Frică, panică, nevroze după două zile în care pământul
s-a cutremurat în zona Olteniei. Panica i-a făcut pe unii să sară pe fereastră sau
să doarmă sub cerul liber. Dezinformarea şi lipsa educației privind fenomenele
naturale ne fac extrem de vulnerabili în fața oricăror calamități, atrage
atenția medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

În mod previzibil, dar absolut regretabil, marți, după al
doilea cutremur din zona Olteniei, una dintre persoanele care au suferit
leziuni nu a fost o victimă a cutremurului, ci a propriilor emoții. „Persoana
respectivă – dacă am reținut corect – a sărit de la etaj și și-a scrântit
glezna. Drept urmare, vor fi situații în care integritatea fizică a unei
persoane nu depinde doar de factorul declanșator – un seism în cazul de față –
dar și de neîndemânarea, stângăcia și reacția totală în fața stimulului. Or,
atunci când vine vorba de amenințări naturale – și n-aș vrea să particularizăm
la seism, pentru că poate fi vorba de viscol, de grindină, de furtună cu
descărcări electrice masive – omul are nevoie să se educe și să deprindă niște
măsuri de a se pune la adăpost. Cuvântul-cheie este adăpost”, atrage atenția Gabriel
Diaconu, unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri.

S-a pierdut înțelepciunea comunitară

În urmă cu trei-patru decenii, în România, cumva,
educația civică a persoanei era pragmatic îndreptată către găsirea și punerea
omului la adăpost. „Nu știu ce s-a pierdut în acești 30 de ani. S-ar putea ca
această pierdere să includă și o înțelepciune comunitară despre astfel de
lucruri, pentru că eu țin minte că făceam exerciții la școală când eram copil,
de pregătire de evacuare, de exemplu. Un plan de acest gen nu trebuie doar
predicat oamenilor, trebuie explicat și aceștia trebuie să facă și o muncă
practică, încât, în raport cu clădirea sau locul de muncă în care se află, să
exerseze căile de acces și de evacuare”, adaugă dr. Gabriel Diaconu. 

Cine ar trebui să organizeze aceste exerciții? Evident,
statul, dar noi nu mai avem o piramidă verticală a autorității, care era mult
mai abruptă în timpul comunismului. „Autoritatea este acum ciobită și împărțită între multe
instituții, unele mai mult sau mai puțin constituite ad-hoc, ca parte a unei
piramide de autoritate. Într-un fel faci educația în școli – acolo ar trebui
implicate inspectoratele școlare, ministerul, în alt fel într-o instituție
sanitară – unde sunt implicate DSP-urile și Ministerul Sănătății. Departamentul
pentru Situații de Urgență are în momentul de față prima baghetă de a interveni
inclusiv în pregătirea populației pentru prevenția dezastrelor. Campaniile lor
de informare, facilitatea accesului la resurse sunt parte a educație primare,
dar nici măcar ei nu au resursele necesare să meargă peste tot și să educe pe
toată lumea. Și atunci, din păcate, totul rămâne la nivelul conversației și nu
neapărat al unui program reunit în care să poți să faci transfer de
cunoaștere”, atrage atenția medicul psihiatru.

Suntem tămâie la felul în care funcționează planeta

Nemaivorbind de faptul că gradul de educație formală a
oamenilor despre științe fizice și naturale s-a degradat foarte mult. „În
zilele noastre, când vine vorba de ce cauzează cutremurele sau cum se manifestă
sau care este relevanța unei intensități reprezentată pe o scală, nu mai ajung
la urechile oamenilor ca pe vremuri. Și atunci, ei preiau doar aspectul
semantic al termenului cutremur. Adică, dacă lor le spui că diferența între ce
s-a întâmplat la Tg Jiu și ce s-a întâmplat în Turcia este de ordinul de o mie
și ceva de ori de magnitudine, ei se vor uita mirați. Pentru că ei văd aproape 6
în România și un pic peste 7 în Turcia. Dar nu mai rețin faptul că scara
Richter de măsurare a cutremurelor este o scară logaritmică. Dacă spui treaba
asta, ai pierdut audiența, pentru că românii nu mai știu logaritmi de vreo 25
de ani”, explică dr. Diaconu implicațiile cunoștințelor precare.

Drept urmare, în comunicarea publică a autorităților,
este rolul autorităților locale să se îndrepte către cetățenii lor și să le
spună clar și răspicat: măi, oameni buni, când vine vorba de intensitatea
cutremurului, un cutremur precum cel din Gorj este în zona cutremurelor care
sunt relevante pentru documentare seismică, dar nu sunt nici pe departe
puternice încât să pice clopotnița, să se dărâme spitalul și să sară pacienții
pe fereastră, mai spune medicul.

Atenție la sursa de informații!

Un rol important este jucat în această ecuație de
mass-media. Informațiile comunicate trebuie să fie nu doar exacte, dar de
natură să nu stârnească panică. Toate scenariile cu numărul de clădiri prăbușite
și oameni morți trebuie etichetate ca atare, ele sunt cu titlu informativ. Plus
că noi nu avem acum o radiografie completă a stării clădirilor la nivel
național, mai spune psihiatrul. „Populația reacționează la mass-media, la titlul de
articol, și unii oameni nu mai dorm noaptea pentru că la primul cutremur le
pică în cap casa”, adaugă dr. Gabriel Diaconu.

Oamenii din Gorj care au sărit pe fereastră în timpul cutremurelor
– psihologic vorbind – erau deja presensibilizați de catastrofa din Turcia, mai
spune medicul psihiatru: „Care este o catastrofă imensă. Și drept urmare, te poți
aștepta că există – și chiar există – efectul de contagiune socială, efectul
emoțional este molipsitor. Oamenii care au astfel de sensibilități merită să
vorbească cu profesioniști în sănătate mintală. În același timp, cred că o bună
înțelegere a oricărui fenomen ajută în procesarea emoțională a acelui fenomen.
Ține de educația fiecăruia să știe peste ce pământ stă, pe ce picior calcă.
Odată însușită această educație, mai rămâne și ca oamenii să fie informați și
îndrumați și să aibă un mai bun control al sursei de informare. Pentru că am
învățat în pandemie că există o imensă pepinieră de dezinformare și de rele
intenții și de teorii ale conspirației care vorbesc de invazie extraterestră,
de arme geologice și despre cum urmează oculta să ia în stăpânire omenirea
pentru a pune orașe întregi la pământ. Oamenii au devenit atât de vulnerabili
la dezinformare, folosesc surse nevalidate – TikTok, canale Telegram,
rețele de socializare. Ultimul lucru pe care-l folosesc este un manual pe
care-l pot lua de la
bibliotecă. Nu cred că în ultima săptămână cineva s-a dus la biblioteca
județeană sau universitară să ia o carte de geologie. Dacă îmi spune cineva că
un singur om din Târgu-Jiu s-a dus în ultima săptămână și a împrumutat o carte
de geologie mă duc și-l pup pe omul acela”.

Samsarii de îndoială trebuie sancționați ferm

Expertul invită în această perioadă dominată și de un
război informațional puternic să rămânem raționali și lucizi în privința
calității informațiilor care ajung să fie diseminate. „Chiar
dacă trăim într-o țară democratică, e nevoie de o mai bună sancțiune a
samsarilor de îndoială și a celor de teoria conspirației. Subiectul exploatării
cititorului prin răspândirea de informații false și stârnirea de teroare și
panică a ajuns pe agenda europeană. Noi privim încă timid, ne uităm la oameni
care «își
manifestă dreptul la liber cuvânt» cum au impact și au efect, lansând niște
bazaconii incredibile la care se uită milioane de oameni. Și noi le consfințim
dreptul constituțional să ne rănească cetățenii. Și preferăm să apărăm lupii și
să plângem oile. Ceea ce nu-i normal”, mai spune dr. Gabriel Diaconu.

De exemplu, în urma
cutremurului din Turcia, teoria conspirației conform căreia a fost testată o
armă hipersonică, geologică, făcută de americani a prins foarte bine, atrage atenția medicul
psihiatru.

Conchizând, primul mesaj pe care medicul îl are este
către profesioniștii în geologie și seismologie, oameni care nu sunt foarte vizibili. Ei
au acum o fereastră de oportunitate și recomandarea ar fi aceea de a fi foarte
cumpătați în felul în care își aleg cuvintele atunci când vorbesc despre
fenomene naturale care se întâmplă pe teritoriul României, cu mult înainte să
apară măcar ideea de România.

Al doilea mesaj este către corpul de experți în
tehnologia materialelor și construcțiilor. „Vocea acestor oameni trebuie să fie auzită. Am văzut în
ultima săptămână oameni care poate din bună-credință, dar fără să-i intereseze
impactul psihologic pe care-l are mesajul lor în populație, n-au făcut decât să
decredibilizeze România și starea clădirilor. Plecând de la un caz punctual, au
generalizat. Păcatul generalizării stârnește furie și panică în populație. Al
treilea mesaj este pentru populație: dacă chiar vor să se educe în ceea ce
înseamnă cutremure, clădiri, să înceapă de jos, să ia o carte de științe
naturale, să se smerească vizavi de această chestiune, să întrebe o persoană
pregătită în domeniu, să nu se mulțumească cu senzaționalul. Pentru că
senzaționalul este ca un drog. Pentru zece minute de «fericire» ai trei
zile de sevraj. Știrile despre Turcia vor trece, dar reacția oamenilor după
drogul mediatic este foarte urâtă și lasă urme. Și atunci, preferabil, să
meargă înspre zona de educație și de relevanță, înspre administrație, înspre
comunitatea lor și să facă ceva practic. Pentru că panica se naște din lenea
existențială. Și așteptarea că cineva călare pe un cal alb o să le renoveze
clădirile, o să-i educe să facă nu știu ce gesturi de ninja astfel încât să
scape dintr-un cutremur precum cel din Turcia. E dramatic ce s-a întâmplat
acolo, dar majoritatea oamenilor care au murit acolo nu au avut niciodată șanse
de supraviețuire. Cutremurul din Turcia a avut echivalentul unei bombe de 100 de ori mai
puternice decât cea de la Hiroshima ca nivel de energie. Fără să fi existat o
intenție malițioasă, planeta a fost capabilă de un fenomen extrem. Și vor mai
fi fenomene extreme. Dar, între ele, este viață”, conchide medicul
psihiatru.