Traficul din zona de nord a Capitalei s-a transformat într-un adevărat infern pentru șoferii bucureșteni care oricum erau deja cu nervii „în pioneze” din cauza infrastructurii deficitare care paralizează arterele principale și îi obligă să petreacă zilnic ore în șir pentru a ajunge, în cazul celor mai multora, la locurile de muncă. Reprezentanții Primăriei Municipiului București, a cărei conducere a fost preluată de liberalul Ciprian Ciucu, după plecarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, spun că blocajul este cauzat, în principal, de lucrările de reabilitare a conductei de apă de pe Bd. Dimitrie Pompeiu, „veche de 53 de ani”. De altfel, aceștia menționează că restricțiile de circulație din zona Pipera sunt impuse până în luna decembrie. Totuși, în imaginile surprinse de Gândul, se poate observa cum șantierul pare mai degrabă abandonat. Nici măcar un muncitor nu este prezent la lucru, în ciuda faptului că ploaia a ocolit astăzi Capitala.

Zona de nord a capitalei reprezintă una dintre cele mai puternice puncte economice de pe harta României. Capitala generează aproximativ 25% din PIB-ul României, în vreme ce Nordul Bucureștiului reprezintă aproximativ 12% din economia locală.

Loading …

Șantierul fantomă de pe Dimitrie Pompeiu. Niciun muncitor nu e prezent la lucru

Pe lângă faptul că pun haosul creat de restricțiile de trafic pe „umerii” lucrărilor de reabilitare la conducta de apă, reprezentanții Primăriei nu uită să menționeze și că toate șantierele din București se află în întârziere.

Într-un comentariu publicat luni, 2 noiembrie, pe Facebook, aceștia precizează că, din februarie 2024 până în martie 2026, s-au lucrat „doar 5,5 km din totalul de 50 km linie tramvai care trebuie modernizată”.

După mai puțin de 24 de ore, Gândul a verificat informațiile prezentate public de reprezentanții Primăriei. În realitate, imaginile contrazic fără echivoc justificările aduse de municipalitate. Șantierul arată complet părăsit. În ciuda faptului că ploaia le-a oferit o „pauză” bucureștenilor, niciun muncitor nu este prezent la lucru.

Mai mult decât atât, șanțul săpat pe linia de tramvai s-a transformat într-un canal navigabil, aspect care îi face pe trecători să își imagineze, inevitabil, ironia unei potențiale „plimbări cu vaporașul”.

Poveste incredibilă dezvăluită în presa din Italia și preluată de Mediafax. O femeie din România a folosit un obiect care valorează un milion de euro ca opritor de ușă.

Este vorba despre o bucată de chihlimbar, obiect care are și valoare științifică. În prezent, „opritorul de ușă” este păstrat la un muzeu.

Chihlimbar de 70 de milioane de ani vechime

Publicația Il Messaggero prezintă povestea acestei românce. Timp de zeci de ani, femeia a folosit o bucată de chihlimbar veche de aproximativ 70 de milioane de ani pe post de opritor de ușă. În niciun moment ea nu a știut cât valorează piatra. Abia după moartea sa o rudă apropiată a decis să supună obiectul unor analize.

Loading …

Bucata de chihlimbar cântărește 3,5 kilograme. Are o valoare de piață estimată la aproximativ un milion de euro.

Cazul respectiv este din localitatea Colți, județul Buzău. Românca a găsit piatra în albia unui pârâu din apropiere și a dus-o acasă, convinsă că este o rocă obișnuită. De atunci, vreme de zeci de ani ea a oprit ușa cu această bucată scoasă din râu. În tot acest timp, locuința i-a fost spartă de hoți, dar nimeni nu s-a uitat la piatra care oprea ușa.

După moartea femeii, în 1991, o rudă a luat piatra și a dus-o la analiză. Italienii scriu că, la rândul lor, autoritățile române au trimis specialiștilor de la Muzeul de Istorie din Cracovia, Polonia, care i-au confirmat autenticitatea. Astfel, piatra care oprea o ușă era, de fapt, un bloc de rășină fosilizată, cu o vechime de aproximativ 70 de milioane de ani și o greutate de 3,5 kilograme. Este unul dintre cele mai mari exemplare de acest fel descoperite vreodată.

În prezent, bucata de chihlimbar este evaluată la aproximativ un milion de euro.

Zona din Buzău recunoscută pentru zăcămintele de chihlimbar

Colți este o regiune în care există zăcăminte de chihlimbar. Localnicii îi spun rumanit, iar nuanțele pe care le are sunt de roșu închis, maro și aproape negru. Chihlimbarul de Buzău diferă de chihlimbarul baltic, de exemplu, care are culori mai deschise.

Chihlimbarul este o rocă formată din rășina copacilor. După ce este îngropată în sedimente, aceasta se întărește în urma unor procese chimice desfășurate de-a lungul milioanelor de ani.

În prezent, „opritorul de ușă” descoperit la Colți este păstrat la Muzeul Județean Buzău, unde figurează ca tezaur național protejat.