UPDATE 23:10 Un colaborator rus a fost ucis în regiunea Zaporojie

Oleksii Kichyhin, şeful autorităţilor locale, instalat ilegal de Rusia în Berdiansk din Ucraina, a fost ucis într-o explozie, susţine şefa administraţiei militare a oraşului Berdiansk, Viktoria Halitsyna.

UPDATE 23:00 Kiev: 40 de morţi, 77 de răniţi şi 25 încă dispăruţi în masacrul de la Nipro

Cel mai recent bilanţ al atacului rusesc asupra unei clădiri rezidenţiale din Dnipro este de 40 de morţi, dintre care 3 copii, 77 răniţi şi 25 dispăruţi, informează Serviciul de Stat de Urgenţă al Ucrainei, citat de agenţia UNIAN.

UPDATE 22:00 Ruşii anunţă mutări strategice în regiunea Doneţk

Trupele ruse au luat satul Verkhnee Vodianoye, de lângă Doneţk, a anunţat de Denis Puşilin, şeful interimar al autoproclamatei republici Doneţk, pe canalul său Telegram. „Acum putem spune că în zilele următoare vom vedea eliberarea de noi aşezări”, a explicat el.

UPDATE 20:00 Primarul Kievului la Davos: Ucraina este aici pentru aprovizionarea cu arme

„Ucraina ajunge la Davos cu o mare delegaţie şi obiectivul numărul unu este de a împinge ţările occidentale să-i furnizeze mai repede arme pentru a se apăra împotriva agresiunii militare ruse”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitshko, explicând jurnaliştilor din marja Forumului Economic Mondial care se deschide astăzi.

La Davos există o prezenţă masivă a reprezentanţilor guvernului din ţările baltice, Polonia, Finlanda, precum şi secretarul general al NATO şi şefii FBI şi ai serviciilor de informaţii americane, dar preşedintele ucrainean nu va fi acolo.

UPDATE 19:30 Ministrul de externe al Regatului Unit a fost sancţionat de guvernul rus

Secretarul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, a scris pe Twitter că a fost sancţionat de guvernul rus. „Am fost sancţionat de guvernul rus, bine”, se arată pe Twitter, „dacă acesta este preţul pentru menţinerea libertăţii ucrainene, atunci sunt fericit să fiu sancţionat”.

UPDATE 19:20 Berlinul este în favoarea unei instanţe speciale pentru ruşi

Într-un discurs susţinut la Academia de Drept Internaţional de la Haga, ministrul german de externe Annalena Baerbock a cerut formarea unui tribunal internaţional special care să investigheze conducerea rusă şi să o judece pentru invadarea Ucrainei. Baerbock a adăugat că înţelege îngrijorarea Kievului că Rusia nu poate fi urmărită penal pentru agresiune în faţa Curţii Penale Internaţionale de la Haga.

De fapt, Curtea se poate ocupa doar de cazurile în care reclamantul şi acuzatul sunt membri ai instanţei sau dacă situaţia a fost sesizată de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Rusia nu este membru al Curţii şi, în calitate de membru permanent cu drept de veto asupra Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ar bloca orice sesizare pe această temă.

UPDATE 19:00 Putin şi Erdogan vorbesc despre un schimb de prizonieri, în special răniţi

Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o conversaţie telefonică cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat serviciul de presă de la Kremlin. „Ambele părţi şi-au reafirmat angajamentul pentru dezvoltarea în continuare cuprinzătoare a relaţiilor ruso-turce”. În timpul convorbirii telefonice, Putin şi Erdogan au făcut şi un schimb de opinii cu privire la situaţia din Ucraina. „În special, în lumina iniţiativei Turciei şi în urma recentelor contacte de la Ankara între comisarii ruşi şi ucraineni pentru drepturile omului, aceştia au abordat problema schimbului de prizonieri, în special răniţi”.

UPDATE 18:30 Erdogan către Putin, gata să medieze pentru o pace durabilă

Turcia este pregătită să medieze între Rusia şi Ucraina, cu scopul de a ajunge la o pace de durată, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după cum a raportat Anadolu, în timpul unui apel telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin.

UPDATE 18:10 Putin denunţă armele date de occidentali Kievului

Vladimir Putin a avut o conversaţie telefonică cu preşedintele turc Recep Tayyp Erdogan. Liderul rus a denunţat creşterea în creştere a proviziilor militare occidentale către Ucraina şi „ipocrizia” Kievului pentru refuzul său de a accepta armistiţiul pentru Crăciunul ortodox.

UPDATE 18:00 Soţia lui Zelenski participă la Forumul de la Davos

Prima doamnă ucraineană Olena Zelenska participă la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveţia. Ea a aterizat astăzi pe aeroportul din Zurich. Organizatorii WEF i-au confirmat apoi prezenţa. Până acum nu a existat nicio confirmare cu privire la componenţa delegaţiei ucrainene, în special din motive de securitate. Nu este încă clar dacă preşedintele Volodimir Zelenski se va conecta prin video sau chiar va călători personal la Davos.

UPDATE 17:00 Handelsblatt: Germania este gata să dea Leopard 2 Kievului

Ziarul german Handelsblatt susţine, citând surse anonime „informate”, că guvernul federal se pregăteşte să livreze Ucrainei tancuri Leopard 2, cel mai puternic tanc din lume. Este vorba despre peste 3500 de unităţi. Deşi sistemul datează din anii 1970, vehiculul a fost actualizat tehnic de-a lungul anilor. Guvernul de la Kiev cere insistent tancuri, dar în ultimele zile ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, susţinuse că în acest moment nu a existat „nicio decizie” în această privinţă. Cu toate acestea, Lambrecht şi-a dat demisia astăzi tocmai în urma criticilor şi a controverselor legate de deciziile sale legate de războiul din Ucraina.

UPDATE 16:00 SUA: Oligarhii ruşi au transferat banii copiilor lor înainte de război

Mai mulţi oligarhi ruşi au transferat fiilor lor sume mari de bani cu puţin timp înainte de începerea invaziei Ucrainei de teamă să nu fie loviţi de sancţiuni internaţionale. Un raport al Organizaţiei pentru Combaterea Crimelor Financiare a Departamentului de Finanţe al SUA (FinCen) estimează că la începutul războiului, „mai mulţi oligarhi ruşi au transferat companii, active şi conturi bancare către rude şi copii, unii dintre ei studenţi”. Unele dintre aceste tranzacţii au avut loc cu puţin timp înainte ca comunitatea internaţională să anunţe impunerea de sancţiuni oligarhilor. Prin urmare, aceste transferuri le-ar putea facilita evitarea penalităţilor şi, în consecinţă, îngheţarea activelor şi a conturilor bancare. Documentul arată că unele dintre aceste transferuri au fost făcute către copiii oligarhilor care studiau în Statele Unite. Fondurile au fost folosite şi pentru achiziţionarea de bunuri imobiliare şi articole de lux în Statele Unite. FinCen nu a menţionat persoanele presupuse implicate. Atât Uniunea Europeană, cât şi alte ţări au trecut mulţi oligarhi şi oameni de afaceri ruşi pe „lista neagră” din cauza sprijinului lor pentru război. Cu toate acestea, unii dintre ei erau deja pe listă mai devreme, din 2014, când a început războiul din estul Ucrainei.

UPDATE 15:40 Pana de curent de urgenţă în 5 regiuni ucrainene

Ukrenergo, compania naţională de energie electrică ucraineană, a declarat o creştere semnificativă a deficitului în sistemul energetic al ţării şi, ca urmare, decizia de a recurge la întreruperi de urgenţă a furnizării de energie electrică în cinci regiuni ale Ucrainei. „Sistemul de energie a fost restabilit după cel de-al 12-lea atac masiv cu rachete al inamicului din 14 ianuarie”, a scris compania într-un comunicat.

UPDATE 15:20 Un fost comandant Wagner a cerut azil în Norvegia

Andri Medvedev, un fost comandant al grupului de mercenari rus Wagner, a cerut azil politic în Norvegia şi s-a oferit să depună mărturie împotriva fondatorului său, oligarhul Evgeni Prigozhin. Potrivit Gulagu, o organizaţie rusă pentru protecţia drepturilor omului, Medvedev a trecut ilegal graniţa norvegiană din Rusia, în regiunea Murmansk, a fost interceptat de poliţia de la frontieră şi apoi a fost transferat la Oslo, la un centru pentru migranţi. Intenţia lui Medvedev este să depună mărturie împotriva lui Prigojin, considerat unul dintre cei mai apropiaţi oameni de preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit Ukrinform, Medvedev a semnat un contract de patru luni cu grupul Wagner, la începutul lunii iulie 2022, apoi a fost trimis în regiunea Lugansk, unde a fost numit comandant al uneia dintre echipele de asalt. Grupul Wagner este o organizaţie militară privată fondată de omul numit adesea „bucătarul lui Putin”, Prigojin. În ultimele zile, mercenarii au fost esenţiali în bătălia sângeroasă pentru oraşul Soledar din Donbass, în estul Ucrainei. Este prima dată de la începutul războiului împotriva Ucrainei când un fost comandant al uneia dintre unităţile grupului Wagner a fugit în Europa.

UPDATE 15:00 Kremlin: Tragedia de la Dnipro s-a produs din cauza focului antiaerien de la Kiev

Întrebat despre clădirea distrusă de o rachetă din Dnipro, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns sugerând că aceasta a fost lovită ca urmare a unei acţiuni antialerte ucrainene. „Armata rusă nu vizează clădirile rezidenţiale sau infrastructura socială”, a spus Peskov. „Voi înşivă aţi văzut concluziile unor reprezentanţi ai părţii ucrainene, care au spus că această tragedie a fost rezultatul acţiunii contrarachetelor de apărare aeriană”, afirmă Peskov.

UPDATE 14:55 Trei civili ucişi în Kherson

UPDATE 14:10 Mai mulţi oameni ucişi în zonele bombardate de ruşi (un civil ucis în Kherson, 40 în Dnipro, prin care şi o fată în vârstă de 15 ani)

UPDATE 13:40 Preşedintelele clubului Şahtior Doneţk donează o sumă uriaşă pentru armata ucraineană şi familiile soldaţilor ucişi 

Proprietarul şi preşedintele clubului Şahtior Doneţk, Rinat Akhmetov, a donat peste 20 de milioane de lire sterline pentru armata din Ucraina, după transferul lui Mykhaylo Mudryk la Chelsea pentru 87 de milioane de lire sterline.

Mudryk, în vârstă de 22 de ani, va câştiga 100.000 de lire sterline pe săptămână la Chelsea, care a acţionat rapid şi şi-a dublat oferta pentru a lua faţa celor de la Gunners în perioada de transferuri din ianuarie.

Taxa de transfer este o recompensă uriaşă pentru Şahtior, care a rezistat în negocierile cu Arsenal pentru a obţine cel mai bun preţ pentru jucătorul lor vedetă. Va veni ca un impuls semnificativ pentru club, care a fost strămutat din Donetsk din cauza războiului.

Luni dimineaţă, Akhmetov a publicat o declaraţie despre transferul lui Mudryk în care a adus un omagiu armatei ucrainene care luptă împotriva invadatorilor ruşi. Magnatul în vârstă de 56 de ani, care este cel mai bogat om din Ucraina, a folosit această ocazie pentru a lansa un „proiect menit să-i ajute pe apărătorii din Mariupol şi familiile soldaţilor căzuţi la datorie”.

„Aloc astăzi 25 de milioane de dolari (20 de milioane de lire sterline) pentru a-i ajuta pe soldaţii noştri, pe apărătorii şi pe familiile lor. Banii vor fi folosiţi pentru a acoperi diferite nevoi – de la furnizarea de tratamente medicale şi protetice şi sprijin psihologic până la satisfacerea unor cereri specifice. Pentru a asigura transparenţa, proiectul va avea o echipă profesionistă independentă care va fi în contact cu apărătorii Azovstal, familiile lor, furnizorii de îngrijire şi voluntarii”, a declarat Akhmetov. 

UPDATE 12:25 Serviciile secrete britanice declară că trupele ucrainene menţin în continuare poziţii în Soledar

UPDATE 12:00 Procurorii ucraineni: Războiul purtat de Rusia a ucis cel puţin 455 de copii

Invazia Rusiei în Ucraina a ucis cel puţin 455 de copii şi a rănit cel puţin 897 de copii începând cu 24 februarie, a anunţat Parchetul General, luni.

Un atac cu rachete ruseşti asupra Zaporizhziei a rănit trei copii astăzi, a raportat Parchetul General. 

De asemenea, Biroul Ombudsmanului din Ucraina a declarat că 336 de copii au dispărut tot astăzi.

Cel mai mare număr de victime a fost documentat în regiunea Doneţk, unde 429 de copii au fost ucişi sau răniţi. 

Aceste cifre nu includ victimele din teritoriile ocupate de Rusia şi din zonele în care ostilităţile sunt în curs de desfăşurare.

De când Rusia şi-a lansat invazia la scară largă, 337 de unităţi de învăţământ din Ucraina au fost complet distruse, iar 3.126 au fost avariate din cauza agresiunii ruseşti. 

UPDATE 11:00 Statul Major General raportează că Rusia a pierdut 116.080 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei

Statul Major General al Ucrainei a raportat la 16 ianuarie că Rusia a pierdut, de asemenea, 3.118 tancuri, 6.204 vehicule blindate de luptă, 4.870 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 2.099 de sisteme de artilerie, 438 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 220 de sisteme de apărare aeriană, 286 de avioane, 276 de elicoptere, 1.872 de drone şi 17 ambarcaţiuni.

UPDATE 9:50 Bilanţul morţilor în atacul cu rachete ruseşti de la Dnipro creşte la 35.

UPDAE 9:30 Rusia a atacat de 44 de ori regiunea Sumy, avariind o şcoală şi o grădiniţă, duminică

UPDATE 8:30 Următoarea mişcare a lui Putin în Ucraina, „decisivă” pentru a îndeplini obiectivele generale – Institutul pentru Studiul Războiului 

Kremlinul pregăteşte probabil o „acţiune decisivă” în următoarele 6 luni pentru a „recâştiga controlul”, anunţă Institutul pentru Studiul Războiului.

Putin caută probabil să „desfăşoare o acţiune decisivă în următoarele şase luni” pentru a recâştiga controlul în Ucraina, după o serie de eşecuri şi contraofensive ucrainene de succes, a raportat Institutul pentru Studiul Războiului, luni dimineaţa.

Rusia nu a reuşit să îşi atingă majoritatea obiectivelor sale majore în Ucraina de la începutul invaziei sale, pe 24 februarie 2022. Forţele ruseşti nu au reuşit să captureze Kievul în primele zile ale invaziei, precum şi întreaga regiune Luhansk şi Doneţk.

Forţele ucrainene au eliberat mai mult de 50% din teritoriul ocupat de Rusia din februarie, inclusiv Kherson, singura capitală regională pe care Rusia a reuşit să o cucerească. 

Campania Rusiei de a viza infrastructura critică a Ucrainei în timpul iernii, în încercarea de a-i demoraliza pe ucraineni, a fost, de asemenea, un eşec şi, în multe privinţe, a generat mai mult sprijin pentru cauza Ucrainei. 

Cu toate acestea, Vladimir Putin şi oficialii de la Kremlin au reiterat faptul că nu şi-au abandonat obiectivele generale. Think-tank-ul american crede că deşi Putin nu şi-a schimbat obiectivele, „există dovezi emergente că el schimbă aspecte fundamentale ale abordării Rusiei faţă de război, punând la punct mai multe noi linii de efort”.

ISR a observat mai multe eforturi ruseşti care indică o agresiune suplimentară în Ucraina, inclusiv planuri de extindere a armatei ruse prin formarea de noi divizii şi creşterea vârstei de recrutare. 

Decizia Kremlinului de a-l numi pe generalul Valeriy Gerasimov, fostul şef al Statului Major General al Rusiei, în funcţia de comandant al Grupului Întrunit de Forţe al Rusiei în Ucraina semnalează, de asemenea, că Putin recentralizează controlul efortului de război, a declarat ISR.

Grupul de reflecţie cu sediul în Washington a menţionat, totuşi, că „efortul Rusiei de a se pregăti pentru o acţiune strategică decisivă probabil intenţionată în 2023 nu se exclude reciproc cu eforturile Kremlinului de a crea condiţiile pentru un război prelungit”.

UPDATE 7:40 Rusia şi Belarus efectuează exerciţii aeriene „defensive”, stârnind temeri la Kiev 

Rusia şi Belarus vor începe luni exerciţii comune ale forţelor aeriene, care au declanşat temeri la Kiev şi în Occident că Moscova s-ar putea folosi de aliatul său pentru a lansa o nouă ofensivă terestră în Ucraina, scrie Reuters.

Minskul spune că exerciţiile sunt defensive. De când Moscova şi-a folosit vecinul ca o trambulină pentru invazia Ucrainei în februarie anul trecut, Belarus a efectuat numeroase exerciţii militare, atât pe cont propriu, cât şi în comun cu Rusia.

Canalele neoficiale de monitorizare militară Telegram au raportat o serie de avioane de vânătoare, elicoptere şi avioane de transport militar care au sosit în Belarus de la începutul anului – opt avioane de vânătoare şi patru avioane cargo numai duminică.

Reuters nu a reuşit să verifice aceste rapoarte. Ministerul belarus al Apărării a declarat doar că „unităţi” ale forţelor aeriene ale Rusiei au sosit în Belarus.

Situaţia de la graniţa sudică a Belarusului – graniţa cu Ucraina – nu a fost „foarte calmă”, iar Ucraina a „provocat” Belarusul, a declarat Pavel Muraveyko, prim adjunctul secretarului de stat al Consiliului de Securitate din Belarus, potrivit unei postări pe aplicaţia Telegram a Ministerului belarus al Apărării, duminică.

„Ne menţinem reţinerea şi răbdarea, păstrându-ne praful de puşcă uscat”, a spus Muraveyko. „Avem setul necesar de forţe şi mijloace care vor răspunde oricăror manifestări de agresiune sau unei ameninţări teroriste pe teritoriul nostru”.

Ucraina a avertizat în permanenţă cu privire la posibile atacuri din partea Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că ţara trebuie să fie pregătită la graniţa sa cu Belarus.

Kremlinul a negat că ar fi făcut presiuni asupra preşedintelui belarus Alexander Lukaşenko pentru a juca un rol mai activ în conflictul din Ucraina. Minskul a declarat că nu va intra în război.

În discursul său nocturn, Zelenski a făcut apel la aliaţii occidentali să furnizeze mai multe arme pentru a pune capăt „terorii ruseşti” şi atacurilor asupra ţintelor civile.

Puterile occidentale iau în considerare trimiterea de tancuri de luptă la Kiev şi înainte de o reuniune a aliaţilor Ucrainei care va avea loc vinerea viitoare la Ramstein, în Germania, unde guvernele îşi vor anunţa cele mai recente promisiuni de sprijin militar.

Sâmbătă, Marea Britanie a urmat Franţa şi Polonia cu promisiuni de arme suplimentare, afirmând că va trimite 14 tancuri Challenger 2, precum şi alte tipuri de unităţi de artilerie avansată în următoarele săptămâni.

Prima trimitere de tancuri de fabricaţie occidentală în Ucraina va fi probabil privită de Moscova ca o escaladare a conflictului. Ambasada Rusiei la Londra a declarat că tancurile vor prelungi confruntarea.

În estul regiunii ucrainene Donbas – punctul central al efortului Rusiei de a cuceri mai multe teritorii – forţele ucrainene se luptau în jurul micului oraş Soledar.

Forţele ruse au afirmat că au preluat controlul oraşului, dar Ucraina a insistat duminică asupra faptului că forţele sale se luptă pentru a menţine oraşul, cu lupte de stradă, iar forţele ruse avansează din diferite direcţii.

„Pur şi simplu, BĂTĂLIA CONTINUĂ”, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „Tot restul sunt informaţii neverificate”.

Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul la Washington, a declarat că este foarte puţin probabil ca forţele ucrainene să mai deţină încă poziţii în interiorul Soledar. 

Premierul Poloniei: Rusia trebuie oprită acum

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a cerut lumii să acţioneze pentru a „face ca Rusia să se oprească” după atacul cu rachete asupra unui bloc din Dnipro, în urma căruia au murit peste 30 de persoane.

„Rusia continuă în mod intenţionat să comită crime de război împotriva civililor. Este inuman. Trebuie să acţionăm acum şi să îi facem să se oprească”, a scris Morawiecki pe Twitter.

Pe 14 ianuarie, Rusia a lansat cel mai sângeros atac asupra oraşului Dnipro de la începutul invaziei la scară largă, ucigând cel puţin 30 de persoane şi rănind 73 de persoane. 

Bătălia pentru Soledar continuă

Lupta pentru oraşul Soledar, în estul ţării, continuă, a declarat Zelenski în discursul său nocturn.

„Bătălia pentru Soledar, pentru Bahmut, pentru întreaga regiune Doneţk, pentru regiunea Lugansk continuă fără niciun răgaz, fără nicio oprire”, a spus Zelenski, referindu-se la teritoriile estice care au cunoscut unele dintre cele mai aprige lupte din conflict.

Rusia susţine că forţele sale au cucerit oraşul Soledar după săptămâni de confruntări brutale, ceea ce Kievul a negat. Liderul grupului de mercenari Wagner şi-a asumat meritele.

Autorităţile ucrainene au raportat că sâmbătă se desfăşurau „lupte grele” în oraş.

Bilanţul victimelor din Dnipro creşte la 30. Zelenski: Luptăm pentru fiecare persoană

„Zeci de oameni au fost salvaţi de sub dărâmături, inclusiv şase copii”, a declarat Zelenski. „Luptăm pentru fiecare persoană. Operaţiunea de salvare va dura atâta timp cât există cea mai mică şansă de a salva vieţi”.

Un lider regional a declarat anterior că bilanţul morţilor în urma atacului cu rachete a crescut la 30, iar alte 75 de persoane au fost spitalizate.

Speranţele de a mai găsi pe cineva în viaţă scad cu trecerea timpului. Dar zeci de lucrători ai serviciilor de urgenţă au rămas la faţa locului la aproximativ 30 de ore de la explozie.

Zelenski a mai declarat duminică că s-a luat decizia „de a extinde sancţiunile noastre împotriva cetăţenilor ruşi şi a altor persoane care ajută terorismul”.

„Vom face totul pentru ca sancţiunile să funcţioneze la cea mai mare scară posibilă, în Europa, în lume”, a spus el.