar face parte din eforturile europene mai ample de a-i împiedica pe ruși să lanseze o nouă invazie după un posibil acord de pace. Sediul misiunii, aflat în prezent la Paris, ar urma să fie mutat la Londra spre sfârșitul anului.
Exercițiul are loc în timp ce Rusia își continuă invazia pe scară largă, fără ca un armistițiu să fie la vedere. Moscova se opune în continuare prezenței trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Un nou val de eforturi diplomatice din această toamnă a produs puține progrese, dar sunt planificate discuții trilaterale, mediate de SUA, la sfârșitul acestei luni.
Președintele american Donald Trump a spus că nu va angaja trupe americane într-o misiune de menținere a păcii în Ucraina, nici în cazul unui armistițiu durabil. SUA nu contribuie la exercițiu, dar continuă discuțiile cu Ucraina și cu aliații europeni despre viitoarele garanții de securitate, inclusiv despre un posibil rol al Washingtonului.
Încrederea în sprijinul american este totuși pusă sub semnul întrebării. Luna trecută, SUA au restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, folosirea de către Ucraina a Starshield, varianta militară a Starlink, ceea ce a afectat misiunile cu drone cu rază medie de acțiune.
Între timp, Ucraina și Rusia continuă să se atace reciproc infrastructura energetică. Duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost ssparte de hackeri. Cea ucraineană a emis pentru scurt timp avertizări privind amenințări nucleare și chimice și „lupte stradale“.
Un scenariu de desfășurare în Ucraina rămâne ipotetic. Totuși, el arată că un conflict ar putea reizbucni cu implicarea trupelor britanice, având în vedere că Rusia a desfășurat atacuri de mică intensitate și în perioada armistițiului din 2014–2022.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T08:15:06.470Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Comentarii Facebook
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Comentarii Facebook
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Comentarii Facebook
Actualitateacum 2 ore
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei...
Actualitateacum 9 ore
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către...
Actualitateacum 15 ore
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
Actualitateacum 21 de ore
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne...
Actualitateacum o zi
Taxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de...
Actualitateacum o zi
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral...
Actualitateacum 2 zile
Femeia captivă de trei ani într-un paradis din Pacific, deși are bilet de avion spre casă. Vrea să-și revadă mama bolnavă și să ajungă la nunta fiului
O femeie este blocată de trei ani în Insulele Cook, un arhipelag din Pacific, după ce a fost înșelată de...
-
Actualitateacum 3 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
Breakingacum 2 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum o ziUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Breakingacum o ziSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Economieacum o ziBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Actualitateacum o zi
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Actualitateacum 2 zilePorcul din gospodărie, între tradiție și faliment: „În următoarele trei săptămâni trebuie să vândă”
-
Actualitateacum 2 zileȘofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare