De mai mulți ani, Marius Petre s-a mutat în Olanda alături de familia sa, iar recent a povestit despre diferența uriașă de trai față de România, mai ales atunci când vine vorba despre raportul dintre salarii și prețurile de zi cu zi.

Un olandez economisește 800 de euro cu minimul pe economie

Românul stabilit de mai mulți ani în Țările de Jos a analizat situația plecând de la un criteriu simplu: puterea reală de cumpărare. În opinia sa, nu prețul în sine spune povestea completă, ci procentul din salariul pe care un om îl plătește pentru produsele și serviciile de bază.

„Eu astăzi vreau să vă explic pas cu pas cum prețuri care sunt mai mari în Olanda sunt, de fapt, mai mici decât ceea ce plătești cu puterea de cumpărare în România. În România, un muncitor cu minimul pe economie supraviețuiește. 2.500 de lei + bonusuri de masă. În Olanda, un muncitor cu salariul minim pe economie poate să economisească 800 de euro în fiecare lună, își permite unul-două concedii în fiecare an, ca să înțelegeți diferența”, a spus acesta, în videoclipul său.

Pentru această comparație, Marius a luat în calcul salariul minim net din cele două state. În România, venitul minim este în jur de 2.500 de lei, adică aproximativ 500 de euro. În Olanda, salariul minim net ajunge la aproximativ 2.250 de euro, echivalentul a peste 11.000 de lei. Practic, venitul minim din Olanda este de aproape patru ori și jumătate mai mare.

„Sunt companii care își țin muncitorii pe 2.500 de lei”

Potrivit românului stabilit în vestul Europei, problema reală apare atunci când se analizează cheltuielile raportate la salariu.

„În România sunt persoane pe care le cunosc, persoane cu care am interacționat sau am copilărit. Muncesc pe 2.500 de lei + bonusuri de masă. Sunt companii care nu-și permit să dea bani în plic, să facă evaziune și își țin muncitorii pe 2.500 de lei”, mai spune românul.

Un exemplu clar, explică Marius Petre, este piața chiriilor. În orașe mari din România, precum Iași, chiria pentru un apartament poate ajunge la aproximativ 80% din salariul minim. În schimb, într-un oraș olandez precum Tilburg, chiria reprezintă aproximativ 44% din salariul minim.

În plus, statul olandez oferă subvenții pentru persoanele cu venituri mici.

„Dacă te încadrezi, poți obține o subvenție. Dacă nu mă înșel, ai chiria de 850 de euro, iar statul îți dă înapoi 280 de euro”.

„Unde e mai scumpă pâinea? Păi în România”

Diferențele se văd și la produsele de bază. Deși prețurile pot părea mai mari la prima vedere în Olanda, raportate la venituri acestea sunt mai accesibile decât în România.

De exemplu, un litru de benzină reprezintă aproximativ 0,28% din salariul minim în România, dar doar 0,08% din salariul minim în Olanda. Situația este similară și în cazul alimentelor de bază. O pâine ajunge la aproximativ 0,4% din salariul minim românesc, în timp ce în Olanda reprezintă doar 0,13% din venitul minim.

„Unde e mai scumpă pâinea? Păi în România. Nu trebuie să iei ceea ce vezi mot-a-mot. Trebuie să faci un calcul procentual, să înțelegi de ce în România ăsta moare de foame, iar celălalt are 800 de euro economie”, explică acesta.

Recomandarea autorului:

Astăzi, președinții României și Ucrainei au semnat Declarația Comună privind Stabilizarea parteneriatului Strategic între cele două țări, un document care consolidează cooperarea bilaterală și reafirmă angajamentele reciproce în fața agresiunii Rusiei.

Vizita lui Zelenski la București: consolidarea colaborări și angajamente pe lungă durată

Președintele Volodimir Zelenski a efectuat astăzi o vizită oficială la București, menită să întărească colaborarea strategică între Ucraina și România. În centrul întâlnirii s-a aflat semnarea unor acorduri care stabilesc un parteneriat pe termen lung, cu angajamente clare în politică, apărare și securitate, inclusiv cooperarea militară, schimb de informații și sprijin reciproc în eforturile de aderare la structurile euro-atlantice.

În cadrul vizitei s-a discutat despre proiecte comune de infrastructură și energie, dar și de consolidarea mecanismelor de protecție a minorităților și sprijinirea refugiaților ucraineni din România. Oficialii au subliniat că aceste măsuri sunt menite să întărească stabilitatea regională și să asigure o rezistență coordonată împotriva agresiunii externe.

Parteneriat strategic între România și Ucraina

Potrivit documentelor oficiale, România și Ucraina se angajează să urmărească penal crimele de război comise de Rusia și să contribuie la înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune. De asemenea, ambele state vor lucra pentru obținerea de compensații pentru tote daunele, pierderile și prejudiciile generate de acțiunile ilicite internaționale ale Rusiei în sau împotriva Ucrainei.

„Pentru a avansa Parteneriatul Strategic reciproc avantajos, Părțile se angajează la:

a. restabilirea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile pentru Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU;

b. investigarea și urmărirea penală a crimelor de război și crimelor împotriva umanității comise de Federația Rusă în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei și contribuirea activă la eforturile internaționale pentru înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, comisă de Federația Rusă;

c. obținerea de compensații pentru toate daunele, pierderile și prejudiciile cauzate de actele ilicite internaționale ale Federației Ruse în sau împotriva Ucrainei și contribuirea suplimentară la înființarea și funcționarea Mecanismului de Compensare, inclusiv Comisia pentru Creanțe pentru Ucraina;

d. explorarea tuturor opțiunilor legale prin care activele suverane ruse imobilizate ar putea fi transferate pentru a sprijini Ucraina și a oferi compensații victimelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată în documentul oficial.

Recomandarea autorului: