Actualitate
Trei savanţi americani au câștigat Premiul Nobel pentru Medicină cu o descoperire extraordinară
Oamenii de ştiinţă americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au câştigat, luni, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2017 pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.
Cei trei oameni de ştiinţă au colaborat la cercetarea ce examinează modul în care ceasurile interne ale organismelor se aliniază cu ciclurile naturale ale zilei şi nopţii.
”Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au reuşit să arunce o privire în interiorul ceasului nostru biologic şi au elucidat mecanismele interne ale acestuia. Descoperirea lor explică modul în care plantele, animalele şi oamenii îşi adaptează ritmul biologic astfel încât acesta să se sincronizeze cu rotaţia Pământului”, se arată în comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel la scurt timp după anunţarea numelor câştigătorilor.
”Folosind musculiţele de oţet pe post de organism model, laureaţii din acest an ai premiului Nobel au izolat o genă ce controlează ritmul biologic cotidian obişnuit. Ei au demonstrat că această genă codifică o proteină ce se acumulează în celulă pe timpul nopţii şi este apoi degradată, pe timpul zilei. Ca urmare, au identificat componente suplimentare ale proteinei acestei maşinării, expunând mecanismul ce guvernează ceasul autonom din interiorul celulei. Acum ştim că ceasurile biologice funcţionează după aceleaşi principii în celulele altor organisme multicelulare, inclusiv în cele ale oamenilor”, se precizează în document.
Conform acestei declaraţii, ceasurile biologice ale oamenilor sunt responsabile de reglarea ”tiparelor de somn, a comportamentului alimentar, a eliberării hormonilor, a tensiunii sangvine şi a temperaturii corporale”. ”Cu deosebită precizie, ceasul nostru intern ne adaptează fiziologia la fazele complet diferite de pe parcursul zilei. Ceasul reglează funcţii deosebit de importante precum comportamentul, nivelurile hormonilor, somnul, temperatura corpului şi metabolismul. Starea noastră de bine este afectată atunci când temporar se produce o schimbare între mediul nostru extern şi acest ceas biologic intern, cum ar fi de exemplu atunci când călătorim parcurgând mai multe fusuri orare şi ne confruntăm cu fenomenul de ‘jet lag’ ” (starea de oboseală produsă de decalajul de fus orar – n.r.), potrivit comunicatului de presă.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, ”indicii conform cărora neconcordanţa cronică dintre stilul nostru de viaţă şi ritmul dictat de ceasul intern este asociat cu o creştere a riscului de apariţie a unor afecţiuni”, se precizează în document.
Trio-ul Hall, Rosbash şi Young, realizează cercetări în domeniul tiparelor de somn începând din anii ’80.
Jeffrey C. Hall s-a născut în 1945 în New York, Statele Unite. Acesta a obţinut doctoratul în 1971 la Universitatatea Seattle din Washington şi a fost postdoctorand în cadrul Institutului de Tehnologie din Pasadena, California, din 1971 până în 1973. S-a alăturat Universităţii Brandeis din Waltham, în 1974. În 2002 a devenit profesor asociat la Universitatea din Maine.
Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas, Statele Unite. El a obţinut doctoratul în 1970 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts din Cambridge. În următorii trei ani a fost posdoctorand la Universitatea din Edinburgh, Scoţia. Începând din 1974 activează la Universitatea Brandeis din Waltham.
Michael W. Young s-a născut în 1949 în Miami, Statele Unite. A primit diploma de doctorat de la Universitatea Austind din Texas în 1975. Între anii 1975 şi 1977 a fost postdoctorand la Universitatea Stanford. Din 1978 activează în cadrul Universităţii Rockefeller din New York.
Acordarea distincţiei l-a luat pe Michael Rosbash prin surprindere, după cum a declarat Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel. ”Prima oară l-am contactat pe Michael Rosbach, iar acesta a rămas tăcut. Apoi a zis: glumiţi!”, a mărturisit Perlmann în cadrul conferinţei de presă susţinute după anunţarea laureaţilor.
Comitetul Nobel, constând din 50 de profesori de la Institutul Karolinska din Stockholm este cel care oferă premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în urma evaluării nominalizărilor.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost atribuit pentru prima dată în 1901 şi este primul anunţat din seria distincţiilor acordate în fiecare an.
În 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat pentru descoperirea mecanismelor de autofagie, un proces fundamental pentru descompunerea şi reciclarea compuşilor celulari inutili sau disfuncţionali. Acest proces este implicat în mai multe maladii, inclusiv cancer şi boli neurologice.
Următorii laureaţi ai premiilor Nobel, pentru fizică, chimie şi pace vor fi anunţaţi în această săptămână, în zilele de marţi, miercuri şi vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi atribuit săptămâna viitoare, pe 9 octombrie.
Academia Suedeză a comunicat luni că premiul Nobel pentru literatură, care este atribuit în mod tradiţional într-o zi de joi, va fi anunţat tot în această săptămână, pe 5 octombrie.
Fundaţia Nobel a anunţat săptămâna trecută că recompensa financiară pe care o vor primi laureaţii de anul acesta va fi cu un milion de coroane suedeze mai mare faţă de suma de anul trecut. Astfel, fiecare premiu Nobel din 2017 va fi însoţit de un cec de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).
Potrivit tradiţiei, premiile Nobel vor fi înmânate ca în fiecare an în timpul unui banchet oficial ce va avea loc pe 10 decembrie, data la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.
Sursă ştire@ foto : Agerpres
Actualitate
Momentul în care un avion rus de luptă doboară propria dronă, un model experimental rar, deasupra Ucrainei
Bloggeri militari ruși și ucraineni au postat înregistrări video ce surprind un avion de luptă rus Su-57 doborând propria dronă experimentală model UCAV S-70 „Ohotnik” (Vânător), sâmbătă, relatează Kyiv Post.
Rusia ar fi doborât propria dronă experimentală deasupra Ucrainei FOTO Kyiv Post
Imaginile, postate atât pe conturile pro-Moscova, cât și pro-Kiev, arată cum drona este doborâtă în zona Konstantinovka, în regiunea Donețk.
Dona a fost proiectată pentru a însoți avionul de luptă SU-57 (generația a cincea), dar poate opera și independent, pentru a efectua misiuni de recunoaștere și lansa atacuri de precizie.
Cu o greutate la decolare de circa 20 de tone, „Ohotnik” este probabil cea mai mare dronă din lume având 14 metri lungime și o anvergură a aripilor de aproape 20 de metri.
Este considerată un model experimental, primul prototip fiind finalizat în 2018. În acest an, ar fi fost create încă două exemplare.
Drona ar fi echipată cu senzori de ultimă generație și ar avea capacitatea de a transporta o sarcină utilă de aproximativ 2,8 tone.
Vânătorul ar fi alimentat cu versiune modificată a motorului cu reacție AL-41F al avionului Su-57, oferindu-i o rază operațională de 6.000 de kilometri. În ciuda dimensiunilor sale considerabile, ar integra diverse tehnologii stealth, precum materiale compozite și protecții speciale, capabile să-i reducă apreciabil semnătura radar.
Inițial, s-a crezut că aparatul a fost doborât de ucraineni sau ca urmare a unui incident de „foc prietenesc”. O analiză atentă a înregistrărilor video sugerează însă ceva diferit.
Începutul filmării arată urmele lăsate de dronă și avionul Su-57 în timp ce zboară unul în spatele celuilalt, drona fiind în frunte. După câteva secunde, apare o explozie. Avionul a lansat probabil o rachetă R-74M2 cu rază scurtă de acțiune, lovind și doborând drona, după care e văzut îndepărtându-se, scrie Kyiv Post.
Autoritățile ruse nu au emis încă o declarație oficială cu privire la incident sau ceea ce a dus la acesta. În lipsa unor clarificări oficiale, bloggerii militar au început să se lanseze în speculații. Astfel, drona experimentală ar fi început să funcționeze defectuos, ceea ce a stârnit îngrijorarea că tehnologia ar putea cădea în mâinile Kievului, mai ales ținând cont de faptul că că zonele din apropiere erau controlate de forțele ucrainene.
Drona a lovit și a distrus o casă, fapt confirmat de imaginile epavei care au apărut ulterior online.
Actualitate
Ianis Hagi, din renegat, direct titular la Rangers. Anunț uriaș din Scoția
Ianis Hagi a trecut printr-o perioadă groaznică, după ce șefii
clubului l-au trimis la echipa a doua a lui Rangers, imediat după ce românul a
revenit după împrumutul la Alaves. Tricolorul și-a renegociat contractul cu
gruparea scoțiană și antrenorul Philippe Clement l-a reprimit în lot.
Ianis Hagi a jucat în ultima vreme numai pentru naționala României. Foto Sportpictures
Jurnaliștii britanici scriu că Ianis Hagi va fi chiar titular îm meciul de
diseară, dintre Rangers și St. Johnstone, programat la ora 22.00. Asta pentru
că managerul formației consideră că internaționalul român s-a pregătit bine la
echipa B a clubului, dar și pentru că lipsesc mai mulți titulari, din cauza
accidentărilor. Decizia lui Clement ar fi deja luată, deși este evident că
Ianis nu ar trebui aruncat în luptă după o așa de lungă perioadă de
inactivitate la nivel înalt.
Ianis Hagi, reprimit la prima echipă după ce a renunțat la bani
Însă jurnalistul Derek Clark, de la Rangers Review, un
apropiat al echipei îl vede titular cu St. Johnstone. „Vestea cea mare din această săptămână este revenirea lui Ianis Hagi
la prima echipă. Titularizarea românului dă, cu siguranță, un impuls echipei
și fanilor, iar creativitatea sa va fi utilă împotriva unei echipe St.
Johnstone, care, probabil, îi va face viața grea lui Rangers. Philippe Clement
trebuie să ia câteva decizii importante în momentul în care Rangers revine în
campionat (n.r. formația din Glasgow a jucat în cursul acestei săptămâni în Europa League”, a scris Derek Clark în Rangers Review.
Ianis Hagi fusese trimis la echipa a doua în vară și a fost
reprimit în lot doar după ce a renunțat la un bonus de 360.000 de euro pe an,
pe care l-ar fi activat dacă ar fi jucat meciul cu numărul 100 pentru Rangers.
În acest moment, a bifat 99 de partide pentru scoțieni, dar avea o clauză care
i-ar fi adus 30.000 de euro în plus pe lună dacă ajungea la borna 100.
Actualitate
Secretele unei bătrâneți fără griji, dezvăluite de un medic psihiatru. Cum ne putem proteja de declinul cognitiv
Medicul psihiatru Robert Klitzman, director de programe la Universitatea Columbia, a explicat cum poate fi făcută diferența între demență și îmbătrânirea normală a creierului și explică modurile în care ne putem proteja împotriva declinului cognitiv.
Activitatea fizică poate proteja împotriva apariției deficiențelor cauzate de îmbătrânire. Wikipedia
Mulți oameni își fac griji că dezvoltă deficiențe cognitive grave, deși acestea sunt de fapt minore și în limitele îmbătrânirii normale.
„Creierul nostru îmbătrânește și el, pe măsură ce corpurile noastre îmbătrânesc, iar la fel ca alte simptome, tulburările cognitive se încadrează într-un spectru larg, de la „momente senior” minore la demență mai severă, cauzată de Alzheimer, la accidente vasculare cerebrale și la diverse alte afecțiuni care duc la incapacitatea de a lucra, de a conduce sau de a trăi pe cont propriu”, arată psihiatrul Robert Klitzman, într-un articol publicat de The Washington Post.
Semnele îmbătrânirii
Potrivit medicului, declinul cognitiv normal, cauzat de vârstă începe în mod obișnuit la aproximativ 40 de ani și constă în mai multe procese mentale distincte care se schimbă în ritmuri foarte diferite. Modificările pot afecta trei domenii ale cogniției: viteza de procesare, inteligența „cristalizată” și memoria.
„Viteza de procesare vizuală înseamnă cât de repede poate cineva procesa informațiile vizuale, cum ar fi literele și cifrele. Viteza de procesare cognitivă arată cât timp vă ia să procesați informații, să vă gândiți la ele și să răspundeți. Inteligența „cristalizată” include vocabularul, cunoștințele și abilitățile pe care le-ați dobândit în timpul vieții prin educație și experiență. (Vestea bună este că acest lucru tinde să se îmbunătățească în timp). Memoria reprezintă capacitatea creierului de a-și aminti din trecut și de a învăța informații noi”, arată psihiatrul Robert Klitzman.
În cazul îmbătrânirii normale a creierului, inteligența cristalizată rămâne relativ intactă. Dar capacitatea oamenilor de a procesa informații încetinește. Viteza scade cu aproximativ 20 la sută când avem 40 de ani și poate scădea în mod natural cu 40 până la 60 la sută până la 80 de ani. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, memoria li se diminuează.
„Ceea ce este important de reținut este următorul lucru: în timp ce aproximativ 40 lustă dintre cei peste 65 de ani au o tulburare ocazională de memorie asociată cu vârsta, majoritatea oamenilor nu dezvoltă demență. Uneori poate dura ceva mai mult pentru a recupera anumite cuvinte, dar de obicei ni le amintim în cele din urmă. S-ar putea să uităm numele cuiva, dar îl recunoaștem în mod clar dacă îl vedem. Uitarea unui cuvânt, în sine, este în general normală. Nu ne perturbă viața sau capacitatea de a funcționa și nu indică în mod necesar demența iminentă. Important este că încă putem să raționăm, să rezolvăm probleme și să luăm decizii cheie”, scrie autorul articolului publicat în The Washington Post.
Pierderile de memorie sunt semne ale unei deficiențe cognitive ușoare (MCI), pe care oamenii de știință au definit-o ca o stare de tranziție între îmbătrânirea cognitivă normală și demența pe care o dezvoltă unii oameni.
Aproximativ 16 până la 20 la sută dintre americanii de peste 60 de ani au o deficiență cognitivă ușoară, care reprezintă mult mai mult decât procesul normal de îmbătrânire. Aproximativ 10 până la 20 la sută dintre persoanele cu MCI dezvoltă demență în fiecare an.
Cum ne putem proteja împotriva declinului cognitiv
Medicul psihiatru descrie modurile în care oamenii se pot proteja împotriva declinului cognitiv:
Exerciții fizice și mișcarea. Exercițiile fizice care cresc ritmul cardiac (alergare, mersul cu bicicleta sau mersul rapid) și cele de întărire a mușchilor (ridicarea de greutăți), toate ne ajută creierul.
Tratarea tensiunii arteriale și a altor probleme medicale. Toți ar trebui să facem controale medicale regulate pentru a ne asigura că rămânem cât mai sănătoși posibil și pentru a trata orice tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat sau alte probleme medicale riscante.
Stimularea creierului. Anumite activități, în special cele care implică învățarea de noi abilități sau comunicarea și interacțiunea cu ceilalți, pot ajuta. Ele includ învățarea de noi jocuri de societate sau jocuri computerizate de antrenament cognitiv care necesită luarea de decizii. Cuvintele încrucișate cresc fluența verbală. Jocurile video și programele de realitate virtuală pot fi și ele benefice, deși studiile despre acestea sunt abia la început și nu sunt încă pe deplin concludente.
Educația. Educația timpurie și cea ulterioară, de asemenea, protejează împotriva derapajelor cognitive ulterioare.
Fixarea unui țel. A avea un simț al scopului, adesea derivat din religie, spiritualitate sau credințe în natură sau într-o „putere superioară”, poate ajuta, de asemenea.
Activități sociale. Interacțiunea și comunicarea cu ceilalți, cum ar fi prin grupuri de carte, organizații religioase sau alte organizații, reduce declinul memoriei și gândirii.
Grija pentru sănătatea mintală. Depresia poate înrăutăți cogniția, așa că obținerea unui tratament pentru probleme de sănătate mintală poate fi de ajutor.
Evitarea alcoolului și a drogurilor recreative. Cu timpul, alcoolul și unele droguri recreative ne afectează și gândirea.
Robert Klitzman este om de știință și autor al cărții: „Doctor, Will You Pray for Me?: Medicine, Chaplains and Healing the Whole Person” (Domnule doctor, vă veți ruga pentru mine?: Medicină, capelani și vindecarea întregii persoane).
-
Politicaacum 2 zile
Ludovic Orban: Dacă am face un sondaj printre liberali l-aş bate pe Ciucă cu 75%!
-
Stirea zileiacum o oră
Explorând arta contemporana alături de Viorel Trandafir: Noi tendințe și expoziții de prestigiu
-
Politicaacum 2 zile
Mircea Geoană a confirmat vizita la Moscova din 2009: ”M-am dus ca orice om care vrea să conducă o țară”
-
Politicaacum 2 ore
Ludovic Orban: Nu, nu voi vărsa nicio lacrimă pentru Șoșoacă!
-
Politicaacum 2 zile
„Marcel Ciolacu a încercat să îl pună la ZID pe Nicușor Dan”
-
Actualitateacum 2 zile
O dubă a luat foc în mers şi s-a făcut scrum, într-o intersecţie din Suceava
-
Actualitateacum 2 zile
Lucrătorii și operatorii portuari americani au ajuns la un acord pentru a pune capăt imediat grevei de pe Coasta de Est care a blocat transportul maritim
-
Actualitateacum 2 zile
Posibil ca Netanyahu să-mi fi pus microfoane în baie, dezvăluie Boris Johnson în cartea sa de memorii