Un comisar șef de poliție a fost reținut de către procurorii DNA pentru luare de mită în formă continuată. Șef la Imigrări în județul Ialomița, suspectul este acuzat că ar fi luat de trei ori mită pentru a urgenta obținerea unor permise de muncă pentru lucrători aduși din Asia.

Comisarul șef de poliție Rareș Gabriel Bulimej, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al județului Ialomița, a fost reținut vineri, 4 octombrie 2024, pentru 24 ore, de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, fiind acuzat de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale). În același dosar este cercetat pentru trafic de influență și un agent de poliție din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, acesta, conform procurorilor, fiind cel care intermedia solicitările firmelor care aveau nevoie de lucrători și care altfel ar fi trebuit să aștepte mai mult timp pentru obținerea documentelor.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 04 octombrie 2024, față de inculpatul BULIMEJ RAREȘ-GABRIEL, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale).

Totodată, procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul NIȚĂ BOGDAN, agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență”, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Procurorii au strâns probe care arată că, în perioada 2022 – 2023, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel, în calitate de împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, ar fi acceptat de la suspectul Niță Bogdan, agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, promisiunea primirii unor sume de bani „în schimbul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu, pentru urgentarea mai multor programări ale cererilor de depunere a avizelor de muncă / angajare pentru cetățenii străini din țările extra europene și, implicit, pentru urgentarea soluționării acestor cereri și pentru eliberarea, în mod preferențial a acestor avize, pe numele și pe seama mai multor societăți comerciale”.

12.000 euro pentru 25 permise, 31.400 euro pentru alte 38 permise

Bulimej a fost prins în flagrant joi, 3 octombrie 2024, atunci când a primit de la agentul Bogdan Niță 12.000 euro pentru soluționarea a 25 cereri de angajare pentru cetățeni străini din țările extra europene. Cu doar o zi înainte acesta ar fi primit alți peste 30.000 euro, tot pentru eliberarea unor permise de muncă pentru lucrători proveniți din spațiul extra comunitar, conform declarațiilor unui martor din dosar.

„Anterior, la data de 2 octombrie 2024, agentul de poliție Niță Bogdan, printr-un intermediar, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 31.400 de euro în parcarea unui centru comercial din București, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. Suma respectivă ar fi fost solicitată de suspectul Niță Bogdan pentru obținerea permiselor de muncă pentru 38 de cetățeni străini din Asia”, mai arată procurorii, în comunicatul citat.

Inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel urmează să fie prezentat astăzi, 4 octombrie 2024, Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Atât lui Bulimej,  cât și agentului de poliție Bogdan Niță, li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile.

„Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, mai precizează DNA.

Emiterea documentelor fără de care lucrătorii străini nu pot activa pe teritoriul României a devenit un proces greoi, care presupune timpi mari de așteptare, societățile interesate de astfel de lucrători „vânând” locurile pe platforma electronică pentru a putea obține permise pentru fiiecare lucrător în parte. S-a ajuns chiar ca societățile comerciale să facă programări pentru îndeplinirea formalităților în alte județe decât cele în care activează, dacă identifică locuri libere.

Oamenii legii au intervenit, în această vară, într-un caz similar petrecut în Caraș-Severin.

Boris Johnson a afirmat în memoriile sale că a fost găsit un dispozitiv de ascultare în baia sa personală de la Ministerul britanic de Externe după vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu, prima întrevedere dintre cei doi.

Acesta a fost descoperit de echipa sa de securitate în closet într-un moment ulterior vizitei. Cei doi s-au întâlnit în 2017, pe când Johnson era ministrul de externe al Marii Britanii.

Johnson a relatat episodul în volumul său de memorii „Unleashed”, ce urmează să fie lansat pe 10 octombrie.

Între timp, fragmente din acesta au fost publicate de ziarul Daily Telegraph.

Fostul deputat conservator a declarat că Netanyahu s-a scuzat în timpul discuțiilor pentru a folosi toaleta, pe care a descris-o ca fiind „o anexă secretă” similară cu privata pentru bărbați „dintr-un club elegant din Londra”, a relatat The Independent.

„Bibi a umblat pe acolo o vreme și, coincidență sau nu, dar am aflat că, ulterior, pe când făceau o inspecție obișnuită pentru microfoane, au găsit un dispozitiv de ascultare în vasul de toaletă”, a scris Johnson, rememorând acea vizită.

The Telegraph a încercat să insiste ca fostul prim-ministru să dezvăluie mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat atunci, însă Johnson s-a rezumat la a spune: „Cred că tot ce trebuie să știți despre acel episod se găsește în carte”.

POLITICO relata în 2019 că guvernul SUA suspectează că Israelul ar fi responsabil pentru plantarea de dispozitive de supraveghere pentru telefoane mobile în apropierea Casei Albe și în alte locații sensibile din Washington. 

La momentul respectiv, Netanyahu a negat raportul, iar președintele american de atunci, Donald Trump, l-a catalogat drept „greu de crezut”, scrie Times of Israel.

Londra a fost, de asemenea, acuzată de spionarea guvernului și a misiunilor Israelului în străinătate, după cum arată scurgeri de informații americane obținute în 2016 de ziarul francez Le Monde, notează publicația israeliană.

Memoriile lui Johnson au ridicat sprâncene la Londra chiar înainte de lansarea propriu-zisă.

Fostul premier britanic, care a fost demis din funcție de propriul său partid în 2022, a dezvăluit detalii care ar fi trebuit să rămână confidențiale despre starea de sănătate a Reginei Elisabeta a II-a și l-a acuzat pe președintele francez Emmanuel Macron că a încercat să dea Marii Britanii o „bătaie” drept pedeapsă pentru faptul că această țară a părăsit UE.

FCSB are două victorii în grupa Europa League, după ce s-a
impus cu 4-1 în fața lui RFS și cu 1-0 pe terenul lui PAOK Salonic. Campioana României
este surpriza de până acum a competiției, fiind pe locul 4 în clasament, la
egalitate de puncte cu alte 4 formații care au maximum de puncte: Lazio,
Tottenham, Anderlecht și Lyon.

Deși pare devreme pentru calcule, pentru că mai sunt încă 6
etape de disputat, FCSB are șanse bune de a prinde unul dintre primele 24 de
locuri, care duc în primăvara europeană. Ba chiar și la primele 8 poziții, care
duc direct în optimi. Potrivit statisticienilor de la Opta, pentru a fi sigură
de clasarea între primele 8 echipe, FCSB ar avea nevoie de 17 puncte
în grupă. Adică să mai obțină 11 în următoarele 6 partide, în care va întâlni
pe Rangers (deplasare), Midtjylland (acasă), Olympiakos (a), Hoffenheim (d),
Qarabag (d) și Manchester United (a).

Cu 16 puncte, șansele ar fi de 98%, iar cu 15 s-ar
ajunge la 73% șanse de calificare directă în optimi. Cu 14 puncte s-ar ajunge
la 28%, iar cu 13 puncte, FCSB ar avea șanse de 2% să termine printre primele 8,
scriu cei de la Opta.

Cu încă 5 puncte, FCSB merge sigur mai departe

Pentru varianta mult mai plauzibilă în care FCSB prinde primele 24 de poziții și merge în playoff (echivalentul 16-imilor de finală), campioana
României ar mai avea nevoie de 3 puncte. Șansele sunt de 69% de calificare în
acest caz. Pentru a fi 100% siguri de calificare, roș-albaștrii au nevoie de 11
puncte. Cu 10 puncte, șansele românilor sunt de 98%.

Cu 8 puncte, șansele de calificare sunt de 16%, iar cu 7
puncte șansele scad la 1%. Dacă FCSB nu ar mai face niciun punct în viitoarele
6 meciuri, campioana României nu ar avea cum termine printre primele 24 de
echipe, potrivit Opta.

Ocupantele pozițiilor 9-24 joacă în playoff după următorul sistem: locul 9 cu locul 24, locul 10 cu 23, locul 11 cu 22 și așa mai departe. Câștigătoarele se vor califica în optimi, unde vor fi prezente primele 8 formații din grupă.

Următoarele meciuri ale FCSB în Europa League

• 24 octombrie, ora 22.00: Rangers – FCSB
• 7 noiembrie, ora 19.45: FCSB – FC Midtjylland
• 28 noiembrie, ora 22.00: FCSB – Olympiacos
• 12 decembrie, ora 19.45: TSG Hoffenheim – FCSB
• 23 ianuarie 2025, ora 19.45: Qarabag – FCSB
• 30 ianuarie 2025, ora 22.00: FCSB – Manchester United