Proiectul de lege propriu-zis

 AICI AVEȚI PROIECTUL DE LEGE

Precizare

Conform regulilor interpretării literale sau gramaticale a legii penale – elementul sintactic – folosirea singularului unui cuvânt implică şi pluralul acestuia şi, invers, folosirea pluralului unui cuvânt implică şi singularul acestuia.

Singularul exclude pluralul sau invers numai atunci când legea le reglementează separat sau atunci când legea foloseşte o formulă cantitativă de excludere.

Construcţiile care conţin substantive la numărul plural, forma nearticulată, au un sens generic şi se folosesc pentru a desemna o categorie, şi nu un număr de părţi sau componente ale acelei categorii.

Interpretarea logică a acestui tip de construcţii semantice are în vedere orice act din respectiva categorie şi nu în mod necesar mai multe acte din acea categorie. Spre exemplu, „violenţe împotriva persoanelor” desemnează orice act de violenţă îndreptat împotriva oricărei persoane, şi nu neapărat mai multe acte de violenţă împotriva mai multor persoane.

Legiuitorul va folosi aceeaşi tehnică legislativă şi în cazul altor norme de incriminare, fără a se putea trage concluzia că pluralitatea constituie o condiţie necesară pentru existenţa infracţiunii.

În efect, legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă, caz în care executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

Dezincriminarea unei infracţiuni operează, de obicei, prin abrogarea expresă a dispoziţiilor de incriminare, însă trebuie apreciată în concret, fiind posibil ca în legea nouă fapta să constituie infracţiune, dar sub o altă denumire sau să fie absorbită de o altă infracţiune.

Dezincriminarea va opera numai atunci când fapta comisă de inculpat, potrivit legii noi, nu mai atrage răspunderea penală, respectiv persoana nu mai poate fi constrânsă să răspundă în faţa organelor de urmărire penală sau instanţelor de judecată. În acest sens s-a statuat că: suntem în prezenţa legii de dezincriminare în două situaţii: atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă; şi, respectiv, în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidenţă a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întruneşte condiţiile impuse de acesta.

De esenţa incriminării nu este numărul de persoane vizate de acţiunile autorului, ci tulburarea ordinii şi liniştii publice prin conduitele comise în public şi care au aceste caracteristici (violenţa asupra persoanelor, violenţe asupra bunurilor, ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor).

În loc…de concluzie 

„Am propus (…) instituirea unui regim sancţionatoriu mai aspru pentru fapta de încăierare şi am propus pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la trei ani, repoziţionând-o în ierarhia faptelor cu violenţă, comise de cele mai multe ori în public”, a indicat ministrul de interne Lucian Bode.

O altă parte a intervenţiilor pe actul normativ vizează de asemenea extinderea prezumţiei legitimei apărări de la spaţiul privat la cel public.

„Oamenii au dreptul de a se proteja şi dacă sunt ţinta unui atac desfăşurat în spaţiul public, nu doar în propria locuinţă. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumţia de legitimă apărare nu va mai include doar locuinţa privată, ci şi strada”, a menţionat ministrul de Interne.

Actualul demnitar, Lucian Bode a completat că se mai are în vedere eliminarea posibilităţii amenzii ca sancţiune în cazul infracţiunilor de ultraj şi ultraj judiciar, fiind prevăzută pedeapsa cu închisoarea.

„Trebuie să fim mai fermi şi în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care îşi exercită atribuţiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menţinerea unui climat normal de convieţuire”, a mai transmis ministrul Bode.

„Sunt convins că vor exista argumente pro şi contra, dar să nu uităm că avem o mare responsabilitate în a descuraja şi preveni faptele antisociale care pun viaţa în pericol, care aduc o gravă atingere climatului de ordine şi siguranţă publică, dar şi sentimentului de siguranţă cetăţenesc”, a completat domnia sa.

Este cumva inadmisibil și total ieșit din etica și morala cu care și-a permis să-și justifice această acțiune total antidemocratică ”Il dottore” Lucian Bode-realizatorul unei fapte antisociale, din moment ce plagiatul dovedit este considerat furt!

Nu pot să trec cu vederea că actualii demnitari sunt de fapt plagiator dovediți, cu probe. Dar, pentru a abate ochii opiniei publice și a institui legi cu caracter restrictiv, punitiv și pentru a inocula tuturor sentimentul de siguranță, se pregătește astfel un început al unei epoci dictatoriale. Într-o distopie, să nu ne mai mire că, fără îndoială, furtul intelectual va fi amnistiat și premiat, iar contestatarii lor vor putea intra la acuzațiile de ultraj si se pot da pedepse cu executare.

Îngemănarea dintre mentalitatea de polițist pe stil vechi – de milițian a lui Lucian Bode si cea de om de armată a lui Nicolae Ciucă nu putea produce ceva benefic. Nu trebuie deloc ignorat faptul că amândoi sunt „frați  în plagiat” și se coordonează și s-au înțeles perfect atunci când au decis această nouă restrângere a libertăților cetățenești și întărire a statului mioritic polițienesc.