Sursa foto: pexels.com

În prezent, schimbările rapide reprezintă noua normalitate, iar oportunitățile financiare neprevăzute pot apărea oricând, dându-ți peste cap planurile riguroase. A învăța să stabilești priorități financiare în astfel de momente devine o abilitate esențială pentru a reuși să valorifici aceste șanse fără a-ți destabiliza bugetul. 

Acest articol îți oferă sfaturi practice și strategii eficiente, care te vor ajuta să navighezi cu succes prin imprevizibil și să îți îmbunătățești abilitățile de gestionare financiară. Vei descoperi cum poți transforma provocările financiare în avantaje și să faci alegeri înțelepte care să-ți asigure stabilitate și progres. 

Cuprins

1. Identificarea oportunităților neprevăzute
2. Prioritizarea cheltuielilor esențiale
3. Flexibilitatea în alocarea resurselor
4. Revizuirea bugetului actual
5. Monitorizarea și adaptarea permanentă
6. Gestionarea riscurilor financiare

1. Identificarea oportunităților neprevăzute 

Identificarea oportunităților neprevăzute poate să pară o provocare, dar este esențial să te menții pregătit. Observarea tendințelor pieței și analizarea unor noi perspective pot descoperi oportunități financiare valoroase. Poate fi vorba despre o investiție nouă sau o ofertă de muncă care se aliniază perfect cu abilitățile tale. Este crucial să rămâi informat și să îți actualizezi cunoștințele financiare constant. De asemenea, păstrarea unei rețele bine întreținute cu profesioniști din domeniu poate deschide uși neașteptate. Când o oportunitate neprevăzută necesită resurse financiare rapide, vezi cum să obții un împrumut ușor cu BSGCredit, astfel încât să îți poți fructifica șansa fără a întârzia decizia. În acest fel, vei fi mereu cu un pas înainte, pregătit să transformi imprevizibilitatea într-un avantaj clar.

2. Prioritizarea cheltuielilor esențiale 

Prioritizarea cheltuielilor esențiale este un pas crucial în menținerea stabilității financiare, mai ales când te confrunți cu oportunități neprevăzute. Începe prin a identifica cheltuielile fără de care nu poți funcționa, cum ar fi locuința, utilitățile, și alimentele. Evaluarea corectă a acestor nevoi îți permite să aloci resursele disponibile în mod judicios, evitând riscul de a face cheltuieli impulsive care îți pot destabiliza bugetul. Menține un echilibru sănătos între cheltuieli și venituri, păstrându-ți flexibilitatea de a reacționa rapid la oportunități neașteptate, cum ar fi investiții sau oferte profesionale. 

3. Flexibilitatea în alocarea resurselor 

Flexibilitatea în alocarea resurselor este esențială pentru a te adapta rapid provocărilor sau oportunităților financiare neprevăzute. Un buget flexibil îți permite să ajustezi prioritățile fără a compromite stabilitatea financiară pe termen lung. Pentru a realiza asta, împarte bugetul în categorii clare și păstrează un fond de rezervă care să-ți permită să răspunzi prompt situațiilor de urgență. Revizuirea periodică a cheltuielilor și adaptarea acestora în funcție de circumstanțe te ajută să optimizezi utilizarea resurselor. 

4. Revizuirea bugetului actual 

Revizuirea bugetului actual este un pas esențial pentru a-ți menține controlul asupra situației financiare, mai ales atunci când te confrunți cu oportunități sau provocări neprevăzute. Începe prin a analiza în detaliu toate sursele de venit și cheltuielile curente, identificând unde poți ajusta sau economisi. Este util să creezi o listă a cheltuielilor fixe și variabile, astfel încât să poți face ajustări rapide acolo unde este posibil. Stabilirea unor limite clare și raționale pentru fiecare categorie de cheltuieli te va ajuta să păstrezi echilibrul și să eviți cheltuielile impulsive. 

5. Monitorizarea și adaptarea permanentă 

Monitorizarea și adaptarea permanentă a bugetului tău sunt practici esențiale pentru a naviga cu succes prin peisajul economic în continuă schimbare. Prin monitorizarea constantă a veniturilor și cheltuielilor, poți identifica rapid tendințele sau devierile care necesită atenție imediată. Utilizează instrumente financiare sau aplicații de bugetare pentru a-ți facilita acest proces și asigură-te că ești mereu la curent cu situația ta financiară. Adaptarea înseamnă să fii pregătit să ajustezi alocările financiare și prioritățile pe măsură ce apar noi informații sau situații. 

6. Gestionarea riscurilor financiare 

Gestionarea riscurilor financiare implică identificarea și evaluarea atentă a factorilor care îți pot afecta stabilitatea economică, astfel încât să poți lua măsuri proactive pentru a minimiza impactul acestora. Este recomandat să îți diversifici sursele de venit și să nu te bazezi pe un singur flux financiar, astfel reducând expunerea la riscuri mai mari. Crearea unui fond de rezervă este esențială pentru a face față situațiilor neprevăzute, precum pierderea locului de muncă sau cheltuieli medicale neanticipate. Investește în polițe de asigurare care să acopere diverse riscuri cu care te-ai putea confrunta. Menținerea unei abordări strategice și informate te ajută să rămâi în control și să protejezi bunăstarea financiară pe termen lung.

În concluzie, flexibilitatea și pregătirea sunt cheia pentru a gestiona cu succes oportunitățile financiare neprevăzute. Prin evaluarea și actualizarea constantă a bugetului, prioritizarea cheltuielilor esențiale și gestionarea riscurilor, poți răspunde prompt și eficient la aceste provocări. Monitorizarea atentă și adaptarea în timp real te ajută să rămâi în control și să transformi imprevizibilul în succes. Ești pregătit să faci față unei noi oportunități sau să te protejezi de riscuri financiare? 

---

În ultimele decenii, conceptele de sustenabilitate și responsabilitate socială au capătat o importanță tot mai mare în întreaga lume. În acest context, economia circulară a devenit o temă centrală pentru afaceri, autorități și societăți, reprezentând o alternativă la modelul economic tradițional de tip „linar”, bazat pe resurse finite și producție „de la leagăn la groapă”. Economia circulară propune un sistem în care resursele sunt reutilizate și regenerate, reducând astfel risipa și impactul negativ asupra mediului. În România, acest concept începe să capete teren, iar multe companii sunt deja implicate în implementarea unor modele de afaceri circulare. În acest articol, vom analiza cum poate fi aplicată economia circulară în România și ce perspective oferă aceasta pentru afaceri pe termen lung.

1. Ce este economia circulară?

Economia circulară este un model economic care promovează utilizarea eficientă a resurselor și reduce la minimum risipa, prin regândirea ciclului de viață al produselor. Spre deosebire de economia liniară, unde produsele sunt fabricate, utilizate și apoi aruncate, economia circulară se bazează pe ideea de a crea un sistem închis, în care produsele și materialele sunt utilizate cât mai mult posibil, iar apoi, atunci când nu mai pot fi utilizate, sunt reciclate sau refolosite într-un alt context.

Acest model presupune reducerea consumului de resurse noi și reducerea emisiilor de carbon, ceea ce contribuie semnificativ la protejarea mediului. În cadrul economiei circulare, produsele sunt gândite pentru a fi reparate, refolosite, reciclate sau regândite pentru a își prelungi durata de viață. Astfel, se promovează reducerea deșeurilor și maximizarea valorii materialelor.

2. Economia circulară în România: Un concept în dezvoltare

România, la fel ca multe alte țări europene, a început să adopte principiile economiei circulare în ultimii ani. Guvernul român, alături de diverse organizații și companii, lucrează pentru a implementa strategii care să sprijine tranziția către un model circular. În 2020, România a adoptat o strategie națională de gestionare a deșeurilor care include măsuri pentru a sprijini reciclarea, reducerea deșeurilor și utilizarea eficientă a resurselor. În plus, politica europeană susține tranziția către o economie circulară, iar România este parte din acest demers.

Totuși, trecerea de la un model economic tradițional la unul circular înseamnă și o schimbare de mentalitate. Multe companii românești sunt încă în faza de înțelegere a beneficiilor economiei circulare și nu au implementat complet acest model în afacerea lor. Cu toate acestea, există exemple de succes în România, unde companiile au început să adopte strategii circulare, inclusiv prin implementarea unor procese de reciclare mai eficiente, reducerea deșeurilor și crearea unor produse durabile.

Economia circulară în România aduce, însă, atât oportunități, cât și provocări. În timp ce pentru multe afaceri aceasta poate însemna o reducere a costurilor pe termen lung și o imagine pozitivă din punct de vedere al responsabilității sociale, implementarea acestui model necesită și investiții inițiale semnificative în tehnologie și procese noi. De asemenea, sectorul privat trebuie să colaboreze mai strâns cu autoritățile pentru a crea un cadru legislativ care să sprijine implementarea economiei circulare.

Pentru o înțelegere detaliată a modului în care economia circulară poate fi implementată la nivel global, poți citi acest articol al World Economic Forum.

3. Beneficiile economiei circulare pentru afaceri

Adoptarea economiei circulare poate aduce numeroase beneficii pentru afaceri, atât din punct de vedere financiar, cât și ecologic. Printre cele mai importante avantaje se numără:

a. Reducerea costurilor de producție

Prin utilizarea materialelor reciclate sau refolosite, companiile pot reduce semnificativ costurile de producție. De exemplu, în industria auto, piesele reciclate și materialele regenerabile pot înlocui resursele naturale, contribuind la economii considerabile pe termen lung.

b. Acces la noi piețe

Firmele care adoptă principii de economie circulară pot atrage noi segmente de clienți, din ce în ce mai conștienți de impactul ecologic al alegerilor lor de consum. Produsele durabile și eco-friendly sunt din ce în ce mai căutate, iar afacerea ta poate deveni mai atractivă pentru acești consumatori.

c. Imbunătățirea imaginii publice

Companiile care implementează strategii de sustenabilitate și economie circulară câștigă respectul și loialitatea clienților, angajaților și investitorilor. Aceasta poate duce la creșterea valorii brandului și la consolidarea unei imagini pozitive în fața publicului.

d. Inovație și dezvoltare de noi produse

Economia circulară încurajează inovația și dezvoltarea de produse noi, mai durabile și mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Astfel, companiile care adoptă acest model pot fi mai flexibile și mai rapide în adaptarea la schimbările pieței.

e. Respectarea reglementărilor ecologice

Adoptarea unui model economic circular ajută companiile să se alinieze la reglementările ecologice din România și Uniunea Europeană, care devin tot mai stricte. Acest lucru nu doar că ajută la respectarea legii, dar poate și să evite posibile penalități financiare.

4. Provocări și obstacole în implementarea economiei circulare în România

Deși economia circulară oferă oportunități importante pentru afaceri, implementarea acestui model nu este lipsită de provocări. Printre principalele obstacole se numără:

a. Lipsa infrastructurii de reciclare

Unul dintre principalele impedimente pentru implementarea economiei circulare în România este infrastructura insuficientă de reciclare. Mulți dintre operatorii economici nu au acces la facilități eficiente de reciclare, iar procesele de gestionare a deșeurilor sunt adesea ineficiente.

b. Costurile inițiale

Implementarea unui model de economie circulară necesită adesea investiții semnificative în tehnologie, procese noi și formarea personalului. Multe companii mici și mijlocii pot fi reticente în a face aceste investiții, mai ales în contextul unui mediu economic provocator.

c. Lipsa educației și conștientizării publicului

Pentru ca economia circulară să aibă succes, este esențial ca atât companiile, cât și consumatorii să fie educați și să înțeleagă beneficiile acestui model. În România, există încă un decalaj în ceea ce privește educația și conștientizarea publicului privind importanța reciclării și utilizării resurselor durabile.

5. Cum poate contribui sectorul auto la economia circulară?

Industria auto joacă un rol important în tranziția către economia circulară. Producătorii de automobile pot adopta practici circulare prin reciclarea pieselor auto, reducerea emisiilor de CO2 și utilizarea materialelor regenerabile. Un exemplu clar este utilizarea de jante tabla, care sunt mai durabile și mai ușor de reciclat, comparativ cu cele din oțel. În plus, multe companii auto implementează programe de returnare a pieselor vechi pentru a le recicla și reutiliza în producția de noi vehicule.

Adoptarea unor astfel de măsuri nu doar că îmbunătățește eficiența proceselor de producție, dar contribuie și la reducerea deșeurilor și la protejarea mediului. Prin urmare, sectorul auto are un impact semnificativ asupra economiei circulare și poate contribui la atingerea obiectivelor de sustenabilitate.

6. Concluzie

Economia circulară reprezintă o oportunitate importantă pentru afaceri din România de a-și asigura un viitor sustenabil și de a contribui la protejarea mediului. Deși implementarea acestui model vine cu provocări, beneficiile pe termen lung sunt clare: reducerea costurilor, accesul la noi piețe, îmbunătățirea imaginii publice și respectarea reglementărilor ecologice. Pentru a sprijini tranziția către economia circulară, este esențial ca atât sectorul public, cât și cel privat să colaboreze pentru a depăși obstacolele și pentru a crea un cadru favorabil pentru afaceri și pentru mediul înconjurător.

Astfel, economiile de resurse și inovațiile, cum ar fi utilizarea unor jante tabla mai durabile, pot contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a industriei auto și a altor sectoare, consolidând tranziția către un model circular mai eficient și mai responsabil.

Câteva idei de program de acțiune pentru o Românie mai bună, din care românii să nu mai plece forțați de situația economică și în care cei plecați să revină cu drag. Articol scris de Marius Bostan, pentru newsweek.ro.

Într-un moment în care deficitul bugetar amenință stabilitatea financiară a României, este nevoie de mai mult decât ajustări contabile. Avem nevoie de încredere, viziune strategică, curaj politic și soluții inteligente, ancorate în bune practici internaționale.

Ilie Bolojan și Nicușor Dan reprezintă două figuri care au demonstrat că reforma, eficiența și prioritizarea investițiilor publice sunt posibile. Este timpul să extindem această abordare la scară națională, într-un guvern care are în centrul său interesul național, interesul pe termen lung al României.

Prezint mai mai jos un ansamblu de 10 pași, care poate reduce semnificativ deficitul bugetar, atrage investiții, stimulează competitivitatea și întărește încrederea cetățenilor și investitorilor. Acest cadru nu este suficient dar cred că este necesar în aceste momente când măsurile pe termen scurt pot determina semnificativ ce se întâmplă în următorii 3 ani. Consider de la sine înțeles că orice măsuri economice este important să fie însoțite de o comunicare de încredere și de un mesaj de unirea românilor și respingere a narațiunilor care atacă interesul național.

1. Reducerea cheltuielilor publice cu minim 10% poate fi făcută fără a afecta semnificativ buna desfășurare vieții publice

Prin prioritizarea investițiilor, eliminarea risipei, eficientizarea achizițiilor publice și reevaluarea programelor cu eficiență scăzută, guvernul poate economisi ușor 15–18 miliarde lei anual, fără a afecta veniturile populației. Adoptarea unor soluții tehnologice noi,  mai eficiente pentru construirea de drumuri și pentru investițiile publice ar duce la reducerea unor cheltuieli fără ca rezultatele să fie afectate. Estimez că această sumă poate fi  economisită doar cu un management bun și în acest an.

2. Creșterea temporară a TVA cu 2 puncte procentuale pentru a da un semnal de încredere pentru creditori și rezolvarea rapidă a deficitului pe termen scurt

Pare o măsură nepopulară, dar necesară pentru îmbunătățirea ratingului de țară. În esență o creștere cu doar 2% va fi absorbită ușor de consumatorii finali. Efectul în inflație poate fi diminuat prin alte măsuri conexe cu scopul dea domoli inflația. Cu o colectare netă estimată la 13–15 miliarde lei anual, această creștere poate acoperi rapid o treime din deficit.

Dacă măsurile de reformă dau roade, TVA-ul poate reveni la nivelul actual peste 3 ani – un angajament transparent, condiționat de performanță.

3. Reforma administrației publice locale: simplificare, digitalizare, externalizare

Prin simplificare, eliminarea redundanțelor, digitalizarea serviciilor locale și externalizarea unor activități către sectorul privat, România poate economisi peste 3–5 miliarde lei anual, cu servicii mai bune și mai rapide pentru cetățeni.

4. Închirierea,vânzarea sau concesionarea activelor nefolosite sau prea puțin folosite din proprietatea publică și privată a Statului și Autorităților Locale și Județene

Clădiri abandonate, terenuri, institute și spații industriale care zac în paragină pot fi reintroduse în circuitul economic prin: închirieri, concesiuni pe termen lung, parteneriate public-private, vânzări transparente și alte măsuri de atragere de venituri suplimentare la bugetele publice.

Estimare conservatoare: 20–25 miliarde lei pot fi obținute în următorii  3 ani.

Sunt Companii unde Statul este acționar, Institute, Regii Autonome, Ministere și Autorități care nu folosesc aceste active și nu aduc venituri de pe urma lor ci aduc numai costuri. Ele ar trebui identificate rapid și fiecare responsabil să prezinte un posibil plan de utilizarea a acestor resurse nefolosite.

5. Licențiere transparentă și eficientă a resurselor naturale

România are rezerve importante de ape minerale, nămoluri sapropelice, gaze naturale, litiu, cupru, aur și alte resurse sau chiar alte minerale critice cu potențial. Prin licitații publice transparente, contracte moderne și redevențe competitive, statul poate atrage: investiții de miliarde în exploatare și procesare și venituri constante din redevențe și taxe.

Resursele noastre trebuie să lucreze pentru România, nu să zacă sub pământ.

În următorii 3 ani se pot obține cel puțin 15-20 miliarde de lei suplimentar.

6. Privatizări parțiale și listarea de companii profitabile la bursă

Statul poate păstra controlul strategic și totuși obține lichiditate prin: listarea unor pachete minoritare din companii profitabile și atragerea capitalului privat pentru modernizare.

Impact estimat: 15 miliarde lei în 3 ani, plus disciplină managerială crescută în companiile de stat.

7. Conectarea rapidă a 10.000 de antreprenori din afara granițelor cu România

Forța românească de inovare și de a face afaceri din Republica Moldova, din Statele Unite, Marea Britaniei, Europa și de oriunde din lume este necesar să fie conectată rapid printr-un proiect strategic.

Românii de pretutindeni pot aduce capital privat nou în patria mamă (estimare: 3– 4 miliarde de Euro), know-how occidental în digitalizare, producție și export și pot aduce rețele internaționale de business care să ajute produsele și serviciile românești să penetreze piețele globale și să echilibreze balanța comercială.

Valoarea adăugată a celor care au construit afaceri în Vest este aur pentru economia României. Este nevoie de chemarea de încredere a Președintelui Nicușor Dan și a Primului Ministru Ilie Bolojan.

Apelul către medici, ingineri, manageri, profesori, artiști și către toți românii talentați să se reconecteze cu Patria Mamă în aceste momente va fi determinant. Acest apel trebuie declinat și transmis de către toți românii din țară către frații de peste graniță. Repatriot depune un efort susținut și pregătește premisele ca acest apel să ajungă în inimile și mințile tuturor și să fie unul care unește românii oriunde s-ar afla.  Un exemplu: https://www.repatriot.ro/despre/misiune/

8. Româniapoate deveni o Elveție a datelor prin atragerea centrelor de date de mari dimensiuni

România are o oportunitate strategică unică de a deveni hub regional pentru centre de date, într-o eră în care AI și cloud-ul sunt infrastructură critică. Avem avantaje care merită exploatate: energie relativ ieftină cu un mix bun, poziție geografică excelentă și resurse umane bine pregătite în domeniu.

Cu o politică proactivă, putem atrage investiții de peste 10 miliarde EUR în următorii 5 ani.

9. Îmbunătățirea ratingului de țară și reducerea costului cu datoria publică

Odată ce mixul de măsuri reduce deficitul și crește încrederea, România poate obține un rating mai bun, refinanța datoria la dobânzi mai mici și poate aloca resurse economisite către investiții.

Managementul eficient al datoriei publice, reducerea costurilor cu dobânzile poate aduce economii de peste 3 miliarde lei anual.

10. Program național pentru performanță și excelență în organizații – inspirat de modelul Baldrige

România are nevoie de un salt de competitivitate, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Un program inspirat din modelul american Baldrige Excellence Framework poate introduce: evaluări anuale ale performanței instituțiilor și companiilor, standarde de guvernanță, client service și inovație, culturi organizaționale bazate pe principii și valori solide, orientate spre rezultate.

Un exemplu: https://fntm.ro/romanian-performance-excellence-program-inspirat-de-malcolm-baldrige-national-quality-award/

Fără un upgrade al modului în care funcționează instituțiile noastre, orice reformă este limitată. Performanța este cel mai bun scut împotriva risipei.

Concluzie: Redarea încrederii prin competență și acțiune

Un astfel de plan de măsuri aplicat poate reduce deficitul actual cu peste 60% în primii 2 ani, fără sacrificii sociale majore, cu menținerea unei alocări însemnate pentru apărare și poate pune România pe o traiectorie de echilibru bugetar sustenabil în 3–4 ani, cu potențial de scădere a TVA-ului înapoi la 19% după stabilizare.

România are potențial, dar are nevoie de un nou contract de încredere între cetățeni, mediul de afaceri și guvern. Ilie Bolojan și Nicușor Dan au demonstrat că se poate construi eficient, fără scandal, cu rezultate vizibile. Acest măsuri nu sunt utopice utopic – sunt puncte pentru o foaie de parcurs realistă și necesară.

Românii nu mai așteaptă promisiuni, ci semnale clare că viitorul se poate construi cu minte, muncă și măsură.

Marius Bostan este un antreprenor în serie, investitor în mai multe companii românești, dublu licențiat în matematica-informatică și management, cu o experiență vastă de management, finanțe, structurare de produse financiare care au finanțat proiecte de dezvoltare publice și private și este implicat în susținerea unor proiecte generoase ale Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a Romanian Business Leaders și a altor organizații non-profit.

Marius Bostan a deținut și poziția de Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în guvernul de profesioniști din 2015-2016 și  s-a remarcat ca un promotor al ideilor conservatoare de tip occidental dar și al tehnologiilor moderne. În anii 1997-2000 a fost implicat în elaborarea cadrului de reformă pentru companiile de stat și administrația publică locală lucrând îndeaproape cu miniștrii Ulm Spineanu, Ilie Șerbănescu și Vlad Roșca.

Marius Bostan este antreprenor și liderul RePatriot.