Actualitate
Muncitorii vor opri protestele doar dacă planurile lui Macron de a slăbi legile muncii din Hexagon vor deveni viabile
Muncitorii din Franța au fost în grevă și au ieșit marți, în semn de protest față de intențiile lui Emmanuel Macron de a slăbi legile muncii din aceastățară. Aproximativ 400.000 de oameni au fost chemați în toată țara, în 180 de proteste separate de stradă organizate la nivel național.
Iritarea muncitorilor francezi, pe deplin justificată
Cele mai mari marșuri s-au concentrat în Paris, Marsilia, Lyon și Nantes. Grevele au fost un spectacol de forță al uniunii radicale Confédération générale du travail (CGT), cea mai mare și cea mai activă federație a forței de muncă din Franța – cea care dorește să împingă președintele în renunțarea definitivă a planurilor sale.
Transportul public a fost întrerupt la Nisa, iar unele întreruperi s-au semnalat și la serviciile de metrou din Paris. Trenurile intercity de mare viteză, inclusiv Eurostar, au fost cele mai multe ori difuzate ca normal.
Conducerea a două dintre celelalte cele mai mari federații sindicale, Confederația française démocratique du travail (CFDT) și Force Ouvrière (FO) s-au distanțat de acțiunea de grevă – deși au criticat acțiunile politice.
În conformitate cu propunerile președintelui, ar fi mult mai ușor pentru întreprinderile mici și mijlocii să-și sacrifice lucrătorii. Comunicarea colectivă a sindicatelor va fi de asemenea, diminuată. Conform noilor prevederi ce au iritat mulțimea, firmele cu mai puțin de 20 de angajați vor putea să negocieze direct cu angajații individuali, în locul unei sucursale sindicale. De asemenea, Guvernul dorește un plafon pentru plățile efectuate de tribunalele industriale, care constată că angajatorii au tratat ilegal lucrătorii.
Aceasta a fost prima mobilizare socială de amploare. Marți, 12 septembrie aproximativ 223 000 de protestatari s-au adunat în toată Franța, potrivit Ministerului de Interne, chiar dacă „aproape 500 000” ar fi fost numărul celor nemulțumiți potrivit CGT. La sfârșitul după-amiezii, numărul unu al uniunii, Philippe Martinez, a anunțat pe postul Europe 1 faptul că „peste 400.000 de persoane” s-au mobilizat împotriva reformei Codului muncii. Cifrele acestea sunt foarte apropiate de cele anunțate pe data de 9 martie 2016 (la nivel național), în prima zi de mobilizare împotriva legii El Khomri: între 450.000 și 500.000 de demonstranți în conformitate cu CGT, și 224.000 în funcție de cele observate de către forțele de poliție. La Paris, 60.000 de persoane au mers după CGT, 24.000 în funcție de cele oficiale. Pentru comparație, Uniunea a estimat că 100.000 de demonstranți au fost prezenți în capitală pe data de 9 martie 2016, în timp ce în reprezentanții instituțiilor oficiale din Franța au estimat un număr variabil, între 27.000 și 29.000.
„Acesta este o premieră promițătoare“ a salutat secretarul general al CGT Philippe Martinez, ieri după-amiază , la inițiativa de a mobiliza alături de Solidaires, FSU și UNEF. În Marsilia, prefectura a numărat 7.500 de demonstranți, organizatorii un număr de 60 000 . Nici la Toulouse cifrele nu au fost apropiate, chiar dacă acestea s-au situat între 8000 și 16.000, potrivit surselor. În Le Havre -orașul premierul Edouard Philippe- poliția a numărat 3.400 de demonstranți, iar protestatarii au fost 10 000, în timp ce în Lyon, cifrele variază între 10 000 și 5 400. În Nantes, sindicatele au contabilizat 15.000 de oameni, iar poliția numai 6,200.
Pe pancarte, președintele Emmanuel Macron – ce e în prezent, în vizită oficial în Caraibe după trecerea uraganului Irma – a fost vizat pentru remarcile sale în care a promis că nu va ceda „la leneși, cinici sau extremiști ” . « Les fainéants sont en marche » sau « Macron, t’es foutu, les fainéants sont dans la rue » în traducere -” vagabonzii sunt în mișcare „, sau” Macron, tu ești nenorocit, noi (vagabonzii) sunt(em) în stradă „.
Reacțiile oficiale
Președintele Franței Emmanuel Macron a spus că reformele vor face ca Franța „să dea uitării pagina celor trei decenii de ineficiență” și a declarat că aceste lucruri fac parte din angajamentul său de a reduce șomajul cu 7% până la sfârșitul mandatului său în 2022,ce se află în scădere ,la un procent de 9,5% .
Vocile critice sunt de părere că tocmai ”simplificarea” preconizată a muncitorilor nu va aduce absolut niciun avantaj, mai mult se tem de alt aspect,acela în care această categorie socială poate fi disponibilizată, automat pierderea locului de muncă nu va reduce semnificativ indicele șomajului.
Președintele francez a fost implicat într-un șir de remarci înaintea grevelor, după ce a sugerat faptul că tocmai criticii săi ”sunt leneși ”- spunând că nu va „ceda niciun motiv … la slăbiciuni” în legătură cu această dispută.
Protestatarii s-au confruntat cu aceste insulte,de aceea multe dintre reacțiile și semnele, sloganurile folosite au parodizat atacul președintelui. Răspunzându-i domnului Macron, Benoît Hamon, candidatul socialist care a eșuat la președinție, a spus: „Oamenii leneși sunt cei bogați în mod independent, care nu trebuie să muncească pentru a-și trăi viața. „Și o mulțime de bogați în mod independent l-au ales pe Emmanuel Macron ca și pe un campion”.
Comentariile impertinente, total nediplomatice ale lui Macron au înfuriat de asemenea pe liderii sindicali care până acum au rămas în afara grevelor. „Nu suntem nici extremiști, nici leneși, nici cinică”, au spus ei, adăugând că nu vor fi „instrumentalizați” de „cei care vor să ne facă aliați simpli” – o referire aparentă la alte grupări sindicale care au ieșit în grevă.
Grevele vin în urma unei căderi rapide a popularității domnului Macron după alegerile sale din acest an. Cei care sondează opinia publică din Franța spun că Macron este mult mai nepopular decât Nicholas Sarkozy sau Francois Hollande, în aceeași etapă a debutului de mandat de președinte.
Se așteaptă ca proiectul de lege să fie prezentat Consiliului de Miniștri al Franței pe data de 22 septembrie.
Sursa foto : AFP/Getty, French politics pour www.lemonde.fr
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național
Actualitate
China, în căutarea creșterii economice pierdute: „Piața imobiliară sângerează”
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă poate in tensifica un conflict comercial cu China
China a intrat în centrul atenției investitorilor datorită pachetelor de stimulare gândite de Partidul Comunist Chinez, care au impulsionat piețele globale, însă, deși indicii locali și companiile au înregistrat câștiguri impresionante, economia acestui stat se confruntă cu o perioadă de incertitudine odată cu victoria lui Donald Trump, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite. Potrivit analiștilor internaționali, Trump 2.0 va fi deosebit de imprevizibil, împreună cu amploarea potențială a politicilor sale protecționiste.
Relațiile dintre președintele ales și Xi Jinping sunt, în prezent, foarte ambivalente, recentele schimburi de replici dintre lideri evidențiind calmul dinaintea furtunii. Climatul economic al Chinei este mult mai puțin favorabil decât în timpul primului mandat al lui Trump, iar amenințarea iminentă a unor tarife de 60% la exporturile chinezești a crescut așteptările pieței pentru noi pachete de stimulare care să atenueze efectele unui război comercial iminent.
Originile dificultăților Chinei
Provocările economice actuale ale Chinei – riscul de stagnare, prăbușirea pieței imobiliare și lipsa stimulentelor pentru consumul discreționar – sunt, în mare parte, o consecință a politicilor țării din perioada pandemiei. Politica strictă „zero COVID”, menită să oprească drastic răspândirea virusului, a avut un impact prelungit (și încă vizibil) asupra cheltuielilor consumatorilor și întreprinderilor chineze, explică Radu Puiu.
Această încetinire economică a condus la presiuni deflaționiste, creând un ciclu de restrângere a cheltuielilor și investițiilor și o stagnare generală a economiei chineze. Climatul economic nefavorabil a slăbit încrederea capitalului global în China, în timp ce primele de risc insuficiente au alimentat o scurgere de capital din țară.
Ce s-a schimbat în trimestrul al treilea din 2024
La sfârșitul lunii septembrie, banca centrală a Chinei a anunțat cel mai avansat program de stimulare de la pandemie, reducând costurile de finanțare externă pentru a stimula piața imobiliară deja slăbită. Sprijinul a inclus, de asemenea, împrumuturi pentru răscumpărări pe scară largă de acțiuni de către societățile cotate la bursa chineză.
Această „injecție” de lichidități a propulsat acțiunile interne, împingând indicii CSI 300 și Hang Seng din Hong Kong în teritoriul pieței de creștere. Optimismul s-a extins la companiile cu o expunere semnificativă la piața chineză, inclusiv la marile mărci europene de lux, subliniază analistul XTB România.
Dovada că nimic nu durează la nesfârșit
Cu toate acestea, entuziasmul a fost de scurtă durată, deoarece au apărut întrebări și îndoieli cu privire la planurile de viitor ale guvernului. De la începutul lunii octombrie, acțiunile chineze s-au confruntat cu pierderi semnificative, indicele CSI 300 scăzând cu 7% de la vârful său recent. Este vorba despre cea mai mare scădere într-o singură zi din 2020.
Pentru moment, piața nu este convinsă de impactul pe termen lung al măsurilor implementate. Efectele tangibile ale acestor soluții vor avea nevoie de timp pentru a se materializa, iar atenția investitorilor este concentrată pe datele macroeconomice și pe evoluția dinamicii comerciale cu Statele Unite.
În prezent, condițiile economice din China sunt considerate mixte. Inflația scăzută indică slăbiciunea consumatorului intern, în ciuda faptului că guvernul local nu a renunțat la cheltuieli pentru a stimula economia.
Ratingurile de credit ale Chinei sunt clasificate drept pozitive, deși previziunile devin deja negative (în principal din cauza nivelului ridicat al datoriilor și a pieței imobiliare slabe). Modelul de prognoză al Bloomberg sugerează că există o probabilitate de 15% ca China să intre în recesiune în următoarele 12 luni.
Inflația și cererea internă
Planurile de atingere a obiectivelor de creștere stabilite pentru economia chineză au fost puse la grea încercare la mijlocul anului 2023, când China a intrat într-o perioadă de deflație.
Timp de aproape șase luni, țara s-a confruntat cu presiunea scăderii prețurilor, care a demotivat cererea internă deja problematică. Perioada deflaționistă s-a încheiat la începutul anului 2024, reflectând efectul întârziat al reducerilor ratelor dobânzii din vară. Cu toate acestea, inflația este încă departe de ținta Băncii Populare a Chinei (PBOC), stabilită la aproximativ 3%.
Presiunea deflaționistă din China este o consecință a unei cereri de consum extrem de scăzute, care nu a reușit să se redreseze și să revină la nivelurile anterioare pandemiei. Indicele de încredere a consumatorilor chinezi se situează la minime istorice de aproape doi ani, iar ponderea consumului în PIB-ul Chinei este semnificativ mai mică decât media globală, conform datelor Băncii Mondiale (53%, față de 75%). Cu toate acestea, guvernul chinez a exclus în mare măsură consumatorii din pachetele sale de stimulare.
Politica de transfer a Chinei în secolul XXI sprijină în principal investițiile în industrie și în sectorul imobiliar, în detrimentul gospodăriilor chineze, care sunt împovărate de costurile ridicate ale locuințelor și de creșterea lentă a salariilor. Dinamica prețurilor la alimente rămâne, de asemenea, nefavorabilă: inflația la produsele alimentare a depășit în mod disproporționat atât CPI, cât și inflația de bază (3,3%).
Piața imobiliară „sângerează”
Perspectivele economice ale Chinei se află în prezent sub presiune din cauza slăbiciunii sectorului imobiliar, care reflectă probleme mai ample, cum ar fi demografia nefavorabilă, șomajul ridicat în rândul tinerilor și slăbirea cererii.
Creditele ieftine pentru dezvoltatori și cerința unui avans de 100% înainte de începerea proiectelor de construcții rezidențiale au impulsionat piața imobiliară în secolul XXI până la punctul în care ponderea sa în PIB a început să se apropie de 30%.
Temându-se de natura speculativă a sectorului, guvernul a introdus în 2020 criterii de îndatorare pentru dezvoltatorii care doresc să contracteze noi împrumuturi. Ca urmare a acestei noi politici, jumătate dintre dezvoltatorii chinezi au pierdut accesul la lichidități, multe proiecte au fost oprite, iar peisajul țării a devenit plin de orașe fantomă pline de zgârie-nori neterminați.
Cu toate acestea, încetinirea ofertei nu a condus la noi creșteri de prețuri, deoarece a prevalat efectul unei cereri și mai slabe. Scăderea populației începând cu 2022, creșterea șomajului în rândul tinerilor (18,8% în august) și încetinirea urbanizării sunt printre principalele motive ale prăbușirii continue a prețurilor locuințelor în China, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.
Politica monetară
La reuniunea Politburo din septembrie, liderii de top ai Chinei au solicitat reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor și măsuri de prevenire a unor noi scăderi pe piața imobiliară, marcând cel mai puternic angajament de până acum pentru stabilizarea acestui sector cheie. Se așteaptă ca reducerile peste așteptări ale ratei dobânzii de bază pentru împrumuturi (LPR) să contribuie la stabilizarea pieței imobiliare pe termen scurt.
Ce influențează aceste rate? Majoritatea creditelor noi și restante din China se bazează pe LPR pe un an, în timp ce rata pe cinci ani afectează ratele ipotecare și alte credite pe termen lung. Recent, cei mai mari creditori de stat din China au redus ratele dobânzilor la depozite pentru a compensa impactul ratelor scăzute ale împrumuturilor asupra marjelor lor în scădere.
La 21 octombrie, rata dobânzii pe un an a fost redusă de la 3,35% la 3,10%. Banca Populară a Chinei reduce ratele dobânzilor pentru a consolida slăbirea economiei. Cu toate acestea, va mai dura până se va materializa, efectul real al acestor modificări.
Piața bursieră prinde viață
Programul băncii centrale chineze destinat finanțării împrumuturilor pentru răscumpărări de acțiuni a oferit un sprijin imediat pentru prețuri, după cum reiese din amploarea creșterilor recente ale indicilor chinezi. Până în prezent, aproape 50 de companii au solicitat o linie de credit specială, care ar putea totaliza peste 45 de miliarde de dolari.
Imaginea pieței chineze s-a schimbat în mod clar de la stagnarea observată în perioada 2021-2023. Deși ar putea părea că o creștere de o asemenea amploare este mai degrabă rezultatul închiderii pozițiilor short de către fondurile speculative, măsurile de stimulare deja implementate au pus primele baze pentru un program masiv de redresare economică în China.
Ce înseamnă acest lucru pentru indicele bursier CHN.cash? Amploarea măsurilor implementate pare să reducă semnificativ scenariul unei scăderi la nivelurile observate înainte de primele rapoarte privind schimbările economice, punctează Radu Puiu.
Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să aibă loc marcarea profiturilor după creșterea bruscă. În acest moment, se pare că factorul cheie care va defini viitoarele mișcări ale prețurilor va fi dacă PBOC introduce noi măsuri de stimulare și dacă aceste decizii determină companiile chineze să genereze venituri și profituri mai mari. În prezent, al doilea element rămâne extrem de incert.
Actualitate
„Cine mai e și ăsta?”. Un prezentator de televiziune, alegerea lui Trump pentru șefia Pentagonului
Președintele ales Donald Trump a surprins Washingtonul prin nominalizarea lui Pete Hegseth, un comentator conservator și gazdă de televiziune, pentru funcția de secretar al apărării. Această alegere a fost neașteptată, deoarece se anticipa că Trump va alege pe cineva cu experiență.
Pete Hegseth, un comentator conservator, ales la șefia Pentagonului FOTO Pete Hegseth / Facebook
Oficialii din securitatea națională și analiștii Apărării s-au pregătit pentru surprize din partea lui Trump, după ce au trecut prin primii patru ani de mandat. Dar chiar și așa, ei spun că numirea lui Pete Hegseth ca Secretar al Apărării i-a luat complet prin surprindere, relatează POLITICO.
„[Trump] pune cea mai mare valoare pe loialitate”, a declarat Eric Edelman, care a fost oficialul de top al Pentagonului în timpul administrației Bush, într-un interviu. „Se pare că unul dintre criteriile principale care este folosit este cât de bine îl apără oamenii pe Donald Trump la televizor?”
„Cine naiba este tipul ăsta?” a spus un lobbist al industriei de apărare căruia i s-a acordat anonimatul. Acesta a spus că sperau la „pe cineva care are o experiență extinsă în apărare. Acesta ar fi un început bun.”
Selecția lui Hegseth a atras imediat critici din partea liderilor grupurilor de veterani, care s-au opus numirii lui încă din primul mandat al lui Trump, când a fost vehiculat pentru funcția de secretar al Departamentului pentru Afaceri ale Veteranilor. Hegseth este fost director executiv al Vets for Freedom și fost CEO al Concerned Veterans for America, un grup finanțat de frații Koch, care pledează pentru externalizarea serviciilor de sănătate pentru veterani.
„Hegseth este, fără îndoială, cel mai puțin calificat nominalizat pentru funcția de secretar al Apărării din istoria Americii. Și cel mai evident politic. Pregătește-te, America,” a declarat Paul Rieckhoff, fondatorul Independent Veterans of America, într-o postare pe X, marți seara.
Rieckhoff a spus că a crezut că Hegseth — „un războinic media, cultural și politic extrem de eficient și feroce pentru MAGA, loial și de încredere pentru Trump” — ar fi ales de Trump pentru funcția de șef de cabinet sau secretar de presă.
„Foarte Trump”, a comentat un alt lobbyist din industrie. „Sunt sigur că l-au verificat.”
În timpul primei administrații Trump, Hegseth a jucat un rol esențial în mai multe episoade în care Trump a intervenit în sistemul de justiție militară pentru a acorda clemență unor militari condamnați pentru crime de război.
Această nominalizare asigură că audierea de confirmare va fi un spectacol televizat de neratat, cu o personalitate de televiziune combativă, obișnuită să dezbată probleme de securitate națională și războaie culturale, confruntându-se cu o Comisie a Senatului pentru Servicii Armate, unde se vor găsi atât susținători prietenoși, cât și critici gata să laude sau să condamne alegerea președintelui.
„Cea mai stupidă expresie de pe planeta Pământ în armată este diversitatea este forța noastră,” a spus Hegseth într-un podcast luna aceasta.
Pe fondul temerilor că Trump ar putea folosi prerogativele sale de comandant suprem pentru a epura generalii de top sau funcționarii civili și pentru a politiza Departamentul Apărării, alegerea lui Trump pentru funcția de șef al Pentagonului a confirmat explicit că ar putea viza liderii militari, inclusiv pe președintele Statului Major General, Gen. C.Q. Brown, pentru a elimina programele de diversitate și incluziune din agenție.
„În primul rând, trebuie să-l concediezi pe președintele Statului Major General,” a spus Hegseth, răspunzând la întrebarea gazdei podcastului Shawn Ryan despre reformarea armatei. „Orice general care a fost implicat, orice general, amiral, oricine, care a fost implicat în vreun rahat legat de DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune) sau alte prostii woke, trebuie să plece.”
Într-o apariție la Fox anul acesta, Hegseth a cerut o schimbare fundamentală a priorităților militare ale SUA, avertizând că actualul accent pe diversitate și incluziune slăbește apărarea Americii.
Actualitate
John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii, nominalizat șef al CIA
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marţi că îl nominalizează pe John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii al SUA (Director of National Intelligence, DNI) la sfârşitul primului său mandat, pentru funcţia de director al CIA, relatează Reuters.
John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii, propus director CIA FOTO EPA-EF
Ratcliffe a fost şeful DNI de la sfârşitul lunii mai 2020 până în ianuarie 2021, când Trump şi-a încheiat mandatul.
El a fost copreşedinte al Centrului pentru Securitate Americană, un think-tank care susţine poziţiile lui Trump, şi l-a consiliat pe fostul preşedinte republican pe probleme de securitate naţională în timpul campaniei sale din 2024.
„Aştept cu nerăbdare ca John să fie prima persoană care a activat vreodată în cele mai înalte două poziţii ale comunităţii noastre de informaţii. El va fi un luptător neînfricat pentru drepturile constituţionale ale tuturor americanilor, asigurând în acelaşi timp cele mai înalte niveluri de securitate naţională şi PACE PRIN FORŢĂ”, a transmis Trump în comunicatul prin care anunţă nominalizarea lui Ratcliffe în funcţia de director al CIA.
Ratcliffe, fost membru al Camerei Reprezentanţilor, a promis la audierea sa de confirmare în fruntea DNI, în mai 2020, că va oferi „informaţii obiective şi la timp”.
El a mai spus că va monitoriza îndeaproape probleme precum armata iraniană, programul de arme nucleare al Coreei de Nord şi ingerinţa străină în alegerile din SUA.
După ce Ratcliffe a fost confirmat ca şef al DNI în 2020 de Senatul cu majoritate republicană, toţi senatorii democraţi au votat împotriva nominalizării sale, invocând lipsa de experienţă şi partizanatul lui, potrivit Agerpres.
Este de așteptat ca Ratcliffe să fie aprobat fără probleme în funcţia de director al CIA, având în vedere faptul că Senatul se va afla sub controlul republicanilor anul viitor.
-
Actualitateacum 3 zile
Maria Tebieș, ispita medic rezident de la „Insula iubirii”, a apărut într-un film porno. Scene fierbinți, alături de Eva Kent
-
Politicaacum 2 zile
INTERVIU Cristina Dumitrache, PSD Constanța: Un parcurs dedicat sănătății și cetățenilor
-
Comunicateacum o zi
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Actualitateacum 3 zile
OMV Petrom începe execuția proiectului fotovoltaic de la Işalniţa. Când va fi gata
-
Turismacum 3 zile
Alege Bonaventura pentru vacanța ta din 2025! Uite croaziere, sejururi și circuite la ofertă!
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump de a curăța armata americană de generalii «woke»
-
Breakingacum 2 zile
Când va fi deschis LOTUL 3 de pe A0 – Sud? Ionel Scrioșteanu „Dacă lucrau cum au lucrat în ultima lună și astă-vară, acum aveam dare în trafic”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum arată cea mai nouă și modernă Unitate de Primiri Urgențe de la un spital din România