Breaking
Exclusiv: Generalul Florian Coldea despre binom, acoperiti, Ghita, Dragnea si Dragomir
In primul interviu acordat dupa incheierea mandatului de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea infirma categoric acuzatiile lansate la adresa sa si a SRI in ultima perioada.
Principalele declaratii ale generalului Coldea:
– Exista forte interne si externe care si-ar dori servicii romanesti inhibate si retrase in cazarma, pentru ca unii sa isi realizeze planurile si obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele Romaniei
– Nicio persoana nu este absolvita de vreo vina si nimanui nu i se ofera scut de protectie in fata legii
– Reamintesc tuturor celor care considera ca detin date si dovezi despre presupuse abuzuri sau incalcari ale legii, ca au obligatia legala sa se adreseze cu celeritate organelor abilitate: Comisia de Control SRI, organele de aplicare a legii sau orice alta institutie competenta
– SRI este obligat sa puna la dispozitie datele cerute de orice structura a Ministerului Public, care uneori pot proveni inclusiv din mandate de securitate nationala exploatate in trecut, chiar si pe profil de antiterorism
– Dragomir nu a fost niciodata adjunctul meu si nici consilierul meu. Era unul dintre zecile de ofiteri cu functie, grad si pregatire similare care nu a mai interactionat profesional in mod direct cu mine
– Ceea ce am vazut public nu sunt nici dezvaluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a facut deja precizarile necesare. Am vazut un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confrunta.
– Nu am avut birou la DNA. Am fost implicat in activitati de cooperare cu procurori ai Ministerului Public, deci inclusiv cu DNA, in limita atributiilor noastre legale. Nu am ordonat arestari. La mine in birou nu au fost ofiteri acoperiti
– Nu exista rechizitorii scrise de vreun ofiter SRI
– Nu stiu nimic despre arhiva SIPA, iar continutul acesteia nu a interferat in vreun fel cu activitatea Serviciului
– Afirm din nou, cu toata taria, cu toata responsabilitatea functiei pe care am avut-o si cu intreaga raspundere legala, ca nu exista ofiteri acoperiti in justitie. Nu exista ofiteri acoperiti in politica
– Nu am nicio legatura cu Hotnews si Digi
– In perioada mandatului meu nu a existat nicio firma acoperita sau care sa fi contribuit vreodata la bugetul SRI
– Sebastian Ghita este un om de afaceri care a facut lucruri nepermise si continua sa faca greseli. Fiecare este responsabil pentru propriile fapte
– Presedintele Basescu a fost informat permanent potrivit atributiilor functiei. Daca oricine spune altceva e un fals
– Cei care il folosesc azi pe Dragomir in jocurile lor josnice vor sfarsi prin a constata ca au fost ei insisi folositi
Domnule general, am asistat in ultimii doi ani la foarte multe acuzatii in spatiul public atat la adresa dumneavoastra, cat si a institutiei in care ati lucrat in ultimul deceniu ca sef al operatiunilor. Inainte de a le lua pe rand, cred ca este important sa stim de ce ati tacut si ce v-a determinat sa acceptati acum acest interviu?
Probabil toata lumea a inteles ca am fost nevoit sa fiu rezervat pe durata mandatului meu, dar asa cum am promis public la momentul plecarii, in timp, voi clarifica chestiuni relevante care afecteaza atat activitatea institutiei, cat si numele meu.
Am acceptat acum pentru ca imi onorez promisiunile si pentru ca se vehiculeaza in spatiul public o serie de neadevaruri periculoase, adica dezinformari, minciuni, fabulatii care pot instala o falsa perceptie asupra realitatii.
De ce credeti ca sunt atat de multe referiri in spatiul public la activitatea serviciilor de informatii, cu precadere a SRI si a dumneavoastra? Sunt si oameni care au facut parte din SRI, care aduc public acuzatii institutiei.
Pe scurt, este vorba despre lipsa intelegerii si aprofundarii temeinice a misiunilor si activitatii serviciilor de informatii intr-o perioada de evolutie periculoasa a riscurilor la nivel global, regional si national. Vorbim despre o lipsa a culturii de securitate la nivelul majoritatii formatorilor de opinie.
In cazul altora, este vorba despre rea intentie, jocuri politice, oameni aserviti unor actori relevanti si interesati care impun atacuri virulente si sustinute. Nu in ultimul rand exista si adeptii teoriei conspiratiei. In acest sens, avem parte destul de frecvent de tot felul de ganduri, sinteze si editii de seara de dezvaluiri ale unora dintre ei.
Inteleg acest lucru pana la punctul in care, prin promovarea unor dezinformari, minciuni, realitati confectionate, este afectata grav imaginea, bunul mers al institutiilor de intelligence si interesele statului roman, intr-un context global de securitate extrem de periculos.
In ceea ce-i priveste pe fostii ofiteri, este mai greu de inteles de ce se implica, lasandu-se folositi in astfel de practici. Dincolo de demnitatea militara, ei ar trebui sa stie mult mai bine ca minciuna are picioare scurte, iar adevarul va putea fi stabilit.
Toti stiau ca odata intrat in clubul select al serviciilor de informatii occidentale, SRI a instituit o politica de toleranta zero pentru abateri de la principiile valabile pentru activitatea oricarui serviciu de intelligence din lumea civilizata. Au nesocotit acest lucru.
Asa cum am facut-o intotdeauna, reamintesc tuturor celor care considera ca detin date si dovezi despre presupuse abuzuri sau incalcari ale legii, ca au obligatia legala sa se adreseze cu celeritate organelor abilitate: Comisia de Control SRI, organele de aplicare a legii sau orice alta institutie competenta.
Va rog sa fiti mai explicit…
Este vorba despre a ataca agresiv, prin campanii de dezinformare sau asa-zise dezvaluiri, prin acuzatii despre fapte imaginare, insasi ratiunea de a exista a serviciilor de informatii. Misiunea noastra esentiala este aceea de a obtine si valorifica, in mod legal si eficient, informatii relevante pentru securitatea nationala.
Printre altele, realizarea acestei misiuni presupune in mod obligatoriu intalniri cu diferite persoane, folosirea tuturor mijloacelor legale aflate la dispozitie, un management performant si asigurarea legalitatii si controlului de legalitate asupra activitatii.
Daca observati, toate aceste dimensiuni fundamentale ale activitatii serviciilor romanesti fac obiectul unor campanii de atacuri concertate, care, in opinia mea, afecteaza foarte grav increderea in aceste institutii, riscand sa aiba urmari si efecte greu de calculat.
Consider ca in acest moment exista forte interne si externe care si-ar dori servicii romanesti inhibate si retrase in cazarma, pentru ca unii sa isi realizeze planurile si obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele Romaniei. Din punctul meu de vedere, aceasta este cheia in care trebuie interpretate aceste atacuri.
As vrea sa fiu bine inteles, sunt legitime orice intrebari legate de aceste subiecte si oricare altele din activitatea institutiei. Le consider necesare si uneori constructive. Afirmatiile mele nu se refera la dreptul cetatenilor de a sti si de a fi corect informati.
Eu ma refer la asaltul sustinut sistematic care incearca sa genereze si sa consolideze, fara nicio baza reala, perceptia profund gresita ca in cadrul Serviciului s-ar fi desfasurat cu buna stiinta si rea credinta activitati abuzive, ilegale.
Totul e fara baza reala? SRI e fara de prihana?
Evident ca nu exclud raspunderea de orice natura pentru situatia in care s-ar descoperi ca un ofiter, oricare, inclusiv eu, ar fi comis un abuz, ar fi incalcat legea sau regulamentele militare in procesul de a colecta, prelucra sau valorifica informatiile. Fiecare raspunde pentru faptele sale.
Pentru exemplificare, avand in vedere si faptul ca subiectul este intens dezbatut ca parte a acestor campanii, revin la necesitatea profesionala de a realiza intalniri cu diferite persoane. Acestea sunt fie din categoria surselor secrete, contactelor, relatiilor operative de orice fel, fie din randul beneficiarilor legali.
Oamenii cu care ne intalnim pentru indeplinirea misiunii noastre, asa cum v-am descris-o mai devreme, fac parte din toate domeniile, din toate segmentele si straturile sociale. Ei nu sunt sfinti, marea lor majoritate nu canta in corul bisericii si nu avem voie sa aplicam filtre morale, discriminatorii sau prejudecati in a ne intalni cu orice persoana utila intereselor de securitate nationala.
Faptul ca unii dintre acestia s-au confruntat sau se confrunta cu diverse probleme, inclusiv de ordin juridic, nu poate constitui pentru noi o problema. Nu suntem si nu ne simtim responsabili atata timp cat problemele lor nu ne includ. Repet, fiecare este responsabil pentru faptele sale.
As vrea sa fiu extrem de categoric privind faptul ca nicio persoana nu este absolvita de vreo vina si nimanui nu i se ofera scut de protectie in fata legii, indiferent cat clameaza ca ei au sustinut statul, ca s-au cunoscut ori intalnit cu unii sau altii, ca sunt apropiatii unor inalti demnitari sau orice ar clama.
In concluzie, nu pot fi contestate dreptul si obligatia profesionala a angajatilor din servicii de a se intalni cu diverse persoane, iar atacurile intretinute pe acest subiect risca sa afecteze capacitatea de functionare a oricarei institutii de intelligence din Romania.
Vreti sa ne spuneti ca orice intalnire pe care o aveti, dumnevoastra sau orice ofiter SRI este o intalnire legitima? Chiar daca este vorba de politicieni sau magistrati?
Daca respecta legea si regulamentele militare, da. Cele doua categorii la care v-ati referit nu pot fi insa incluse in categoria colaboratorilor sau ofiterilor acoperiti. Acest lucru ar insemna incalcarea legii si intram sub incidenta a ceea ce va precizam mai devreme.
Repet, daca e vorba de realizarea unui interes profesional, un ofiter de informatii este obligat sa se intalneasca chiar si cu persoane nefrecventabile, uneori cu persoane conexate la grupari de criminalitate organizata, grupari extremist-teroriste. Cum spuneam, nu lucram cu sfinti.
Exista informatia ca in baza unor mandate de siguranta nationala mereu prelungite si reinnoite intre 2009 si 2013 sub suspiciunea de teriorism, au fost spionati numerosi oameni politici, procurori, judecatori, oameni de afaceri si ziaristi, iar interceptarile au fost preluate dupa 2014 de DNA pentru a distruge adversari politici sau economici ai sistemului. Fostul ofiter SRI Dragomir prezinta niste documente in acest sens. Asa este?
Institutia a facut precizarile necesare, intr-o maniera foarte clara si cuprinzatoare, intr-un comunicat de presa recent.
Complementar, desi nu am pregatirea juridica, pot adauga ca masurile aprobate de judecatori pentru restrangerea temporara a unor drepturi au caracter de masuri exceptionale si se solicita, in baza unor fundamentari temeinice, avizate juridic, in situatia imposibilitatii de a actiona cu alte mijloace. Eliberarea si prelungirea mandatelor de siguranta nationala se face in cadru strict reglementat legal.
Personal, consider ca, prin asa-zisele dezvaluiri, s-a indus voit o confuzie. Procedura obtinerii mandatului de securitate nationala era reglementata, pana in 2014, la aparitia noului Cod de Procedura Penala, de legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.
Prin urmare, in toate solicitarile de mandat se regaseste trimiterea la legea pentru prevenirea si combaterea terorismului, indiferent de linia de activitate pentru care se solicita mandatul respectiv. Spre exemplu, si mandatele obtinute pe profilul contraspionaj pana in anul 2014 au ca baza legala invocata tot articole aferente din legea 535. De asemenea, in prezent, mandatul de securitate este limitat ca durata, lucru care nu era prevazut in legislatia veche, pana in 2014.
Temeiul juridic al obtinerii mandatului nu tine decat de existenta amenintarii la securitatea nationala, asa cum este ea definita de lege. Calitatea persoanei, functia detinuta, cetatenia, rasa ori alte astfel de elemente nu au nicio relevanta.
Este adevarat ca informatiile au fost refolosite dupa 2014?
Potrivit legii, daca exista un dosar penal, nu doar DNA, ci orice structura a Ministerului Public poate solicita SRI date care pot concura la stabilirea unui eventual parcurs infractional. In momentul primirii unei solicitari specifice, SRI este obligat sa puna la dispozitie datele circumscrise acestei solicitari, care uneori pot proveni inclusiv din mandate de securitate nationala exploatate in trecut, chiar si pe profil de antiterorism.
Adica un suspect de terorism poate desfasura si activitati care se constituie in elemente constitutive ale unor infractiuni de orice natura, altele decat cele asociate unor activitati teroriste.
Astfel de elemente pot parea lipsite de relevanta la momentul obtinerii, dar ulterior la momentul solicitarii de catre un procuror pot fi definitorii in stabilirea contextului unor fapte. Pentru ca este public, va reamintesc ca, in dosarul mineriadei, au fost solicitate SRI astfel de date dupa 26 de ani.
Sunt, de asemenea, situatii in care parteneri externi solicita astfel de date si informatii, pe domeniile de cooperare, dupa multi ani. Asadar, nu este nimic deosebit in asta, momentul obtinerii datelor este irelevant, atata timp cat ele pot contribui la infaptuirea justitiei.
Au existat oameni de afaceri si din media ascultati fara incetare timp de 4 ani?
Operatiunile de securitate nationala care se intind pe o durata atat de mare sunt putine si dedicate unor situatii operative de complexitate mare.
Sunt autentice documentele prezentate de dl Dragomir?
Nu pot confirma autenticitatea acestora, dar sunt sigur ca vor fi analizate atent si se vor clarifica toate interpretarile.
A fost legala declasificarea mandatelor?
Repet, nu stiu daca documentele prezentate sunt autentice sau nu, dar stiu ca nu exista declasificare ilegala. Declasificarea se poate face strict intr-un cadru legal, in baza unor prevederi extrem de riguroase.
E o practica larg raspandita ca, pentru respectarea dreptului la aparare, sa se procedeze la declasificarea acestor mandate, pentru a se da acces avocatilor si partilor la dosarul cauzei inclusiv la astfel de acte de autorizare.
Fapt este ca daca in 2005 au fost emise 1500 de mandate pe siguranta nationala, in 2016 au fost 3600. Cum explicati cresterea numarului de mandate?
As vrea sa spun de la inceput ca nu exista un plan sau o norma, mare sau mica, de mandate care trebuie avute in vedere. Numarul lor este determinat pe de o parte, de nivelul si dinamica amenintarilor la securitatea nationala, raportat la atributiile SRI, iar pe de alta parte, de modificarile legislative in raport de folosirea unor mijloace ale institutiei.
Un exemplu de astfel de modificare este decizia CCR privind legea retentiei datelor si legea cartelor prepay, urmare a deciziei CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retentia datelor.
As vrea sa adaug, pentru o mai clara intelegere ca, dincolo de faptul ca la nivelul SRI este un riguros control juridic pentru a verifica temeinicia datelor utilizate in vederea fundamentarii unei solicitari de mandat, conducerea Serviciului nu are posibilitatea, in lipsa unei motivatii solide, avizate juridic la randul ei, sa opreasca o solicitare din partea oricarui ofiter operativ, daca aceasta este corect fundamentata si avizata juridic.
Cresterea constanta e cauzata si de trendul general de orientare spre noile tehnologii de comunicatii care genereaza la randul lor noi amenintari extem de dinamice si periculoase in zona cyber care practic nu pot fi altfel cunoscute si contracarate.
Dar e un adevar ca in ultimii ani, numarul de mandate de securitate nationala e relativ constant, intre 3 si 4 mii, numarul fiind de altfel public, la o tara aflata la frontiera spatiului euro-atlantic, o tara care gazduieste baze militare ale Aliantei, o tara aflata intre rutele de migratie ilegala, cu o frontiera maritima extinsa si aflata in proximitatea unor zone de conflict. Va las pe dumneavoastrasa judecati.
Au fost declasificari si intre 2009 si 2014?
Fara indoiala ca au fost. Acest lucru poate fi ceritificat si public.
In ce perioada a fost dl Dragomir adjunctul dvs?
Nu a fost niciodata adjunctul meu si nici consilierul meu pe durata carierei lui in Serviciul Roman de Informatii. Ca sa fim bine intelesi nu a fost niciodata nici mana mea stanga, nici mana mea dreapta. Aceste afirmatii aparute si intretinute in spatiul public fac parte dintr-o serie mai larga de minciuni de acest gen, de exemplu ca as fi ruda, var se spunea, cu un domn care isi desfasoara activitatea in industria medicamentelor.
Precizez ca nu am nici un grad de rudenie cu persoana respectiva, care are acelasi nume cu al meu, nu il cunosc si nu l-am intalnit niciodata, iar acest lucru a fost verificat foarte riguros inclusiv la nivelul Comisiei de Control SRI.
O alta minciuna din aceeasi serie, mediatizata de cei interesati, este ca as fi ruda, nepot sau ceva, a unui important general. Precizez si in acest caz ca nu exista nici o relatie de rudenie cu regretatul general si, de altfel, cu niciun alt general.
Dupa cum as mai mentiona ca n-am locuit niciodata in Corbeanca si nici nu am vreo locuinta in acea zona, desi mi-ar placea.
Cu Hexi Pharma, firma implicate in uriasul scandal al dezinfectantilor, ati avut vreo legatura, dupa cum s-a speculat?
Nu am cunoscut pe nimeni de la compania Hexi Pharma, cum de altfel nu cunosc pe nimeni in aceasta industrie a dezinfectantilor. Nu am avut nici un fel de implicare in companii din Romania. Nu am avut afaceri in tara sau in strainatate.
Pot continua cu multe, multe exemple de astfel de minciuni proiectate si prezentate ca stiri sau dezvaluiri senzationale, fara minime verificari si fara niciun fel de suport real, intretinute doar cu scopul vadit de discreditare.
Demisia din SRI a dlui Dragomir, in 2013, a avut legatura cu acuzatiile din dosarul penal care a fost ulterior deschis pe numele domniei sale si s-a soldat deja cu o condamnare in prima instanta?
A plecat prin demisie, care este un act unilateral, cu motivatia declarata de a intra in business, pentru a obtine venituri mai mari in conditii de mai putin stres.
Cum se face ca SRI, profund implicat la vremea aceea in lupta anticoruptie, nu avea cunostinta de faptele comise de unul dintre angajatii sai, mai ales unul cu rang inalt?
Aici ma vad nevoit sa va contrazic, avand in vedere precizarile publice legate de cele doua dosare in care este inculpat si care mentioneaza ca procurorii din ambele dosare au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI. Pot sa va asigur de faptul ca SRI are un redutabil serviciu de securitate interna si politici foarte bune in acest domeniu.
Un exemplu care reflecta profesionalismul dovedit de institutie este dat de rezultatele obtinute in dosarul Black Cube, pe care l-as cataloga ca fiind de o complexitate si sensibilitate aparte. Implicarea unui ofiter, fie si in rezerva, in operatiuni cu astfel de organizatii, dincolo de faptul ca il dezonoreaza, este foarte grava. De aici probabil si atitudinea revansarda a lui si a altora care au avut legatura cu acest caz.
Cine este, pentru dvs, dl. Dragomir? Cum ati descrie relatia personala si profesionala pe care ati avut-o cu el?
Am fost colegi si colaboratori, in bune relatii, in aceeasi unitate, pana acum 12 ani. Am participat impreuna, in acea perioada, alaturi de alti colegi la o serie de activitati. Dupa numirea mea in functia de prim-adjunct, in 2005, era unul dintre zecile de ofiteri cu functie, grad si pregatire similare care nu a mai interactionat profesional in mod direct cu mine.
Dl Dragomir a lansat o serie de acuzatii pe fond referitoare la relatia, descrisa ca profund vicioasa, intre DNA si SRI. Ince fel erau implicati ofiterii SRI in realizarea anchetelor si a rechizitoriilor?
Ceea ce am vazut public nu sunt nici dezvaluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a facut deja precizarile necesare.
Ceea ce am vazut, totodata, este un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confrunta, care este dispus sa recurga la orice mijloace, fiind folosit de altii, intr-un plan mai mare, usor de decriptat.
In aceasta cheie, ma intreb: daca el avea cunostinta despre asa-zise abuzuri sau ilegalitati inca din perioada in care era ofiter activ, de ce nu le-a adus de atunci la cunostinta institutiilor abilitate? De ce nu a facut-o dupa plecarea din institutie, in ultimii patru ani, si a asteptat acest moment?
Avea mai multe optiuni care sunt la indemana oricarui cetatean de buna credinta: departamentul de securitate interna al SRI, care nu se afla sub coordonarea mea, Comisia SRI din Parlament, CSAT, organele de aplicare a legii, CSM sau orice alta institutie abilitata de lege sa verifice aceste alegatii. Recunosc acest mod de operare.
Au fost totusi mai multe voci care vorbeau la un moment dat despre o autentica invazie a SRI in DNA.
Va indic, din nou, precizarile publice din comunicatul recent al SRI. Colaborarea dintre cele doua institutii s-a desfasurat strict in limite legale. Nu exista rechizitorii scrise de vreun ofiter SRI. Sunt minciuni sfruntate, cu atat mai periculoase cu cat au aparenta unei credibilitati cand provin de la un om care a fost in interiorul institutiei si despre care se acrediteaza ideea falsa ca ar fi fost adjunctul meu si ar fi lucrat direct cu mine.
As vrea sa reamintesc ca, in 2005, prin hotarare CSAT, fenomenul coruptiei a fost inclus in seria amenintarilor la securitatea nationala. Totodata, incepand cu 2005-2006, coruptia a fost inclusa in fiecare an printre prioritati in Planul National de Prioritati Informative, document aprobat de CSAT. De asemenea si in cadrul sedintelor de bilant anual, in prezenta sefului CSAT au fost prezentate rezultatele si masurile preconizate pentru desfasurarea activitatilor in aceasta problematica.
Din aceasta perspectiva, combaterea coruptiei a devenit, in limitele legii, o obligatie pentru Serviciul Roman de Informatii. In traducere libera, pentru noi un ordin. Judecatile emise azi despre lupta anticoruptie fac abstractie de contextul in care ea s-a desfasurat si creeaza o perceptie distorsionata.
Sa nu uitam de unde am preluat lucrurile, sa ne amintim ca infractorii ne sfatuiau la televizor sa ne intarim statul si ca populatia Romaniei era resemnata in convingerea ca societatea romaneasca nu se poate indrepta din acest punct de vedere.
Daca insa, de-a lungul acestui proces de intarire a statului roman, s-au inregistrat si cazuri de incalcare a legii sau practici abuzive, reiterez ceea ce am spus mereu: oricine are cunostinta de ele are obligatia de a sesiza neintarziat organele abilitate.
Este adevarat ca aveati un birou in sediul DNA?
Niciodata. Este o alta minciuna si acest lucru poate fi extrem de usor verificat.
Mergeati la DNA personal pentru a discuta cazuri si a coordona intrumentarea unor dosare?
Am fost implicat in activitati de cooperare cu procurori ai Ministerului Public, deci inclusiv cu DNA, in limita atributiilor noastre legale. Astfel de activitati aveau legatura cu decizii privind responsabilitatile SRI si in niciun caz cu instrumentarea cauzelor de catre procurori.
Consider ca lupta impotriva coruptiei a fost una dintre misiunile importante ale Serviciului, care a contribuit consistent la dezvoltarea Romaniei si la asezarea tarii noastre pe harta democratiilor consolidate.
Aceasta lupta s-a dus de catre SRI in mod corect, legal, in parteneriat cu celelalte institutii ale statului, cu respectarea stricta a cadrului legislativ si a normelor in vigoare. Succesul acestei lupte este dovedit de condamnarile definitive ale instantelor in majoritatea spetelor in care SRI a oferit suport legal. Dar, ca in orice razboi, victimele sunt si de-o parte si de alta.
Trebuie sa subliniez ca noi am sprijinit lupta cu marea coruptie simultan cu activitatea specifica de gestionare eficenta a celorlalte riscuri si amenintari din zona noastra de competenta cum ar fi contraspionaj, antiterorism, amenintari transfrontaliere, criminalitate economica.
Consider ca ne-am facut datoria in toate domeniile de responsabilitate si astfel Romania a fost in toti acest ani o tara sigura si stabila.
Am reusit aceste performante cu eforturi deosebite, avand ca singura arma informatia si ca singura protectie legea. In tot acest timp ne-am confruntat cu perdele de fum, afirmatii denigratoare, campanii sustinute de puternice trusturi media, toate acestea desfasurandu-se si cu sprijinul unor politicieni. Din acest razboi, numai Romania poate iesi fie castigatoare, fie perdanta. Nu SRI, nu eu.
Care politicieni?
Raspunsul e public, la vedere.
Nu iese fum fara foc.
In meseria mea am vazut de foarte multe ori cum se poate face fum fara foc. Eu, din pacate, sunt obisnuit cu astfel de campanii de denigrare. Va reamintesc ca am mai fost de mai multe ori in fata Comisiei de Control a SRI si am dovedit de fiecare data ca toate acuzatiile erau nefondate.
Cum vad aceste atacuri? Cu aceiasi ochi cu care le-am vazut si pe celelalte. Sunt episoade diferite ale aceluiasi serial, ele au in comun faptul ca actorii, in marea lor majoritate, sunt persoane suparate pe institutiile statului si pe conducatorii acestora.
Sunt oameni care au acuzatii sau condamnari penale in dosare la care SRI a contribuit semnificativ, au probleme cu Justitia, considerandu-ne direct responsabili pentru situatia in care se afla. Intensitatea si actorii din aceste episoade se schimba uneori, dar nu se schimba modalitatea de actiune si obiectivele.
Eu sunt obligat sa apar reputatia militara, propria onoare si cariera mea de doua decenii in serviciul tarii, sa apar reputatia Serviciului Roman de Informatii si sa ofer opiniei publice perspectiva reala.
Intorcandu-ne la acuzatiile din spatiul public, faceati de la sugestii la presiuni in dosarele penale dupa cum a sustinut si Alina Bica?
Sugestii sau presiuni referitoare la felul in care sa instrumenteze procurorii de caz vreun dosar? Exclus! Nici ofiterii SRI eventual implicati profesional, nici eu si cred ca nici seful unei unitati de parchet nu stie ce se afla intr-un dosar si cum isi instrumenteaza fiecare procuror cauza.
Cum credeti ca as fi putut eu sa comit o astfel de ilegalitate flagranta in discutie cu procurori? Nu subestimati totusi vigilenta profesionistilor de intelligence sau a procurorilor.
Ati ordonat vreun dosar sau vreo arestare? Dl Dragomir sustine ca a fost martor la asemenea lucruri.
Nu. Este o minciuna. Va fi nevoit sa probeze si, la un moment dat, sa raspunda pentru a fi facut o astfel de acuzatie. A mai spus si alte minciuni la fel de periculoase si grave. Eu afirm in mod responsabil – si pot proba aceste lucruri – nu avea cum sa vada ofiteri acoperiti intrand sau iesind de la mine din birou.
Pentru ca la mine in birou nu au fost ofiteri acoperiti. Este regula elementara a oricarui serviciu de informatii din lume, nici eu nu m-am abatut de la ea: cu ofiterii acoperiti nu se pot realiza intalniri operative in sediul central al institutiei. De aceea insist sa spun ca acestea sunt minciuni inabil ticluite.
Ca sa dam o nota comica acestor afirmatii, nu exclud ca el sa-i fi vazut in sediul institutiei pe domnii si doamnele care au sustinut public ca au avut intalniri cu mine sau la care as fi participat. Eu nici nu confirm, nici nu infirm unde, cand, cu cine, in ce scop sau in ce calitate am realizat intalniri, pastrand regula de aur a activitatii de intelligence.
Daca „binomul” nu functiona cum spune dl Dragomir, cum anume functiona in mod concret?
Acest lucru este si el foarte bine explicat in comunicatul oficial al institutiei. Va spun doar ca relatiile profesionale s-au dezvoltat in limitele Constitutiei si ale legii, cu instrumente si parghii care au facut din combaterea coruptiei o activitate eficienta, pentru care Romania este astazi apreciata atat de romani, cat si la nivel international. Fiecare institutie si-a facut treaba potrivit responsabilitatilor ce i-au revenit.
Ce contineau celebrele protocoale dintre SRI si DNA? Ce baza legala aveau ele? De ce erau necesare?
Legat de problema protocoalelor, institutia a avut mai multe pozitii publice pe care le sustin si au fost realizate intalniri pentru verificari cu Comisia de Control a SRI, fiind clarificate toate aspectele puse in discutie, fara a fi retinute niciun fel de ilegalitati.
In esenta, reamintesc doar ca legea nr.14 din 1992, art. 14, obliga explicit SRI sa colaboreze, intre altele, si cu Ministerul Public. Obligatia legala trebuia implementata in baza unui protocol de cooperare care nu face altceva decat sa stabileasca concret limitele acestei cooperari potrivit competentelor fiecarei parti, adica aspectele tehnice care nu puteau fi detaliate in cuprinsul legii.
De ce sunt secrete si de ce au fost desfiintate daca sunt legale?
Modul concret in care se coopereaza cu un serviciu de informatii este, totusi, secret de stat. Pe fondul deciziei CCR, o buna parte dintre dispozitiile protocolului au ramas fara obiect, sens in care au fost denuntate, urmand probabil sa fie identificate noi formule.
Ce era „campul tactic”, despre care vorbea dl gen Dumbrava? Supravegherea magistratului in timpul procesului penal nu reprezinta o forma de presiune asupra acestuia?
Institutia a precizat foarte clar ca aceasta sintagma nu se referea in niciun caz la supravegherea magistratilor sau la vreo forma de presiune.
Nici implicita?
Nu.
Cum functioneaza relatia dintre anchetatorii judiciari si serviciile secrete in alte tari considerate autentice state de drept?
In orice tara cu democratie consolidata sau in curs de consolidare, de principiu si din experienta mea, atunci cand exista o problema, nu doar situatii de criza, pentru combaterea unui fenomen care afecteaza grav acel stat, intr-un caz cu specificitati aparte, dincolo de cooperarea normala, fireasca, potrivit atributiilor legale ale fiecarei parti, s-au consacrat formule de genul grup de lucru, task force sau fusion center.
Cu alte cuvinte, serviciile de informatii stau la aceeasi masa cu organele de aplicare a legii si fiecare, potrivit atributiilor ce le revin, fac eforturi conjugate pentru atingerea obiectivului stabilit.
Este de prisos sa mentionam ca foarte multe servicii din Europa, nemaivorbind de cele din SUA, au si atributii de aplicare a legii sau sunt pe cale sa le primeasca, avand in vedere evolutiile de securitate.
La ce legi si ce tari va referiti?
In mod special la modificarea legior privind prevenirea si combaterea terorismului, in acord cu evolutia teorismului, si la asa numitele legi „Big brothers”. Cat priveste tarile in care serviciile secrete au si atributii de aplicare a legii, as mentiona SUA, Olanda, Franta, Spania, Suedia, Finlanda, Tarile Baltice etc
Potrivit fostului ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, in timpul mandatului sau ar fi existat o corespondenta cu mai multe institutii intre care si SRI, carora le era oferita spre pastrare arhiva SIPA, insa nimeni nu a vrut-o. De ce nu ati vrut-o? Stiati ce e in ea? Stiti sa fi fost folosita impotriva magistratilor?
Nu stiu nimic despre arhiva SIPA, dincolo de ceea ce a aparut in spatiul public. Personalul SRI nu a avut niciodata acces, iar continutul acesteia nu a interferat in vreun fel cu activitatea Serviciului.
Nu mai imi amintesc exact perioada, dar a existat o astfel de discutie ca arhiva SIPA sa fie preluata in custodia SRI. Cred ca motivarea solicitarii a fost mai degraba una de natura tehnica. Oricum, Serviciul nu a dat curs acelei cereri, ea oricum nu se putea realiza in lipsa altor decizii (CSAT, legi). Vazand cheia in care sunt puse lucrurile azi, inclin sa cred ca a fost o decizie inteleapta.
De ce credeti ca scandalul arhivei SIPA a izbucnit tocmai acum?
Nu stiu, dar ma gandesc, ca simplu cetatean, in cheia pe care o descriam mai devreme, ca acest episod este parte din acelasi serial, acelasi scenariu usor de decriptat. El poate avea ca urmari afectarea unei alte institutii fundamentale a statului democratic, Justitia.
Suspiciunea cea mai grava, pe care se si fundamenteaza convingerea multora ca SRI controla DNA si instantele, este ca printre judecatori si procurori exista ofiteri acoperiti…
Aceasta este cea mai mare si mai periculoasa minciuna care persista, prin efortul unora, in spatiul public. Afirm din nou, cu toata taria, cu toata responsabilitatea functiei pe care am avut-o si cu intreaga raspundere legala, ca nu exista ofiteri acoperiti in justitie.
Nu exista procurori sau judecatori ofiteri acoperiti. Acest lucru a fost verificat in repetate randuri si in cadrul CSAT si de catre Comisia de Control asupra SRI. Institutia a afirmat in repetate randuri ca asa ceva este impotriva legii si ca SRI nu a incalcat legea. Nu si-ar asuma nimeni o astfel de incalcare flagranta a legii.
De ce sa nu si-o asume cat timp datele despre eventualii magistrati „acoperiti” sunt secrete, iar deconspirarea reprezinta infractiune?
Aceasta este partea cea mai grava a unei astfel de acuzatii. In unele cazuri, chiar as numi-o ticalosie, este intretinuta cu buna stiinta pentru ca nu se poate elimina dubiul prin declaratii publice. Rezultatele verificarilor efectuate de catre institutiile cu responsabilitati in domeniu au indicat de fiecare data ca la nivelul Serviciului nu exista astfel de incompatibilitati, in niciun domeniu.
Deci nu trebuie sa ma credeti pe mine, desi nu imi puteti da nici macar un exemplu in care eu sa fi facut public o afirmatie falsa, trebuie sa credeti in responsabilitatea functiei pe care am indeplinit-o si in onoarea unui militar care se uita in urma cu mandrie la ceea ce a facut.
Fostul sef SRI, George Maior, admitea la un moment dat ca exista ofiteri acoperiti printre ziaristi. Confirmati acest lucru?
Reiterez pozitia exprimata public de institutie si anume ca SRI se comporta dupa aceleasi norme ca si serviciile partenere din zona euro-atlantica, utilizand surse secrete umane, inclusiv acoperite, in toate domeniile de interes pentru siguranta nationala, cu stricta respectare a legii. Totusi este ingrijorator pentru mine sa vad cu cata usurinta si lipsa de responsabilitate anumiti oameni sunt etichetati ca fiind ofiteri acoperiti.
Nu reprezinta „acoperitii din presa” o incalcare a libertatii presei si nu prezinta un risc de manipulare a informatiei in sensul dorit de comanda secreta a unui acoperit?
Nu.
De ce nu?
In primul rand, pentru ca asa cum ati formulat dvs intrebarea induceti automat raspunsul ca ar exista „acoperiti” in presa, ceea ce eu nu am afirmat.
In al doilea rand, daca discutam in principiu, misiunea oricarui ofiter acoperit are legatura cu vulnerabilitatile, riscurile si amenintarile la securitata nationala, nu cu politica editoriala sau cu barfele din redactii care apar public oricum.
Au fost invocate niste nume de jurnalisti. Confirmati prezenta lor in biroul dvs?
V-am spus mai sus, regula de aur e valabila si in aceasta situatie.
Au fost si altii?
Acelasi raspuns.
Digi si Hotnews sunt unitati protejate Coldea?
Sa fim seriosi, doamna! Nu am nicio legatura cu vreuna dintre institutiile de presa despre care vorbiti.
Dl Dragomir vorbeste despre firme ale SRI care concureaza neloial cu firmele civile. Are SRI firme „acoperite” si, daca da, de ce are SRI nevoie de ele? Ce face cu ele?
O alta minciuna care persista in spatiul public si care nu are nicio legatura cu realitatea. Este o dezinformare crasa. Va asigur, in perioada mandatului meu nu a existat nicio firma acoperita sau care sa fi contribuit vreodata la bugetul SRI. Aceste lucruri au facut, de altfel, obiectul unor verificari la nivelul Comisiei de Control asupra SRI.
Exista suspiciunea ca firmele SRI ar fi favorizate in cadrul licitatiilor publice?
Despre incalcari ale legii in domeniul economic, firme favorizate sau licitatii trucate, asa cum am mai spus, orice cetatean care are cunostinta despre astfel de fapte are obligatia legala de a le sesiza institutiilor abilitate.
Ascensiunea lui Sebastian Ghita si a firmelor lui are legatura cu relatiile lui privilegiate cu conducerile SRI, atat in perioada Maior cat si in perioada Hellvig?
Nu.
Sebastian Ghita a fost ofiter SRI?
Indiferent despre cine ar fi vorba, raspunsul la aceasta intrebare reprezinta o informatie cu caracter clasificat. In plus, ma pastrez in limitele regulii de aur in intelligence, adica n-am sa confirm si nici n-am sa infirm unde, cand, cu cine si in ce calitate am avut intalniri.
Cat despre cel de care ma intrebati, consider ca este un om de afaceri care a facut lucruri nepermise si continua sa faca greseli. Fiecare este responsabil pentru propriile fapte.
Va reprosati ceva in privinta relatiei pe care ati avut-o cu acesta? Ma refer in primul rand la episoadele Seychelles si Toscana.
Ca toate relatiile mele profesionale sau personale, si aceasta s-a desfasurat strict in limitele legii si ale regulamentelor militare. Este un prilej sa raspund categoric unor acuzatii sau insinuari pe care le-am vazut in spatiul public. Ca sa fim bine intelesi, nu am avut nici o conditionalitate, in raport cu nimeni, nu am avut nici un beneficiu financiar sau material din partea vreunei persoane. Nimeni de buna credinta nu poate sustine altceva.
Cat despre episoadele la care va referiti, ancheta interna si cea realizata de Comisia de Control asupra SRI referitor la acest subiect, care va asigur ca au fost extrem de riguroase, au indicat si in acest caz ca am respectat legea si regulamentele militare in toate circumstantele. De aceea am fost repus in functie, la capatul anchetei interne.
Deci ati fost sau nu prieten cu el?
Repet, ma pastrez in limitele regulii de aur in intelligence indiferent despre cine e vorba
Exista ofiteri acoperiti printre politicieni? Despre comisiile SRI exista o convingere larg raspandita ca sunt alcatuite din ofiteri acoperiti.
Exclus! Repet: nu exista ofiteri acoperiti ai SRI in zonele in care cadrul legal a instituit astfel de interdictii. A precizat, din nou, oficial SRI, a „n”-a oara, va reiterez si eu: ar fi ilegal si trebuie sa intelegeti ca nimeni nu isi asuma o astfel de incalcare flagranta a Constitutiei si a legii, intr-o tara europeana si aflata in parteneriat strategic cu SUA.
Este o legenda in cadrul aceluiasi serial cu teme inventate, recurente, pe care il intretin unii din lipsa de cunoastere, altii din prostie, altii din ticalosie.
Controlul civil asupra serviciilor secrete este considerat de multi, inclusiv de fostul presedinte Basescu, drept extrem de deficitar. Se poate numi control acela in care comisia intreaba, SRI raspunde si comisia se considera informata?
Nu comentez afirmatiile fostului presedinte. Va spun doar ca activitatea de control a Comisiei se desfasoara in baza legislatiei, iar aceasta este in acord cu normele euro-atlantice.
Traian Basescu sustine ca SRI a devenit fara stirea sa un monstru. Cat stia presedintele din activitatea Serviciului?
Nu intru in polemica cu nimeni, dar va asigur ca a fost informat permanent potrivit atributiilor functiei. Daca oricine spune altceva e un fals.
Daca tragem linie, e ceva adevarat in spusele dlui Dragomir? De ce un om obisnuit v-ar crede pe dvs si nu pe el?
Cred ca am raspuns deja acestei intrebari cu foarte multe argumente. Lasand deoparte caracterul calomnios, denigrator la adresa institutiei si a mea, va spun ca oamenii de specialitate stiu ca acuzatiile formulate se bazeaza pe dezinformare si minciuni. Aceste aspecte se vor clarifica astfel incat si cei care astazi au dubii vor vedea cum stau lucrurile in realitate.
Daca dl Dragomir minte, de ce credeti ca o face, de ce tocmai acum? Este cineva in spatele lui?
Avand in vedere situatia lui, va spun doar atat, cei care il folosesc azi in jocurile lor josnice vor sfarsi prin a constata ca au fost ei insisi folositi.
Cine?
Cei care il folosesc.
Va temeti de alte dezvaluiri ale dlui Dragomir?
Sunt pregatit profesional sa nu ma surprinda si sa nu ma sperie nimic. Cum sa ma tem de inventii? Imi veti spune ca fiind intens propagate ele reusesc, oricat de neadevarate ar fi, sa creeze in randul opiniei publice o anumita perceptie. Inteleg, dar lectiile trecutului ne arata ca asta nu le transforma in adevar.
Timpul va demonstra ca ceea ce se intampla in aceasta perioada este un serial regizat de fake news. Acesta nu poate duce, ca sa-l parafrazez pe domnul ambasador George Maior, decat la fake analyses si, mai departe, la fake history. Viata si experienta mi-au demonstrat ca toate lucrurile se clarifica pana la urma.
Avand in vedere gravitatea acuzatiilor, daca sunt calomnioase, ce aveti de gand sa faceti?
Deocamdata precizez cum stau lucrurile in realitate, urmand ca, la momentul oportun, sa iau deciziile care se impun.
Ati jucat tenis cu Liviu Dragnea si cu alti politiceni?
Va spuneam mai devreme ca nu voi confirma sau infirma nici o intalnire anume, oricare ar fi fost natura acesteia sau persoanele intalnite. Va precizez, totusi, ca am interactionat cu cei mai multi dintre beneficiarii nostri legali, in virtutea atributelor de serviciu, in limitele legii si ale regulamentelor militare.
A fost protejat Liviu Dragnea de SRI? Cum sa nu fi stiut SRI, de exemplu, despre afacerea Tel Drum?
Daca dvs. considerati a fi protectie faptul ca ne-am respectat obligatia de a informa beneficiarii legali in scopul de a-i sprijini in mecanismul decizional care sa previna materializarea unor riscuri si amenintari la securitatea nationala, atunci am protejat in acest fel toti beneficiarii legali. Desi pare ca unii nu isi mai amintesc fiind loviti, mai recent, de amnezie.
Daca utilizati termenul protectie in alt sens, atunci intrebarea mi se pare deplasata. As vrea sa stiti ca in activitatea noastra dezinformarea beneficiarilor, fie si prin omisiune, este considerata o abatere foarte grava.
Nu am facut asa ceva niciodata si a fost preocuparea atenta a directorilor SRI cu care am lucrat sa ne pastram profesionalismul, echidistanta si neimplicarea politica. Cat despre cunoasterea institutiei in domeniile de responsabilitate, despre un anume subiect sau altul, va reamintesc, totusi, ca nu putem avea o discutie publica.
Cine si cum selecteaza informatiile care ajung la procurori?
Prevederile legale. In cadrul institutiei, munca este foarte bine organizata si compartimentata, iar legea prevede obligatia de a informa sau sesiza organele de aplicare a legii daca in cadrul activitatilor specifice identificam elemente constitutive ale unei infractiuni. Accentul cade pe sintagma „obligati de lege”. Asadar, nu este optional.
Informatiile relevante sunt evaluate operativ, analizate in cadrul directiei de specialitate din cadrul Servicului, care dau forma juridica prevazuta de lege pe aspecte de fapt si de drept.
Cand beneficiarii, inclusiv parchetele, nu le dadeau curs, cum procedati?
Eventuale disfunctionalitati se pot regla in cadrul relatiilor de cooperare, dar responsabilitatea revine fiecareia dintre parti, potrivit normelor proprii de functionare. Un exemplu relevant in acest sens este cazul companiei Hexi Pharma, unde controalele efectuate, inclusiv la nivelul Comisiei SRI, au relevat faptul, public deja, ca SRI, potrivit atributiilor sale pe aceasta zona, a informat atat beneficiarii legali, in scop preventiv, cat si reprezentantii Ministerului Public.
Revenind la fumul fara foc, cum explicati dvs perceptia larg raspandita cu SRI controleaza politica, justitia si principalele institutii din Romania, si chiar ca ar fi doar vechea Securitate imbracata in alte haine?
Nu va suparati, dar nu inteleg la ce va referiti cand spuneti perceptie larg raspandita. In toate studiile pe care le-am vazut in ultimii ani, gradul de incredere in SRI precum si evaluarile si aprecierile partenerilor nostri internationali, arata ca SRI este o institutie moderna, reformata si comparabila la nivel profesinal si prestigiu cu servicii similare din spatiul euro-atlantic.
Afirmatii precum cele la care va referiti sunt vadit tendentioase si iresponsabile. In aceasta categorie intra si acuzatii ca eu sau alti demnitari ai statului am fi avut o preocupare sau o dorinta aparte de a acumula putere. E o prostie!
In ceea ce ma priveste, am avut timp de aproape 12 ani cea mai inalta pozitie pe care o poate avea un ofiter de informatii in statul roman. Nu iti poti dori, ca militar, mai mult. Restul sunt povesti.
Nu exista si o responsabilitate a SRI avand in vedere tot felul de nume care apar la suprafata inclusiv in mari scandaluri de coruptie, precum dl Ciobanu de la CNAS? Cum de nu stiati de ei sau de ce i-ati tolerat?
Exista si o responsabilitate a SRI, cum spuneam, ne-a fost trasata prin CSAT, in chestiuni ce tin de combaterea coruptiei, dar nu stiu daca trebuie sa iau in serios reprosurile care spun ca am facut prea mult sau pe cele care spun ca am facut prea putin. Dupa cum spuneam, fiecare este responsabil pentru faptele sale.
Asistam la un razboi intre stat si mafie?
Pe anumite segmente, da. As vrea sa reamintesc ca in momentele cheie ale evolutiilor recente, doua suspendari, doua alegeri prezidentiale, SRI a dat dovada de profesionalism si corectitudine in raport de standardele democratice, dovedindu-se o institutie fundamentala a statului roman, care a aparat interesele acestuia. Vreau sa le multumesc tuturor ofiterilor care au dat dovada de curaj si profesionalism.
Si la precedentele prezidentiale? Se spune ca dvs ati tras antiPonta si dl Maior proPonta?
Nu a existat niciodata pe parcursul mandatului sub cei trei directori o ruptura intre diector si prim-adjunct. Iar serviciul nu a fost niciodata implicat in alegeri.
Momentul plecarii dvs de la conducerea operativa a SRI a fost unul oarecum straniu. Ati demisionat din functie si decretul a fost de trecere in rezerva. Care e explicatia, de fapt?
A existat o ancheta interna al carei scop a fost acela de a verifica o serie de afirmatii aparute in spatiul public. Rezultatele anchetei interne si ale celei efectuate de Comisia SRI au indicat, fara putinta de tagada, ca nu am incalcat legea sau regulamentele militare.
In consecinta, prin decizia Consiliului Director am fost repus in functia de prim-adjunct. Pentru a nu afecta bunul mers al activitatii institutiei, am solicitat sa parasesc acea functie. In baza solicitarii mele am plecat din functia de prim-adjunct al SRI, sens in care directorul institutiei a solicitat presedintelui Romaniei trecerea mea in rezerva. Nimic straniu.
Deci nu v-ati solicitat trecerea in rezerva?
Nu am alte comentarii.
Ati fost decorat de CIA, dupa cum a aparut ca informatie neoficiala in presa?
Am primit, de-a lungul timpului, mai multe decoratii de la autoritatile romane si de la parteneri straini. Unele sunt cunoscute, altele mai putin. Despre cea primita anul acesta, pot vorbi public.
In luna mai, la sediul CIA a avut loc o festivitate de decorare in cadrul careia „in semn de recunoastere fata de profesionalismul si dedicarea cu care au condus SRI si pentru colaborarea institutionala cu CIA” am fost decorati de catre directorul Michael Pompeo, eu cu medalia „Alben W. Barkley”-fost vice-presedinte al SUA si Dl. Ambasador Maior cu ordinul „Earl Warren”.
Consider ca aceasta medalie a fost oferita in egala masura Serviciului si colegilor mei din institutie, pentru rezultate in activitatea comuna. Toate acestea inseamna de fapt recunoasterea oferita specialistilor romani de intelligence pentru merite deosebite in prezervarea securitatii Romaniei. Nu este un obiectiv ca acestea sa fie cunoscute public, dupa cum nu este intotdeauna un secret.
Ce face pensionarul, ma rog, rezervistul Florian Coldea acum? Si-a aranjat concursul pentru postul de conferentiar la Academia Nationala de Informatii?
Predau de mult timp la Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” si mi-a placut mereu sa le impartasesc studentilor din cunoasterea si experienta mea practica. Recent am castigat un post de conferentiar in cadrul unui concurs public si sunt bucuros ca pot fi in continuare alaturi de studenti, viitorii profesionisti in intelligence.
Am vazut deja afirmatii tendentioase referitoare la acest subiect in mass-media. Si in acest caz, ii rog pe toti cei care detin informatii despre eventuale incalcari ale legii sau regulamentelor sa le prezinte autoritatilor.
Altfel… ati spus bine, pensionar. Dar si rezervist foarte activ. Printre altele, continui sa aflu neadevaruri despre mine si viata mea. Unii jurnalisti informeaza publicul ca as avea o pensie minimum dubla fata de cea pe care eu o primesc de fapt. De asemenea, sunt jurnalisti care imi atribuie insistent rol de consultant politic, in conditiile in care nu ma intereseaza lupta si mizele politice.
Nu am venituri asa mari, nu ma implic in politica si nici consultant nu sunt. Altfel, in pofida acestor preocupari pe care le pot numi meschine, urmaresc cu atentie evolutia situatiei internationale si a societatii romanesti, ma bucur de familie, de calatorii benefice, de lecturi interesante si, cum se vede, de o mai mare libertate de a vorbi. Raman in continuare acelasi. Servesc Patria!
Breaking
„Întrebați-l ce a vrut să spună”

Ciprian Şerban, președintele Camerei Deputaților, a evitat să comenteze declarațiile lui Marcel Ciolacu de la Suceava, în care liderul PSD îndemna social-democrații să riposteze la injuriile primite pe rețelele de socializare. „Hai să-i înjurăm și noi pe ei”, a spus Ciolacu.
„Întrebați-l pe domnul Ciolacu ce a vrut să spună! Mă întrebați pe mine ce a vrut să spună domnul Ciolacu? Nu pot să știu eu ce a vrut să spună domnul Ciolacu sau cum a fost în context acea discuție. Repet, eu n-am văzut declarația”, a spus Ciprian Şerban, la Parlament.
După ce un reporter i-a explicat că este vorba despre o declarație publică de la Suceava a liderului PSD, Ciprian Șerban a spus că asta nu „ar trebui să-l convingă”, punând la îndoială veridicitatea informației.
„Ce schimbă cu asta, faptul că eu nu am văzut declarația? Tu vii și îmi spui că e o declarație de la Suceava, eu spun că nu am văzut-o, ar trebui să mă convingă că așa este”, a mai declarat președintele Camerei Deputaților.
Amintim că Marcel Ciolacu, la o întâlnire cu primarii din Suceava, alături de Crin Antonescu, a spus sâmbătă: „Stăm și ne speriem când scriem pe Facebook, că apar boți și tiriboți – ce-or mai folosi – și zicem: «Dom’le, ia uite ce mă înjură!». Măi oameni, dacă e nevoie… Prea am avut bun-simț! Hai să-i înjurăm și noi pe ei! Hai să vedem care sunt mai mulți: boții lor sau noi? De ce stăm în defensivă?”. citește mai multe AICI)
CITEȘTE ȘI:
Breaking
„Dreptul la proprietate privată, inalienabil”

Parlamentul lucrează la un document extrem de important, care poate afecta viața tuturor românilor. Astfel, proiectul privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor se află în dezbaterea Comisiei de Administrație Publică, la conducerea căreia se află liberalul Florin Roman.
Legea pare a fi un „cartof fierbinte” pentru decidenți, deoarece forma transmisă de fostul ministru al Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea, ar fi fost agreată împreună cu reprezentanți ai USR și ai unor ONG-uri, nicidecum de către coaliția PSD-PNL-UDMR.
După ce reprezentanții mediului de afaceri au condamnat unele prevederi abuzive ale proiectului – arătând neconstituționalitatea unor prevederi – a venit rândul deputaților să finalizeze textul de lege, ținând cont de principiile legii fundamentale.
Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, semne de întrebare
Avocatul Radu Dinulescu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în Dreptul Urbanismului, a explicat noua legislație.
Acesta a arătat că există cel puțin 4 probleme majore de neconstituționalitate ale proiectului pus în dezbatere la finalul anului 2023 și care se află în faza de finalizare în Parlament.
Incompatibilitatea cu legea fundamentală vizează o formă mascată de confiscare/naționalizare a terenurilor proprietate privată, încălcarea principiului neretroactivității legii, sancționarea fără culpă a persoanelor particulare pentru erorile administrative ori nerespectarea principiului descentralizării.
- Accesul public în curțile particulare; „Ar fi o nouă formă de naționalizare”
„Conform Constituției”, a precizat avocatul Radu Dinulescu, „dreptul la proprietate privată este inalienabil, în absența unei exproprieri în condițiile legii”.
De aceea, posibilitatea constituirii spațiilor verzi pe proprietăți private, spații care, conform definiției, sunt cu acces public, ar fi un abuz inimaginabil, care ar încălca legea fundamentală.
„Asta pentru că spațiile verzi sunt și trebuie să fie în administrarea primăriilor, fiind de utilitate publică, deci trebuie inventariate, amenajate și îngrijite de administrația locală, în folosul oamenilor.
- Dacă stai la casă, iar curtea ta e inventariată ca spațiu verde, ai obligația legală să permiți accesul publicului, ceea ce e absurd.
- Ca o paralelă, pentru cei care stau la bloc, e ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, proprietarul fiind obligat să lase ușa descuiată permanent, eventual să asigure și întreținerea (săpun, hârtie igienică) pentru oricine de pe stradă.
Nu e doar absurd, ci și neconstituțional, pentru că echivalează cu o confiscare de facto a terenului, câtă vreme proprietarul nu poate dispune integral de proprietatea sa. Ar fi o nouă formă de naționalizare, cum au făcut comuniștii în anii `50”, a explicat avocatul Radu Dinulescu.
- Schimbarea regulilor în timpul jocului
O altă problemă, care ține tot de constituționalitate, este principiul neretroactivității, conform expertului în drept.
„Odată ce o instituție îmi eliberează un certificat de urbanism sau o autorizație de costruire – fie că fac un coteț de câine, un parc public, un spital de Stat sau un complex de birouri – eu, ca persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, fac niște cheltuieli, îmi fac un plan, mă împrumut, poate, la bănci să cumpăr terenul sau materialele necesare.
- E neconstituțional să-mi anulezi documentația pentru că între timp s-a schimbat legea în baza căreia mi-ai emis documentele.
- Prin asta îmi restrângi inclusiv exercitarea dreptului meu de proprietate, întrucât nu mai pot dispune asupra lui în condiții normale.
- Orice lege are efecte doar pentru viitor.
Ca să ne înțelegem asupra principiului: dacă mâine se decide că circulația rutieră e ca în Anglia, cu sensul de mers înainte pe partea stângă a drumului, cum ar fi să se suspende toate permisele pentru că toată lumea a condus pe contrasens, adică pe dreapta, așa cum e reglementarea actuală? Sau s-ar crește cota de TVA, dar s-ar zice că se aplică pe toate plățile de după revoluție? Știu că sună absurd, dar asta e prevederea din forma actuală a proiectului de Cod al Urbanismului”, a continuat avocatul.
„Confuzia voită din actualul text amestecă pe constructorii de bună credință cu cei care nu au respectat autorizația”
- Pedepsirea celor nevinovați
Avocatul Andrei Dinulescu a detaliat și aspectele privind sancționarea oamenilor de bună credință pentru greșelile funcționarilor.
„În proiectul acestui Cod, se spune că se desființează construcțiile, chiar dacă ele au respectat documentația emisă de primărie. Să fim clari: construcțiile făcute fără autorizație de construire sunt ilegale, trebuie desființate și nu pot intra în legalitate”, spune acesta.
„Problema este că, în practică, există cazuri când o autorizație de construire a fost anulată, exclusiv din vina emitentului (autoritatea locală), iar beneficiarul este păgubit și nu poate intra în legalitate, deși a îndeplinit toate imperativele prevăzute de lege.
- Confuzia voită din actualul text amestecă pe constructorii de bună credință, care au edificat în baza legii și a documentelor legale, cu cei care nu au respectat autorizația, interzicându-le tuturor să intre în legalitate, deși spețele sunt complet diferite.
- Un exemplu din practică: o familie vrea să își ridice o casă, obține certificat de urbanism, apoi completează dosarul pentru eliberarea autorizației de construire, pe care o primește de la primărie.
- După ce cheltuiește și termină clădirea, respectând integral toate prevederile autorizației, se constată că 5 metri pătrați, din terenul de 300 de metri pătrați pe care și-a ridicat casa, se află în raza de 100 de metri din jurul unui monument.
- Așadar, din neglijența unui funcționar, pentru autorizație nu i s-a cerut avizul de la Ministerul Culturii, ceea ce duce la anularea autorizației, din motive care nu țin de actul de voință sau de buna credință a beneficiarului.
Soluția este ca pentru acest gen de situații, unde nu s-au comis ilegalități, să existe posibilitatea de a intra în legalitate, eventual în schimbul unei taxe suplimentare modice, care să reflecte proporțional lipsa de vină a solicitantului”, a mai declarat avocatul Radu Dinulescu.
„Acest blocaj a prăbușit contribuția Capitalei la PIB cu peste 7%”
- Centralizarea deciziei urbanistice și îndepărtarea ei de cetățean
”Pentru terenurile de peste 3000 de metri pătrați legea solicită existența unui Plan Urbanistic Zonal, adică întocmirea unei documentații laborioase, care durează, de regulă, minimum 3 ani”, a mai precizat avocatul Radu Dinulescu.
Practica din București a arătat că acest sistem, de eliberare a PUZ-urilor la nivelul PMB este complet nefuncțional, avertizează acesta.
„Faptul este dovedit de statistică: în ultimii aproape 5 ani nu s-a supus dezbaterii Consiliului General. Acest blocaj a prăbușit contribuția Capitalei la PIB cu peste 7% doar până în 2023, probabil că în prezent suntem mai jos de procentul-record negativ din criza economică.
- Asta înseamnă nu doar mai puține taxe la buget, mai puține locuri de muncă și mai puțină dezvoltare, ci și mai multă poluare.
- Întrucât oferta fiind mult mai scăzută decât cererea, prețurile au explodat, iar mulți dintre cei care ar fi cumpărat o locuință în București s-au reorientat spre Ilfov, aglomerând suplimentar traficul, venind la serviciu sau ducând copiii la școală în oraș.
- În fine, sistemul actual încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei, lăsând competența pentru reglementări locale (de sector) la nivelul superior (al Capitalei).
- În fond, vorbim despre reprezentativitatea politică democratică: consilierii generali aleși de locuitorii sectorului 1 nu trebuie să decidă pentru sectorul 6 și invers.
- De aceea PUZ-urile trebuie să fie în competența sectoarelor. Am auzit falsul discurs legat de coerența dezvoltării de la nivelul Capitalei.
În realitate, unitatea de viziune se reglementează prin PUG (n.red. – Planul Urbanistic General), eventual prin lăsarea competenței la CGMB pentru acele PUZ-uri din zonele protejate sau care vizează zona de confluență dintre cel puțin două sectoare”, a încheiat avocatul Radu Dinulescu.
Citește și:
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”
EXCLUSIV | Nicușor Dan, acuzat că îl „hărțuiește” pe primarul Sectorul 2: „Vendetă, exces de putere, se crede iar pe cai mari!”
EXCLUSIV | Nicușor Dan vrea să întoarcă Bucureștiul în anii ’50! Avocat: ”Conduce ofensiva proprietății publice împotriva proprietății private”
EXCLUSIV | Înfrângere usturătoare! Nicușor Dan, obligat de Tribunalul București să emită certificat de urbanism în cazul ”PUZ Primăverii 1”!
EXCLUSIV | Decizia instanței în procesul în care Nicușor Dan e acuzat de INCOMPATIBILITATE de ANI. Avocat: ”Conduce Primăria Generală abuziv!”
Breaking
Pot merge oricând în vacanță. Voi sta câteva săptămâni în România”

Andrew și Tristan Tate s-au prezentat luni dimineață, ora 10:00, la secția de Poliție din Voluntari, așa cum prevede măsura controlului judiciar. Cei doi au revenit în România vineri, după ce judecătorul le-a dat permisiunea, în urmă cu câteva săptămâni, să părăsească țara.
Andrew și Tristan Tate au venit la secția de Poliție din Voluntari, cei doi aflându-se sub măsura controlului judiciar. Andrew Tate a făcut câteva declarații jurnaliștilor, aflați la fața locului.
Andrew Tate le-a spus reporterilor că vorbește cu ei „gratis pentru că sunt generos„. Britanicul i-a avertizat însă: „dacă cineva mă întreabă ceva stupid atunci pun punct„.
Referitor la întoarcerea în SUA, Andrew Tate a declarat: „Nu sunt condamnat de nicio crimă. Pot merge oricând în vacanță, iubesc România foarte mult. Voi sta câteva săptămâni în România.”
Tate a mai precizat că se va prezenta în fața autorităților române oricând i se va solicita acest lucru: „Dacă mă vor chema, voi veni la Poliție. Dumnezeu mă pune la încercare.”
Întrebat despre investigația în Florida, Andrew Tate a declarat: „Probabil sunt investigat pe toată planeta pentru că sunt foarte important”.
Frații Andrew și Tristan Tate au aterizat în București în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 1.00 a.m., cu cursă privată care a decolat de la aeroportul din Fort Lauderdale (SUA). Ei și-au anunțat sosirea pe rețeaua X, într-un mesaj în care s-au plâns că sunt nevoiți să cheltuiască 185.000 de dolari pentru a se întoarce în România ca să semneze o singură hârtie.
„Suntem în România, așa cum am promis, pentru că oamenii nevinovați nu fug. După lucrurile prin care am trecut merităm deplin să se vadă că nu am făcut nimic greșit (n.r. ilegal), că nu ar fi trebuit să fim judecați sau să stăm la închisoare și să fim denigrați. Cine crede (n.r. în aceste acuzații) are un IQ destul de mic. Se vede că oamenii în România nu mai au încredere în instituții. Vrem să restabilim această încredere. Revenind acasă, ca cetățeni americani, vrem să ne prezentăm în fața instanței să ne dovedim nevinovăția. Este o investigație. Orice persoană de pe planetă poate fi investigată oricând. Nu am făcut nimic rău, așa că nu mă tem de nimic”, este declarația dată presei de Andrew Tate.
Ce acuzații li se aduc fraților Tate
Frații Tate sunt cercetați într-un dosar de trafic de persoane, sub suspiciunea că au recrutat, începând cu anul 2015, 34 de femei pe care le-au obligat să producă materiale pornografice care au fost difuzate contra cost pe platforme de profil.
Aceștia ar fi făcut o cerere să poată părăsi România și să călătorească în SUA, iar procurorul ar fi admis cererea. Vorbim despre o decizie neașteptată, după aproape doi ani și jumătate, timp în care frații Tate nu au avut voie să plece din țară.
FOTO: Profimedia
CITEȘTE ȘI:
Primele IMAGINI cu frații Tate după aterizarea în București. Ce au declarat imediat ce au ajuns în România: „Nu ne temem”
Ce se ascundea în geamantanele pe care frații TATE le-au cărat în SUA. Câtă AVERE a rămas încuiată în fortăreața din Pipera
Primele imagini cu frații TATE după ce au plecat din România. Avionul a ATERIZAT în Florida. Bagajele lor, cărate cu două cărucioare
-
Actualitateacum 2 zile
Tendințele SEO în 2025: Ce trebuie să știe orice afacere din România ca să domine Google
-
Actualitateacum 3 zile
Problema neașteptată cu care au de-a face turiștii pe o cunoscută platformă online. „Din picior se poate da, dacă se așează o muscă și ne gâdilă?”
-
Actualitateacum 3 zile
Profesor de biologie arestat pentru agresiune sexuală. Polițiștii l-au ridicat de la liceul unde predă
-
Actualitateacum 3 zile
Violenţe stradale la Istanbul şi Izmir. Poliţiştii folosesc gloanţe de cauciuc şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor
-
Actualitateacum o zi
Cum suntem manipulați de ruși după ghidul KGB din 1983. Șeful CNA: „Creați o minciună mare și găsiți un idiot util”
-
Actualitateacum 2 zile
Secretele unei amenajări reușite, plante ornamentale de vis și soluții moderne de întreținere/rebegarden.ro
-
Actualitateacum 2 zile
Un nou scandal în SUA. Trump revocă un ordin împotriva unei firme de avocatură, în schimbul unor servicii de 40 de milioane de dolari pentru Casa Albă
-
Actualitateacum o zi
Putin obligă ucrainenii din teritoriile ocupate să-şi ia cetățenie rusă. Ce se întâmplă cu cei care refuză