Curtea
Constituțională a respins în unanimitate sesizarea președintelui Nicușor Dan
privind modificările aduse Legii companiilor de stat. Magistraţii au stabilit
că prevederile contestate sunt constituționale, astfel că noile reglementări, care permit o mai mare flexibilitate în decontarea beneficiilor pentru administratorii întreprinderilor publice, pot intra în vigoare. Prin urmare, contractele de mandat ale administratorilor pot include beneficii suplimentare fără o listă restrictivă impusă de lege.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Curtea Constituțională
a României a decis, miercuri, 29 aprilie, cu unanimitate de voturi, respingerea
obiecției de neconstituționalitate formulată de președintele României, Nicușor
Dan, cu privire la modificările aduse legislației privind guvernanța
corporativă a companiilor de stat, potrivit unui comunicat oficial al instituţiei.

Miezul disputei juridice a fost posibilitatea de a introduce în contractele de mandat rubrica „alte beneficii”, fără ca acestea să fie detaliate prin lege. CCR a clarificat că eliminarea unei liste stricte de cheltuieli din textul legii nu reprezintă un „cec în alb” pentru manageri, atâta timp cât sumele rămân plafonate la valoarea a două indemnizații lunare și sunt monitorizate riguros de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.

Sesizarea viza
Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025, care
modifică și completează OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a
întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023. 

În esență,
judecătorii au analizat dispozițiile care permit includerea în contractele de
mandat ale administratorilor companiilor publice a unor „alte beneficii”, fără
a fi necesară o enumerare strictă a acestora, iar la final CCR a decis că
această formulare nu încalcă principiul legalității și nici celelalte prevederi
invocate în sesizare, respectiv rolul Parlamentului, procedura de legiferare
sau obligațiile statului privind protejarea intereselor economice.

Argumentele Curții
Constituţionale

Vă reamintim că Nicuşor
Dan a semnalat, în sesizarea sa, că procesul legislativ a încălcat principiul
bicameralismului, deoarece modificările adoptate de Senat au fost eliminate de
Camera Deputaților, iar unele prevederi introduse de aceasta nu au mai fost
dezbătute în Senat.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În acest context, judecătorii
au arătat, pe de o parte, că modificările adoptate de Parlament nu reprezintă o
abatere de la scopul inițial al legii și nu încalcă principiul bicameralismului,
iar pe de altă parte, eliminarea enumerării explicite a unor tipuri de
beneficii a fost considerată o opțiune legislativă care rămâne în cadrul marjei
de reglementare a Parlamentului.

„Eliminarea enumerării exprese a categoriilor de
beneficii […] nu are semnificația unei deturnări de la scopul inițial al
legii”, se arată în comunicatul
Curţii Constituţionale.

În ceea ce privește
criticile de fond, Curtea a subliniat că lipsa unei liste exhaustive  a termenului „alte beneficii”, nu elimină
controlul asupra cheltuielilor și nici nu înlătură limitele financiare
stabilite prin lege.

Astfel, beneficiile
acordate administratorilor rămân plafonate la echivalentul a două indemnizații
fixe brute lunare, iar tipurile de cheltuieli precum cele de reprezentare,
transport sau diurnă pot fi în continuare prevăzute în contractele de mandat.

„Eliminarea enumerării lor nu semnifică în mod automat
faptul că aceste cheltuieli sunt excluse de la decontare”, arată Curtea.

De asemenea,
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor
Publice rămâne responsabilă de controlul și autorizarea acestor cheltuieli, în
limita plafonului legal stabilit.

„Agenția va controla și autoriza în continuare orice
cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de
mandat”, precizează CCR.

Decizia este
definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea își produce
efectele în forma adoptată de Parlament.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Liberalii au început negocierile cu toți parlamentarii aleși în 2024 pe listele SOS, POT și AUR, în speranța că-i vor convinge să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Liderul PNL care coordonează operațiunea de salvare a premierului Bolojan este secretarul general al partidului, Dan Motreanu, susțin surse politice pentru Adevărul. Motreanu este unul dintre liderii PNL care vor delimitarea totală de PSD.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Liderii PSD și AUR au strâns 250 de semnături din partea parlamentarilor pentru a depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Ca moțiunea să treacă, e nevoie de 233 de voturi. Așadar, PSD și AUR au 17 voturi peste limita majorității. Însă de la semnătură la vot e cale lungă. Unii parlamentari se mai răzgândesc pe parcurs și nu mai votează pentru căderea guvernului.

Liberalii vor negocia cu fiecare semnatar în parte. Conducerea PNL speră să întoarcă în favoarea sa măcar câțiva parlamentari AUR, plus neafiliații, care în acest moment sunt de partea PSD. „E o misiune grea, dar nu imposibilă. Trebuie să convingem 20 de parlamentari să nu voteze moțiunea. Sigur vor mai apărea surprize de la PSD și AUR, iar noi trebuie să răzgândim măcar 10 semnatari care sunt fie neafiliați, fie în grupul PACE”, susțin surse din conducerea PNL pentru Adevărul.

Liderii de grup PNL din Parlament au primit misiunea de a vorbi cu fiecare senator și deputat din tabăra adversă. Liberalii promit funcții în Parlament și în Guvern pentru cei care aleg să fie de partea lui Ilie Bolojan. De asemenea, liderii PNL de filiale vor contacta fiecare parlamentar suveranist din județele lor pentru a negocia susținerea actualului Executiv. Iar cel care coordonează, de la centru, întreaga operațiune de salvare a premierului Bolojan este Dan Motreanu, eurodeputat și secretar general al partidului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Dan Motreanu se numără printre liderii PNL care vor o ruptură totală de PSD, susțin sursele citate. Motreanu a pledat în discuțiile interne pentru trecerea partidului în opoziție alături de Ilie Bolojan, în detrimentul variantei de a rămâne la putere alături de alt premier liberal.

După anunțul colaborării între PSD și AUR pentru depunerea unei moțiuni comune împotriva Guvernului Bolojan, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a declarat că acțiunea confirmă minciuna permanentă a lui Grindeanu. Acesta a transmis, de asemenea, că partidul nu va mai forma o coaliție cu PSD în cazul în care social-democrații votează o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Moţiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR şi PACE împotriva Guvernului Bolojan va fi citită miercuri în plenul reunit al Parlamentului. Moţiunea a fost semnată de 253 de parlamentari.

„Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe”, este declarația ministrului Educației, Mihai Dimian, care a stârnit o mulțime de critici în spațiul public. Totul a venit în contextul analizei detaliate a rezultatelor simulării Evaluării Naționale, care arată că mai mult de jumătate dintre elevii care au participat la testare nu au știut forma corectă „să nu fii”. Ministrul a anulat rolul școlii și a pus cea mai mare parte a responsabilității pe umerii părinților. În totală neconcordanță cu rolul real al sistemului de învățământ – acela de a oferi educație tuturor copiilor, indiferent de mediul din care provin – atrag atenția numeroase voci din rândul părinților, elevilor, dar și al profesorilor. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Rezultatele și declarația ministrului

Analiza pe itemi a Ministerului Educației a arătat că elevii de clasa a VIII-a au dificultăți mari atunci când vine vorba de scrierea cu unul sau doi de ‘i”.  54% dinte elevii care au susținut simularea Evaluării Naționale la Limba Română nu au ales varianta corectă dintre „să nu fi supărat”  și „să nu fii supărat”. Totodată, 40% au ales varianta „câțiva kilometrii”, în loc de „câțiva kilometri”.

Într-o declarație pentru Știrile Pro TV, ministrul Educației i-a certat pe părinți pentru aceste rezultate: „Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiiilor lor să învețe. Înainte de a mai vorbi și de a critica școala. Până nu facem acest lucru vă rog să nu mai discutăm despre ce fac și nu fac profesorii din școală. Fiecare părinte să-și trimită copilul la școală, pentru că mulți dintre cei care au luat 1 nici nu se prezintă la școală și după aceea vin cu adeverințe de motivare a absențelor„.

Director: „Copiilor care nu au suport parental trebuie să li se acorde o mai mare atenție”

 În comunitatea vulnerabilă din județul Călărași, unde Viforel Dorobanțu este director al unei școli, lucrurile se văd diferit față de perspectiva din fotoliul ministerial. 

„O declarație care, poate, a vrut sa transmită altceva a ajuns în societate sub forma unei “povețe “ către părinți. Doar că, cel puțin în comunitatea din Curcani, punerea ei în practică este de foarte multe ori imposibilă pentru că, ce să vezi, din viața de zi cu zi a copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă!”

Într-un răspuns pentru Adevărul, directorul atrage atenția asupra unui aspect esențial atunci când vine vorba de educație:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Dincolo de responsabilitățile pe care le au părinții, școala fiind un serviciu public nu poate oferi diferențiat educație funcție de bagajul educațional inițial pe care un copil îl aduce dintr-o familie”.

Declarația ministrului se distanțează față de abordarea pe care Ministerul Educației și factorii decidenții ar trebui să o aibă de fapt, e de părere Viforel Dorobanțu: 

„După părerea mea, Ministerul Educației ar trebui să conștientizeze că tocmai copiilor care nu au suport parental trebuie să li se acorde o mai mare atenție.  Dar, mai ales în prezentul context politic, numai de copiii săraci și fără părinți alături nu le arde politicienilor!”

Referitor la abandonul școlar, directorul arată că este o problemă reală, dar cât se poate de sensibilă, care ar trebui tratată serios:

„Abandonul școlar este mare acolo unde părinții nu sunt fizic lângă copiii lor. Cauzele sunt, de cele mai multe ori legate de sărăcie, lipsa educației în rândul părinților si constrângerile materiale peste care familiile acestea sunt obligate să treacă. Din păcate, școala încearcă să suplinească această lipsă a părinților din viața copilului dar, adeseori, nu reușește și nu-i rămâne decât să consilieze, în măsura în care această consiliere este acceptată, pe cei în grija cărora se află copilul. După cum arată datele, nu reușește, lucru care nu îi este imputabil doar ei, ci tuturor actorilor din preajma unui copil. Oricum, școala trebuie să ofere șanse egale la educație oricărui copil, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă și din cauze care țin de școală, de pregătirea psihopedagogică a cadrelor didactice”. 

 „E ca și cum mă duc la spital, iar medicul mă ia la rost că nu m-am operat singur”

Într-un mesaj adresat ministrului Mihai Dimian, profesorul de Istorie Marcel Bartic a venit cu statistici care arată o realitate socială pe care ministrul nu a luat-o în calcul în declarația sa:

Profesorii ar putea primi cu 50% mai mult la plata cu ora, din toamnă. Ministrul Educației caută soluții

„În România, cele mai recente statistici indică faptul că 33,8% dintre copiii, adică 1,25 milioane, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Suntem pe un rușinos loc trei în Europa la acest capitol. Riscul de sărăcie crește și mai mult, la 75,8%, în cazul copiilor din familii cu un nivel scăzut de educație.  (…) Aproximativ 16% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală, iar la liceu rata abandonului crește până la 32%. (…) Datele au fost preluate din rapoartele Salvați Copiii România, datele Eurostat și buletinele Institutului Național de Statistică. Cine să le spună acestor copii să învețe? Cum, în ce fel, câtă vreme acești copii se culcă, de multe ori, flămânzi la sfârșitul zilei? Cui îi cereți dumneavoastră să le spună copiilor să învețe, câtă vreme principală grijă a familiilor lor este să găsească ceva de pus pe masă?”.

În opinia profesorului, școala nu poate funcționa eficient dacă ignoră contextul social al elevilor:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Și dacă nu învață, ce facem? Îi ignorăm? Îi trecem la capitolul rebuturi? Dăm vina pe ei? Păi, de asta i-au trimis la școală, pentru că părinții lor nu pot sau nu știu să-i ajute. Ăsta era rostul școlii. După cum v-am și spus, e ca și cum mă îmbolnăvesc, mă duc la spital, iar medicul mă ia la rost că nu m-am operat singur”.

Gabi Bartic, specialistă în educație: „Codul poștal nu trebuie să decidă viitorul”

Despre rostul școlii vorbește și specialista în educație Gabi Bartic. Aceasta atrage atenția că discursul ministrului riscǎ să legitimeze un sistem care în loc să corecteze inegalitățile sociale le reproduce:

„În formularea aceasta, există riscul să transmitem că educația unui copil depinde, în esență, de mediul din care provine — că, într-un fel, codul poștal ajunge să determine șansele lui reale. Ori tocmai aici este rolul școlii publice: să rupă această dependență. Să ofere fiecărui copil, inclusiv celor care cresc în familii în care părinții nu au avut acces la educație sau nu pot susține învățarea acasă, șansa de a ajunge la competențe de bază solide. Dacă acceptăm ideea că fără sprijinul familiei copilul nu are cum să învețe, atunci nu mai vorbim despre un sistem care corectează inegalități, ci despre unul care le reproduce. Și asta este o miză mult prea mare pentru a fi tratată ca o problemă exclusiv a părinților.”

Părinte: „Să se uite mai întâi în propria curte”

Iulian Cristache, fost președinte al Federației Naționale a Părinților, nu contestă că implicarea familiei contează, dar consideră că tonul și contextul declarației au fost profund greșite.

Noul ministru al Educației nu știe care este media de promovare la Bacalaureat. Greșeala repetată de două ori în fața presei

„A făcut o mare greșeală! Și din punct de vedere al tonului. Era foarte enervat de faptul că părinții sunt revoltați de rezultatele de la simulări. În primul rând, să se uite să vadă de ce acești elevi care ajung să obțină note de 1, 2 și 3 la clasă au note mult mai mari.”

Iulian Cristache vorbește și despre disfuncționalități pe care nu au cum să le remedieze părinții:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În loc să dea vina doar pe părinți, mai bine să se uite în propria curte și să vadă ce sistem de control are — control de management pornind de la partea de predare, continuând cu partea de învățare, astfel încât să poată să reducă o parte din volumul meditațiilor.”

„Este firesc pentru un părinte să aibă un cuvânt de spus”

Mihnea Stoica, fost președinte al Consiliului Elevilor Dâmbovița, este deranjat de alt lucru pe care ministrul l-a lăsat să se înțeleagă: că părinții nu au dreptul de a critica școala. 

„Declarația ministrului denotă, la fel ca mulți dintre predecesorii dumnealui, o neînțelegere a problemelor din sistemul de educație românesc. Desigur că părinții joacă un rol esențial în educația elevilor, acest lucru nu poate fi disputat. Totuși, România este o țară în care orele particulare au devenit norma și nu excepția. 48% dintre părinți plătesc meditații. Această cerere există tocmai din cauza lacunelor sistemului de educație. Astfel, este firesc pentru un părinte să aibă un cuvânt de spus despre ceea ce nu merge bine în sistemul educațional după ce acesta plătește 7000-12000 de lei pe an pentru școlarizarea unui singur copil, mai ales în contextul creșterii generale de prețuri cu care ne confruntăm în prezent”, 

e de părere Mihnea Stoica. În plus, mai adaugă acesta:

‘Părinții nu se plâng de activitatea profesorilor din ură, ci din dorința de a schimba un sistem defect, iar domnul ministru ar trebui să înțeleagă de ce apare această frustrare în societate.”