Specialiștii dieteticieni spun că este recomandat să mâncăm zilnic o serie de alimente pentru a ne menține sănătatea fără să apelăm la suplimente nutritive sau borcane cu vitamine dobândite pe cale farmaceutică. Totodată aceeași specialiști spun că dieta echilibrată este cea mai sănătoasă. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În lumea contemporană, este greu să mai ai siguranța că ceea ce mănânci este cu adevărat sănătos. Acest lucru se datorează opiniilor contradictorii, prezente atât în mediul online, cât și în rândul specialiștilor. Majoritatea pun accent pe alimentele pe care nu avem voie să le consumăm zilnic sau foarte des, fiecare având propriile argumente. Acestea sunt atât de numeroase și de diferite, încât am putea ajunge ușor la concluzia că, în ciuda abundenței alimentare, nu mai avem ce să mâncăm sănătos.

Există însă și dieteticieni care ne ajută să facem lumină în meniul nostru. Mai precis, aceștia ne indică ce ar trebui să consumăm zilnic pentru a ne bucura de o sănătate de fier, obținută din nutrienți extrași din alimente naturale, nu din suplimente sau alte produse farmaceutice. Iar pentru a nu ne plictisi de același regat alimentar, dieteticienii cu o abordare pozitivă ne oferă și alternative pentru a asigura varietatea meniului cotidian.

Secretul, o dietă echilibrată

Specialiștii în sănătate publică și dieteticienii afirmă că echilibrul este cheia unei alimentații sănătoase. Aceasta presupune evitarea exceselor de orice fel și consumul de produse din toate grupele esențiale, evident, în proporții diferite. Nu sunt recomandate curele-minune, dietele axate strict pe anumite categorii de alimente sau experimentele care ne pot face mai mult rău decât bine.

În plus, fiecare persoană este unică, având un metabolism propriu. De aceea, o dietă diversificată este esențială. Trebuie să ne ascultăm corpul și să ajustăm proporțiile nutriționale în funcție de nevoile specifice ale organismului nostru.

„Consumul unei alimentații sănătoase pe tot parcursul vieții ajută la prevenirea malnutriției în toate formele sale, precum și a unei game de boli netransmisibile și afecțiuni (…). Compoziția exactă a unei alimentații diversificate, echilibrate și sănătoase variază în funcție de caracteristicile individuale (de exemplu, vârsta, genul, stilul de viață și nivelul de activitate fizică), contextul cultural, alimentele disponibile local și obiceiurile alimentare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cu toate acestea, principiile de bază ale unei alimentații sănătoase rămân aceleași și sunt descrise prin patru principii: adecvarea (acoperă, fără a depăși, necesarul de micronutrienți și macronutrienți), echilibrul (aportul total de energie este în echilibru cu consumul de energie, cu un raport adecvat între cele trei surse principale de energie: proteine, grăsimi și carbohidrați), moderația (limitarea aportului de nutrienți, ingrediente și alimente care pot fi dăunătoare sănătății) și diversitatea (includerea unei varietăți largi de alimente nutritive, atât în cadrul grupurilor alimentare, cât și între acestea)”, precizează specialiștii în nutriție de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

De exemplu, carbohidrații reprezintă principala sursă de energie pentru organism, grăsimile sunt nutrienți esențiali pentru buna funcționare a celulelor din organism (iar doi acizi grași – acidul linoleic și acidul α-linolenic – pot fi obținuți doar din alimentație), proteinele furnizează elementele de bază pentru multe dintre structurile organismului, iar micronutrienții sunt vitamine și minerale esențiale de care organismul are nevoie în cantități mici pentru o creștere și o stare de sănătate adecvate.

O dietă echilibrată înseamnă combinarea tuturor acestor nutrienți cât mai des. Există însă și alimente care se consumă zilnic pentru o viață cât mai sănătoasă.

Peștele gras, sănătatea inimii și a creierului

Profesorul Teresa Fung, profesor asociat în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard, a precizat pentru Harvard Health Publishing că peștele gras, în special somonul, ar trebui consumat zilnic. Și asta fiindcă este bogat nu doar în proteine sănătoase, ci și în acizi grași omega-3, care sunt benefici atât pentru inimă, cât și pentru creier. De asemenea, îți oferă vitamina D, esențială pentru oase.

Conservele subestimate. Care dintre ele pot susține sistemul cardiovascular, funcția creierului și întări oasele

Somonul este însă un pește greu de procurat zilnic pentru mulți români, mai ales din motive financiare. Poate fi însă înlocuit cu variante mai ieftine, dar sănătoase, precum heringul sau macroul. Nu mai vorbim de sardine sau păstrăv. Ideal este să alegem pește proaspăt și să-l gătim, de preferință, la cuptor, la abur sau la grătar (fără să-l ardem) și, totodată, este indicat să variem între diferitele specii de pește.

Cruciferele, anticancerigenele la îndemâna oricui

Alte alimente care trebuie consumate zilnic pentru o viață sănătoasă sunt cruciferele. Adică o familie de legume din care fac parte broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza kale, gulia, muștarul, rutabaga, napii, bok choy, varza chinezească, rucola, hreanul, ridichea și năsturelul. Inclusiv faimosul wasabi este tot o cruciferă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Aceste legume, așa cum indică specialiștii, sunt pline de vitamine și substanțe foarte bune pentru sănătatea noastră, precum carotenoizi (beta-caroten, luteină, zeaxantină), dar și vitaminele C, E și K, plus folat și minerale. De asemenea, sunt o sursă bună de fibre. Totodată, cruciferele excelează în protecția împotriva cancerului. Conțin o serie de substanțe unice care luptă împotriva celulelor canceroase sau previn formarea acestora.

Aceste substanțe se numesc glucozinolați și sunt responsabile pentru aroma înțepătoare și gustul amar al legumelor crucifere. „La fel ca alte legume, cruciferele conțin o serie de nutrienți și fitochimicale cu proprietăți chemopreventive, adică luptă împotriva cancerului. Aceste substanțe și nutrienți sunt inclusiv folatul, fibrele, carotenoidele și clorofila. Cu toate acestea, legumele crucifere sunt unice prin faptul că sunt surse bogate de glucozinolați, compuși care conțin sulf, responsabili pentru aromele lor înțepătoare și gustul picant”, precizează specialiștii Jane V. Higdon, Barbara Delage, David E. Williams și Roderick H. Dashwood în articolul „Cruciferous Vegetables and Human Cancer Risk: Epidemiologic Evidence and Mechanistic Basis”, pentru National Library of Medicine.

Mănânci porții mai mari, slăbești mai mult: sfaturile nutriționiștilor pentru sațietate, energie și talie subțire în 2026

Printre cele mai accesibile și delicioase crucifere pentru toți românii sunt varza, hreanul, ridichea, guliile și chiar conopida. Varza de Bruxelles, ca și alte legume crucifere, conține compuși bioactivi, precum antioxidanții, care ajută la prevenirea deteriorării celulelor.

Nucile și afinele, un amestec perfect într-un iaurt cremos

Alte alimente care ar trebui consumate zilnic sunt afinele, nucile și iaurtul. Am preferat să le abordez împreună pentru că toate trei pot fi utilizate ca ingrediente ale unui mic dejun sănătos, dar și delicios.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Afinele sunt bogate în antioxidanți, în special vitamina C. Cu doar 56 de calorii la 100 de grame, oferă și o cantitate bună de vitamina A și fibre. Ele pot fi înlocuite și cu alte fructe închise la culoare, de exemplu murele, aronia, rodia sau coacăzele negre.

De cealaltă parte, nucile oferă grăsimi sănătoase, proteine și vitamina E. Evident, poți alege și alte alternative la fel de sănătoase, precum migdalele sau arahidele (dar acestea din urmă consumate cu moderație).

Ei bine, toate acestea pot ajunge într-un iaurt delicios, simplu, țărănesc, fără arome, coloranți sau orice altceva. Iaurtul, sau și mai bine chișleacul țărănesc (laptele prins), îți oferă probiotice — bacterii benefice care ajută la buna funcționare a sistemului digestiv și contribuie la sănătatea generală. Este bogat în proteine, calciu, magneziu, vitamina B12 și acizi grași esențiali.

Primarul Capitalei,
Ciprian Ciucu, a comentat scenariul privind desemnarea unui premier tehnocrat
în cazul schimbării Guvernului, excluzând două nume vehiculate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Primarul Capitalei
și prim-vicepreședinte PNL, Ciprian Ciucu, a comentat duminică, la Antena 3
CNN, discuțiile din spațiul public privind posibilitatea ca președintele
Nicușor Dan să desemneze un premier tehnocrat, în eventualitatea în care
actualul Executiv condus de Ilie Bolojan ar fi demis în urma moțiunii de
cenzură programate la vot pe 5 mai.

Vă reamintim
principalele patru nume vehiculate în spaţiul public ca potenţiali candidaţi la
fotoliul de premier, din postura de tehnocraţi: Anca Dragu (guvernator al Băncii
Naționale din Republica Moldova, n.r.), Șerban Matei (director al Direcției
Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, n.r.), Radu
Burnete, consilierul președintelui, şi Dragoș Pîslaru, care acum figurează ca
ministru pe un post al PNL.

În acest context, Ciprian
Ciucu a respins categoric două dintre aceste variante, precizând că Dragoș
Pîslaru nu este în mod sigur în acest scenariu. El a afirmat că a discutat
direct cu acesta, iar poziția sa este că un astfel de guvern ar putea repeta
experiența unui executiv tehnocrat precedent (Guvernul Cioloş – n.r.), care a fost
puternic contestat politic.

„Dragoș Pîslaru cu siguranță nu va fi. Am vorbit cu
dânsul personal și nu crede într-un astfel de scenariu, care ar semăna foarte
mult cu guvernarea Cioloș, care a fost «bumbăcită», ca să mă exprim așa, de
către Partidul Social Democrat. Nu credem în bunele lor intenții”, a declarat Ciucu, sugerând că un astfel de executiv ar
fi vulnerabil în actualul climat politic.

În ceea ce privește
alte nume vehiculate, primarul a fost rezervat. Despre Anca Dragu a spus că îi
este greu să creadă într-o astfel de variantă, iar despre ceilalți posibili
candidați a afirmat că nu deține suficiente informații pentru a comenta.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De doamna Dragu nu știu, dar tare mi-ar fi greu să cred,
iar de ceilalți doi nu știu, așa că nu pot comenta”, a declarat Ciprian Ciucu.

În același timp,
liderul liberal a nuanțat ideea de „tehnocrat”, susținând că în realitate
există politicieni care, deși au experiență în viața publică, se comportă mai
degrabă ca tehnocrați în exercitarea funcției executive.

În acest sens, el
l-a indicat pe Ilie Bolojan ca exemplu, apreciind că stilul său de guvernare
este unul orientat pe eficiență administrativă, chiar dacă acest lucru îi
atrage critici inclusiv în interiorul partidului.

„Cel care, deși este un politician vechi, se comportă la
guvern ca un tehnocrat, este chiar Ilie Bolojan. Și asta i se reproșează foarte
mult, inclusiv în partid: că se comportă mai degrabă ca un tehnocrat decât ca
un politician. Acesta este tehnocratul”, a afirmat el.

Întrebat dacă, în
eventualitatea căderii Guvernului, și-ar dori ca președintele să-l propună din
nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciprian Ciucu a evitat un
răspuns tranșant.

„Nu m-am gândit la asta”, a spus el scurt.

Polițistul-influencer Marian Godină a vorbit despre experiența de a reveni acasă după participarea la Survivor România 2026 și despre cum este să își reia viața obișnuită. El a comparat situația României cu Republica Dominicană, însă mesajul a fost criticat în online.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Am petrecut trei luni mâncând zilnic două linguri de orez și una de fasole, având de îmbrăcat doar două tricouri și două perechi de pantaloni scurți. În tot timpul ăsta m-am spălat doar în mare, fără niciun fel de detergent sau deodorant. În unele dimineți fierbeam niște apă de cocos și o beam pe post de ceai, deși era oribilă. Nu am avut telefon, internet, Facebook, Instagram. Nimic”, a scris Marian Godină pe pagina sa de Facebook.

El a povestit că, atât cât a stat de vorbă cu locuitorii din Republica Dominicană, a aflat că „nici ei nu o duceau foarte bine, cu niște salarii situate între 300 și 500 de euro considerate mari și cu prețuri ca la noi sau chiar mai mari”.

Polițistul a vorbit apoi despre cum a fost să se întoarcă acasă după această aventură.

„Mi s-a părut incredibil ca dimineața să apăs pe un buton și să se umple o cană cu cafea proaspătă și aromată, să deschid frigiderul de unde să-mi pot lua tot ce vreau eu, iar apoi să-mi beau cafeaua uitându-mă pe internet. În primele zile acasă, am mers la un restaurant ca să îmi îndeplinesc poftele pe care le tot avusesem. Mi-am comandat o ciorbă de fasole cu afumătură cu ceapă roșie, iar ca desert niște papanași. De băut mi-am luat o sticlă de apă minerală foarte rece”, a povestit el.

Godină a adăugat că, până la restaurantul unde a luat masa, a mers cu mașina proprie și haine curate.

„Făcusem înainte un duș cu apă fierbinte și mă spălasem cu gel de duș, iar când am ieșit m-am șters cu un prosop enorm, alb și parfumat. În timp ce mâncam ciorba, fără să îmi doresc asta, am auzit discuția dintre doi bărbați de la o masă alăturată, cu mult mai îmbelșugată decât a mea, iar unul dintre ei spunea așa: «Au distrus ăștia tot, aici nu mai e de trăit»”, a conchis el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mesajul, criticat în online

Postarea a strâns mai multe comentarii, însă nu toate au fost de laudă. Unii dintre internauți l-au criticat pe Marian Godină, numindu-l privilegiat.

„Postarea asta este o mostră perfectă de cum o experiență personală, privilegiată, este transformată într-o lecție de morală pentru cei care îndrăznesc să fie nemulțumiți (…) Să vii tu, după trei luni de «simplitate» într-o insulă, și să tragi concluzia că oamenii sunt nerecunoscători pentru că au apă caldă și cafea la un buton, este, în cel mai bun caz, o naivitate. În cel mai rău caz, este o insultă”, se arată într-un comentariu.

„Băi Godină, dacă ai avea pensie 1281 după 40 ani de muncă, cum ai trăi? Mare ipocrit mai ești! Sunt două Românii, unii mor de foame și alții huzuresc”, se arată în alt comentariu.

Altul a adăugat: „Cred că nu ai văzut și partea nașpa a României! Sunt copii care dorm flămânzi care nu au apă potabilă (la mine în sat e rețea de apă dar e mereu tulbure), hrană de proastă calitate, acces la școală și tehnologie minim și cel mai important trăind cu un salariu minim pe economie câte 3 persoane la sfârșit de lună luând undeva la 500 €”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O altă utilizatoare l-a îndemnat să privească lucrurile și dintr-o altă perspectivă:

„Să facem și exercițiul invers: ne ducem în Suedia, Japonia, alte țări așezate și trăim acolo o perioadă. Țări care poate au fost mai barbare și mai distruse decât țara noastră. Și poate vedem cât de departe pot fi față de noi, DATORITĂ EDUCAȚIEI CONSTANTE. Și atunci, putem ajunge la concluzia: suntem încă niște sălbatici față de ce am fi putut fi. O zic cu ciudă. Și NU pro confort tâmp. Să apreciem, dar să ne și mobilizăm”, se arată în comentariu.