Dar pentru unii lideri din industrie, roboții și generatorii de imagini Open AI sunt departe de frontiera robotică finală. Următorul obiectiv declarat este accesul la conștiință.

În ciuda faptului că a fost fondat ca o organizație nonprofit care beneficiază de umanitate , OpenAI pare să facă acum opusul, deoarece consideră o investiție care l-ar face în valoare de aproape 30 de miliarde de dolari, construită pe software-ul său, probabil nefast.

După cum au amintit cei de la Wall Street Journal , oamenii din interior spun că OpenAI se află în prezent în disponibilitatea de a accepta o ofertă de vânzare a majorității acțiunilor sale către firme de capital de risc, care, în cele din urmă, i-ar mări valoarea exponențial la un cuantum record de 29 de miliarde de dolari.

Cine este Hod Lipson

Hod Lipson este un om de știință american de origine israeliană  care lucrează în domeniile inteligenței artificiale și producției digitale. El și studenții săi iubesc să proiecteze și să construiască roboți care fac ceea ce ne-am aștepta cel mai puțin la roboți: auto-replicare, auto-reflectare, sau modalități de a-și pune întrebări și chiar de a fi creativi. Cercetările lui Lipson îșiggăsesc parțial răspunsuri la întrebări precum: Pot roboții să proiecteze și să producă alți roboți în cele din urmă? Pot mașinile să fie curioase și creative? Vor fi vreodată roboții cu adevărat conștienți de sine? Răspunsurile la aceste întrebări pot ajuta la eluciearea marilor mistere ale vieții.

Subiect tabu … sau lipsă? 

„Acest subiect era tabu”, a declarat recent Hod Lipson, inginer mecanic responsabil de Creative Machines Lab de la Universitatea Columbia, pentru The New York Times . „Aproape că ni s-a interzis să vorbim despre asta pe un ton sentențios impus deoarece li s-a transmis „Nu vorbi despre cuvântul C; nu vei primi mandat” – așa că la început a trebuit să-l maschez, ca și cum ar fi altceva.”

Miza finală-conștiința umană

Conștiința este una dintre cele mai longevive și cele mai inexpugnabile și dificile întrebări din domeniul inteligenței artificiale. Și în timp ce pentru unii are valențe științifico-fantastice – și într-adevăr a fost intriga a nenumărate cărți din acest gen,dar și benzi desenate și chiar filme. Pentru alții, precum Hod Lipson, este un scop, unul care, fără îndoială, ar schimba definitiv viața umană așa cum o cunoaștem.

„Dacă putem crea o mașină care va avea conștiința la egalitate cu un om, aceasta va eclipsa tot ceea ce am făcut”, a adăugat cercetătorul. „Acea mașină în sine poate vindeca cancerul”.

Desigur, cea mai mare problemă cu care se confruntă industria cu problema conștiinței -în afară de provocarea tehnologică care ar fi fără îndoială-este faptul că, tocmai conceptul în sine nu are cu adevărat o definiție fermă, în câmpul sau dincolo de acesta. Din punct de vedere filosofic, conștiința este vagă și discutabilă. Și din punct de vedere științific, după cum notează New York Times, eforturile de a concentra în mod ordonat conștiința la funcțiile specifice ale creierului sau la semnificații de alt fel au tendința de a scădea. Există, de asemenea, o serie de întrebări profund etice care apar doar cu conceptul de conștiință a mașinii, în special legate de munca mașinii.

La rândul său, cercetătorul Hod Lipson are propria definiție a conștiinței, adică capacitatea de a te „imagina pe tine în viitor”, așa cum a explicat NYT . Astfel, inginerul și-a concentrat o mare parte a carierei pe lucrul pentru a construi mașini adaptabile – inteligență generalizată care poate învăța să evolueze prin selecția naturală învățată de mașină, reacționând în natură la mediile în schimbare și erorile sau leziunile din corpul mecanic.

Cu alte cuvinte există ipoteza care demonstrează că o mașină cu capacitatea de a învăța mai mult și de a se corecta în mod receptiv, așa cum fac mașinile acum,nu e suficient. Ideal ar fi o mașină cu capacitatea de a imagina cum ar putea fi mai bine și care evoluează pentru a se potrivi acelei viziuni. Este o distincție ușoară, dar importantă.

Chiar și așa, având în vedere că această conștiința nu are o definiție stabilită, este greu să ne proiectăm vreuna anume.

De asemenea, este imposibil să ignorăm faptul că oamenilor le place foarte mult să antropomorfizeze aproape orice, de la prăjitoare de pâine la animale de companie la legume și multe altele. O astfel de tendință este extrem de prezentă în domeniile roboticii și inteligenței artificiale, unde acele mașini de construcție proiectează în mod constant trăsături umane, atât fizice, cât și intelectuale, pe dispozitivele pe care le creează.

Și în acest scop, merită întotdeauna să ne întrebăm dacă acele mașini posedă într-adevăr calitățile pe care cercetătorii precum Hod Lipson și-au imaginat că le vor avea într-o zi, sau dacă oamenii de știință, ca urmare a propriilor îndemnuri foarte umane, proiectează umanitatea sau natura, conștiința, sau cum vreți să-i spuneți – pe mașini foarte puțin conștiente, reflectând ceea ce speră să vadă , mai degrabă decât ceea ce este.

WSJ notează că acordul ar presupune ca  firmele Thrive Capital and Founders Fund să cumpere cel puțin 300 de milioane de dolari în acțiuni OpenAI și să dubleze aproximativ evaluarea companiei și devenind una dintre startup-urile cu cea mai mare valoare din lume.

OpenAI de astăzi este departe de visele sale altruiste, o afacere non-profit din 2015, atunci când miliardarul Elon Musk l-a fondat împreună cu alte câteva investiţii la Silicon Valley. Cei mai mulți dintre acești fondatori, inclusiv Elon Musk , nu mai fac parte din laboratorul devenit companie.

După declarațiile inițiale despre construirea unei IA „sigure” în primii săi ani, OpenAI s-a întors brusc în 2019, atunci când Sam Altman de la Y Combinator, care a fost și rămâne CEO-ul companiei, a creat o ramură pentru profit pentru a atrage investiții. Sacrificiul a funcționat, iar Microsoft a investit un miliard de dolari în OpenAI mai târziu în 2019.

Pe drumul către statutul de profit, cu toate acestea, OpenAI l-a pierdut pe Musk, care a declarat deschis cu doar o lună înainte de anunțurile despre componenta pentru profit a companiei că „ nu este de acord ” cu direcția în care se îndreaptă.

Înfricoșător de inteligent

În anii următori, rețelele neuronale puternice ale OpenAI au primit tone de presă pentru sofisticarea lor – deși nu toată presa a fost bună. Într-adevăr, în același an în care a avut profit, firma însăși a susținut inițial că algoritmul său GPT-2 de generare de text era prea periculos pentru consumul public – dar a continuat și l-a lansat luni mai târziu oricum.

În 2022, compania a făcut mai multe valuri mai întâi cu generatorul său de imagini DALL-E2 de nivel următor și apoi cu software-ul său ChatGPT , care generează text atât de uman încât academicienii au avut o adevărată nebunie din cauza studenților care îl puteau folosi pentru a-și scrie lucrările pentru ei.

Demn de remarcat este faptul că, aproape insesizabil s-a trecut de la un proiect de cercetare pro-social la unul gigantic care a transformat industria în șapte ani, suficient pentru a lăsa oricui o pauză.

Faptul că ar putea sau nu să ajungă să elibereze o Inteligență Artificială puternică în societate – și probabil să înlocuiască nenumărați lucrători umani, ar fi ceva dezastruos și totodată înfricoșător.

Concluzia este una cât se poate problematică, existând „orgoliul dorinței de a crea viață”, așa cum imaginativ cercetător Hod Lipson a declarat pentru NYT . „Este provocarea supremă, cum ar fi mersul pe Lună. ”

Video

Hod Lipson face o demonstratie cu roboții lui, care sunt capabili să învețe, să se înțeleagă unul pe celalalt și chiar să…se autoreproducă.