În data de, 16.02.2018, mass-media națională a publicat declarațiile d-lui Despescu Bogdan, fost șef al Poliției Române, în prezent ofițer de poliție pus la dispoziție (adică face ce vrea șeful ierarhic și este în continuare salarizat de statul român prin M.A.I.) nicidecum destituit, fără drept de pesnie, așa cum a solicitat Incisiv de Prahova 9inclusiv pentru adjunctul acestuia, chestorul Voicu Marius).

Interesant este că ex-șoferul lui Tobă Petre (care, din sursele noastre, îi este și naș de cununie – prima căsătorie) și actual adjunct IGPR, Voicu Marius, nu a pățit nimic deși acesta conducea DGPMB-ul din 2015 și până la finele anului 2017 …

Dar, să o luăm cu începutul.

1. Stan Eugen a fost „deconspirat” încă din anul 2009, conform mass-mediei românești, colegii acestuia cunoscându-l și sub porecla de „violatorul”… Nici Poliția, Nici MAI-ul și nici Parchetul „nu au știut nimic”. Ei doar „cercetau”…
2. Fostul adjunct al DGPMB (în vremea când Voicu Marius era director general al DGPMB) era Stan Cristian Ionuț (în prezent directorul Direcției De Combatere A Criminalității Organizate din IGPR). Să fie o cincidență de nume între pedofil și Stan Cristian Ionuț? Puțin probabil având în vedere că cei doi au făcut parte din „frăția șoferilor” din M.A.I. alături de Voicu Marius (care, din sursele noastre, l-ar fi și cununat pe Stan Cristian Ionuț).
3. Voicu Marius a fost promovat ca adjunct al inspectorului general al I.G.P.R. iar la o lună distanță de la promovarea în funcție a fost evidențiat de mass-media românească că DGPMB (și implict Voicu marisu, Stan Cristian ionuț și ceilalți șefi) a ascuns în instituție, timp de doi ani, un „polițist” condamnat definitiv de CAB-Secția Penală pentru fapte penale pe care le-a și recunoscut dealtfel în fața procurorilor.
4. Stan Cristian Ionuț s-a făcut remarcat în DGPMB prin lașitatea acestuia de a-și declina calitatea și identitatea, semnând ascuns o notă-raport, în fals (zicem noi) – „cu bețișor”- alături de o „psiholoagă” prin care propunea ca sindicalistul Alexandru Firicel să se prezinte la un „control psihologic”. Pentru a nu fi cercetat și sancționat acest laș fiindcă și-au ascuns identitatea și calitățile oficiale, Stan Cristian Ionuț împreună cu „psiholoaga” și „polițista” lașă Dumitru Violeta pentru încălcarea art. 40[1] din Legea nr.218/2002 și a art.14[2] din HG nr.991/2005, sindicalistul Alexandru Firicel a fost destituit din Poliție (doar nu pot fi sancționați șefii pentru erorile lor/încălcările Legii ci subalternii, „fraierii”). Ulterior, acest laș, Stan Cristian Ionuț a fost promovat în funcția de director al DCCO din IGPR (pentru care merite, întrebăm noi?)

Tindem să dăm crezare d-lui Despescu Bogdan în ceea ce privește execuția acestuia de către ministrul MAI, Carmen Dan, întrucât Voicu Marius este „bine-merci” în funcția de adjunct al inspectorului general ba chiar își permite să „scoată nasul în lume” și să „dea sfaturi manageriale/polițienești” polițiștilor din stradă și prin participările acestuia la ședințe de bilanț.

Acest aspect nu îl absolvă de fapta lui pe dl Despescu: în loc să emită dispoziție cu privire la pedofil, acesta a scris „o rugăminte”… de parcă domnia sa se credea în Biserică, la pocăință nicidecum în scaunu-i de șef din care Legea îl obliga să emită o dispoziție pertinentă, conform art.10[3] din Legea nr.218/2002 prin care să dispună declanșarea cercetării pedofilului și, implicit, sesizarea Parchetului.

Faptul că mass-media românească a „orăcăit” cu privire la faptul că cercetarea disciplinară a polițistului-pedofil a fost suspendată întrucât dosarul a fost trimis Parchetului este ridicolă, întrucât această suspendare e prevăzută de art.62^5[4] din Legea nr. 360/2002. Deci, nu considerăm că ar fi fost încălcată Legea din acest punct de vedere.

Așadar, după prezentarea faptelor și „relațiilor”, observăm că în Poliția Română și M.A.I. ilegaliștii conduc și aserviții acestora sunt bine-merci, ministresa Carmen Dan protejându-i, în continuare, legea aplicându-se discreționar, discriminatoriu pentru ca „frăția șoferilor” (Voicu Marius, Stan Cristian Ionuț etc.) să își continue afacerile interne.

Or, cum doriți stimabililor: Carmen Dan și Ioniță Cătălin să re-credibilizați MAI-ul și Poliția Română? Menținând indivizi precum Voicu Marius, Stan Cristian Ionuț, Stan Eugen etc. în funcții polițienești, manageriale? Suntem convinși că, cu un laș ca Stan Cristian Ionuț căruia îi este frică să își decline identitatea pe propriul înscris toți infractorii periculoși tremură… Cât despre Voicu Marius care a acoperit toate aceste ilegalități (bineânțeles că nu singur ci împreună cu „confrații săi”) și îl mențineți, în continuare în funcția de adjunct IGPR, este evident că acesta individ este „sluga dvs. perfectă” care face orice pentru a satisface dorințele oricărui stăpân.

Concluzia noastră:

În MAI și Poliție „cărțile” sunt făcute de șoferii șefilor care se protejează între ei stabilind atât relații de cumetrie/rudenie cât, mai ales, un grup criminal organizat foarte bine închegat și pe care însăși ministresa Dan îl protejează (pe Despescu l-a pus la dispoziție iar pe pe Voicu &co (finul Stan Cristian Ionuț) îi menține în funcții, ca și exemplu).

Abia așteptăm reacțiile dvs. (Carmen Dan, Despescu Bogdan, Voicu Marius, Stan Cristian Ionuț, Dumitru Violeta) pentru a le face cunoscute opiniei publice! Căci ne-am săturat ca din cauza unor astfel de „conducători”, siguranța noastră, a cetățenilor țării (implict a polițiștilor onești și profesioniști din stradă) să fie pusă în pericol. (Irinel I.).

[1] Articolul 40(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul este obligat să prezinte insigna sau legitimaţia de serviciu, după caz, pentru a-şi face cunoscută, în prealabil, calitatea, cu excepţia situaţiilor în care rezultatul intervenţiei sau siguranţa ulterioară a poliţistului ar fi periclitate.(2) Înainte de intrarea în acţiune sau efectuarea intervenţiei ce nu suferă amânare poliţistul este obligat să se prezinte verbal, iar după încheierea oricărei acţiuni sau intervenţii, să se legitimeze şi să îşi declare funcţia şi unitatea de poliţie din care face parte.

[2] Articolul 14Declinarea calităţii(1) Poliţistul în uniformă trebuie să poarte însemnele distinctive şi echipamentul prevăzute de lege, pentru a fi protejat şi recunoscut cu uşurinţă pe timpul misiunilor.(2) Poliţistul are obligaţia de a-şi face cunoscută identitatea în legătură cu îndatoririle profesionale ce îi revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protecţiei proprii şi crearea premiselor necesare angajării răspunderii personale pentru acţiunile sau inacţiunile sale.

[3] Articolul 10În aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consultă Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Consiliul.

[4] Articolul 62^5În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, polițistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condițiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei penale.