Ce se poate spune despre Aiud? Soarele, din momentul răsăritului, are capacitatea de a scălda pe deplin luminos toate dealurile din împrejurimi, împodobite cu viță de vie nobilă și pomi fructiferi, radiind cu forță în sezonul estival aproape toată ziua asupra orașului. Către seară asfințitul conferă o priveliște extraordinară, cu tonuri sângerii…

Acest oraș din Transilvania situat în județul Alba dincolo de munți poartă o istorie pe care mulți se chinuie chiar s-o renege și s-o șteargă din conștiința multora.Dar, Adevărul trebuie cunoscut, cercetat și  mărturisit.Astfel că până și soarele care ne răspândește căldură și viață prin lumină ce îi e încredințată de Sus realizează o imagine tonică, un contrast cromatic ce contrastează cu tulburatul secol al XX-lea.Nu trebuie să uităm niciodată nici de Dumnezeu, nici de astrul zilei, dar mai ales de pleiada de mucenici și mărturisitori de credință ortodoxă. Iar Râpa Robilor continuă să fie un simbol incontestabil al suferințelor acestora în negura nopții ideologiei satanice comuniste…

Aiudul este un oraș aproape de Cluj la o oră de mers cu mașina unde am poposit, într-un adevărat periplu, unul cu valențe inițiatice. Acest oraș poartă acele mărturii de necontestat ale mărturisitorilor, ale sfinților închisorilor, îndelung chinuiți, maltratați de către comuniștii și adepții lor care au încercat, fără succes o înnabușire a credinței sau o „nouă reeducare”.

Acest loc de întemnițare și exterminare este situat în acest oraș, acolo unde comuniștii au dorit să ascundă acest masacru, aducând, betonând și înălțând blocuri de jur împrejur chiar îngăduind să se formeze și un cimitir denumit de localnici «Râpa Robilor».Aici, elita rezistenței românești a cunoscut o aspră persecuție…

Toate metodele de represiune, cu variatele încercări ale acestei închisori comuniste oglindește martiriul creştinilor din primele veacuri. Se poate afirma, fără a se exagera că tocmai ura și încrâncenarea prigonitorilor din secolele primare s-au transformat peste secole, în ateismul de sorginte bolșevic, care a constituit politica de stat mai bine de o jumătate de secol.

Toate catacombele romane au devenit acele celule reci de închisoare, în timp ce veşmintele mucenicilor s-au metamorfozat în zeghe de deţinut, cu mențiunea conform căreia chiar Dumnezeu le-a fost aproape tuturor eroilor, mucenicilor din celule, numai dacă ne gândim că aceștia au suferit îndelungat preț de mulți ani.

Se poate aminti, de asemenea faptul că închisoarea a devenit pentru majoritatea acea Golgotă, deoarece nenumăratele torturi, foametea îndurată, izolarea, frigul, bătăile, torturile aspre, lipsa de medicamente i-au făcut din înlănţuiţii robi ai Lui Hristos biruitori ai prigonitorilor fără de Dumnezeu.
Metanoia s-a produs în sensul că din oameni necredincioşi, sfinții au devenit credincioşi, iar unii dintre oamenii credincioşi s-au îndreptat spre sfinţenie. Iar aceştia şi-au transfigurat suferinţa într-un drum al mântuirii, asemenea mult-pătimitorilor mucenici.

La Aiud am experimentat acea emoție directă, acea străfulgerare a spiritului, cum rar mi-a fost dat, deoarece, cu puterile mele limitate am înțeles că aici, în secolul trecut întâlnirea cu acești martiri care nu și-au lepădat neamul și credința dat și-au dat sufletul pentru mântuire,mi-a oferit prilej potrivit pentru a descoperi acea Lumină, acea Jertfă plină de dragoste ce se răsfrânge asupra tuturor celor care simt, se roagă și îi pomenesc pe sfinți în rugăciune.

Mărturii cutremurătoare

Îngropările se făceau numai noaptea pe întuneric, fără nicio lumină şi nici unuia nu i s-a pus o cruce la cap.
M-am aflat aici în urmă cu două zile dimpreună cu soția mea Alina, special venit pentru a mă închina și a cinsti, a cunoaște așa cum se cuvine, memoria acestor eroi, a acestor martiri ai neamului nostru.
Am aflat toate acestea, de la un invitat special scos în întâmpinare, ca prin minune, imediat ce am ajuns. De fapt acest tânăr călugăr care este responsabil pentru întreg ansamblul, timp de 90 de minute, ne-a explicat în detaliu tot ceea ce reprezintă și ce se speră să devină complexul. Astfel am aflat din ce va fi format, în afară de schit, de o bibliotecă cu 14000 de volume, un relicvariu în subteran, o sfântă biserică aparte.
Sfânta Biserică ne-a impresionat prin acea simplitate, austeritate și simboluri ce necesită o pictură totală în interior.Menționez faptul că ea a fost finisată, de mai bine de patru ani de zile, după planurile vrednicului de pomenire Părinte Iustin Pârvu, de la Mănăstirea Petru Vodă.
Așa cum se știe, imediat după anii „glorioși” și „plini de libertate” de după Revoluția din Decembrie 1989, mai precis în anul 1992 aici s-a ridicat un monument, iar în septembrie 2004, Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ- pe atunci arhiepiscop de Alba Iulia-a dat binecuvântarea părintelui Iustin Pârvu să înfiinţeze un schit cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, în care să fie pomeniţi toţi martirii neamului românesc.

Aspecte frapante

Din toate cele relatate de tânărul călugăr, am rămas stupefiat de faptul că, din multele mărturii și probe rămase neclasificate,înmormântarea deținuților se realiza noaptea, pe întuneric, în mare grabă, fără să a li se pună vreo sfântă cruce la căpătâi. De aceea,complexul acesta cucerește și cinstește memoria acestor creștini veritabili, prin gardul ce împrejmuiește Sfânta Biserică.De asemenea,  am aflat și sunt bucuros la gândul că toate acestea vor fi făcute publice și prin viitorul relicvariu din interior.
Tânărul călugăr care a dorit să rămână anonim ne-a mai relatat o mulțime de lucruri, încărcate de semnificație, dar, din motive cerute explicit, a dorit ca să nu fie dezvăluite încă…

De altfel, mergând în vecinătatea acestui monument ni s-a arătat unde anume morții erau neidentificați, de multe ori azvârliți în gropi comune, numai crucile acestui monument le veghează și ne aduce aminte de martiriu…

Despre monumentul în sine

„Râpa Robilor” este adevăratul Ierusalim românesc. Acest loc ne face să ne cutremurăm dinaintea profundei lui semnificații, deopotrivă creștine cât și naționale.Cele două rânduri de cruci mai mici, îngemănate poartă pe brațele lor interioare o cruce uriașă, crucea suferinței românești.
În interior, pe pereții incintei-capela, de-a lungul treptelor care coboară spre Sfânta Masă a Altarului, se găsesc plăcile de marmură albă pe care sunt înscrise numele deținuților politici săvârșiți în inchisoare.
Pereții capelei n-au fost destul de încăpători pentru a cuprinde toate plăcile cu numele mucenicilor și mărturisitorilor Sfintei credințe ortodoxe.După o privire mai atentă se pot contabiliza câteva mii de morți, drept care o parte au fost montate in osuarul alăturat, situat în subteran.

Acest loc a adunat și a mântuit, prin jertfă preoți, oameni de cultură, oameni politici, țărani, tineri, bătrâni etc
Râpa Robilor este Ierusalimul neamului românesc, deoarece este sfințit cu sângele atâtor eroi, fiind unul dintre locurile demnității noastre naționale, în care, dacă am fi să urmăm pilda vechilor duhovnici, ar trebui să umblăm în vârful picioarelor, cu sfială și recunoștință.

În loc de…încheiere

Ar trebui să amintesc și ceva despre toate instituțiile „abilitate” ale statului, care mai bine de două decenii și jumătate nu au catadicsit să „facă lumină „ să dezarhiveze arhivele și să aducă la cunoștinta națiunii noastre numele tuturor celor morți sub prigoana comunistă.”
Pot afirma și chiar proba, fără a acuza că tocmai, aceste autorități lumești, efemere au obstrucționat repetatele tentative în acest sens ale supraviețuitorilor sau ale urmașilor sau celor din familiile acestor mucenici,încă nerecunoscuți oficial de către Biserica Ortodoxă Română.

Urmașii torționarilor , din punct de vedere ideologic se dovedesc a fi mai degrabă într-o evidentă relație de complicitate pasivă cu foștii opresori. De aceea,e cât se poate de trist și de asemenea tot atât de grav că se întreține în spațiul public această „conspirație a tăcerii”, prin aprobarea și girarea în continuare a zecilor de blocuri care urâțesc acest loc de jertfă, binecuvântat.
De altfel, așa cum am putut constata la fața locului, chiar unii dintre aiudeni nu prea știau de importanța și semnificația monumentalului memorial apărut în coasta urbei, iar, din nefericire, câțiva dintre cei intervievați ad-hoc chiar au ignorat existența…

.
Totuși, deși încărcat de suferință, acest loc nu este unul al înfrângerii, ci dimpotrivă al biruinței, deoarece încarcerați, în lanțuri, izolați, flămânzi, bolnavi și batjocoriți, fiștii deținuți politici au găsit libertatea, tăria și mai ales acea fericire, în singurul loc în care prigonitorii nu aveau acces-în suflet.
Iar acum, după câteva bune decenii de teroare, chiar dacă au fost uciși prin torturi,alții prin foame și boală, alții reușind chiar să supraviețuiască miraculos, niciunul nu a fost înfrânt. Explicația ține de legătura cu Dumnezeu, deoarece întreaga lor conștiință, viață și tărie au fost centrate pe dragostea față de Creator și de neam.

De aceea, consider că cea mai importantă obligație este aceea de a le cinsti memoria, de a ne ruga acestor mucenici, de a fi recunoscători tuturor celor care și-au lepădat confortul pentru mărturisirea credinței în Dumnezeu. A cunoaște lupta, jertfa și valorile adevărate ale acestui neam și mai ales a le cinsti, a le asuma reprezintă continuitatea credinței, De asemenea, asigură menirea fiecăruia dintre noi, de a duce mai departe pomenirea lor, în neam și în neam…

Închei cu o scurtă rugăciune închinată acestora:
„Sfinților mucenici români mult pătimitori, care ați suferit la Aiud, rugați-vă pentru noi, cei din neamul românesc, pentru mântuirea noastră.”

Sursa foto : Alina Diana Mihai și din arhiva personală

Acest reportaj a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național. De altfel, materialul a fost îndelung oprit pe rețelele sociale, de mai multe ori.Totuși, din dorința expresă de a face public acest reportaj, cu voia Lui Dumnezeu, platforma Ziarului Naționalul.ro a reușit să -i dea o formă și să cinstească alături de autorul acestui inedit reportaj,întru câtva suferința mărturisitorilor din Aiud.Veșnică lor pomenire!

Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:

 DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT