China a introdus în serviciu portavionul Fujian, primul proiectat şi construit integral în ţară, potrivit agenţiei de presă Xinhua.

Fujian este al treilea portavion al Chinei și probabil cel mai clar exemplu de până acum al reformării și extinderii militare masive dispusă de Xi Jinping, care își propune să construiască o forță modernizată până în 2035 și una „de clasă mondială” până la mijlocul secolului.

China are cea mai mare marină din lume, cu peste 370 de nave de suprafață și submarine, conform estimărilor Pentagonului, deși SUA operează în continuare cele mai multe portavioane dintre toate țările.

Potrivit experților, noul portavion va ajuta cea mai mare marină din lume să își extindă puterea dincolo de propriile ape.

Denumit Fujian – după provincia chineză situată cel mai aproape de Taiwan – portavionul şi-a primit pavilionul miercuri, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe insula Hainan, la care a participat și preşedintele Xi.

Mai modern şi mai puternic decât celelalte două portavioane ale Chinei, Fujian este echipat cu catapulte electromagnetice ce permit lansarea unor avioane de mai multe tipuri, cu armament mai greu şi cu rază de acţiune mai mare. Singurul portavion din lume care dispunea până acum de un astfel de echipament era Gerald R. Ford, aparținând marinei militare a SUA.

Celelalte două portavioane ale Chinei – Liaoning, achiziţionat în 2000 de la Ucraina, şi Shandong, primul construit în China, după un model sovietic – au rampe de lansare înclinate, care nu permit decolări la fel de eficiente, cu încărcături la fel de mari de arme şi carburant.

Fujian a făcut timp de mai multe luni ieşiri de probă pe mare şi a lansat avioane de vânătoare „invizibile” J-35, noua versiune pentru portavioane, precum și aeronava de alertă timpurie KJ-600, în afară de J-15, avioanele de vânătoare standard ale Chinei.

O proiectare a puterii dincolo de apele sale

„Portavioanele sunt esențiale pentru viziunea conducerii chineze asupra Chinei drept o mare putere cu o marină” care își poate proiecta puterea departe de coastele sale, a explicat Greg Poling, directorul Inițiativei pentru Transparență Maritimă din Asia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

„Un portavion nu prea o ajută în Primul Lanț de Insule, în schimb este esențială pentru acea competiție, dacă asta dorește, cu americanii în regiunea indo-pacifică mai larg”, a spus Poling.

Armata tot mai avansată a Chinei și capacitatea acesteia de a „proiecta puterea la nivel global” reprezintă unul dintre motivele pentru care Pentagonul, în ultimul său raport către Congres, a continuat să o numească „singurul concurent al Statelor Unite cu intenția și, din ce în ce mai mult, cu capacitatea de a remodela ordinea internațională”.

Este dreptul Beijingului să „își transforme marina într-o marină strategică pe măsura forței naționale a Chinei”, a declarat Song Zhongping, un expert în afaceri militare cu sediul în Hong Kong.

„Portavioanele chineze nu pot opera doar în apropiere de casă, ci trebuie să opereze în oceanele și mările îndepărtate pentru a efectua diverse misiuni de instruire și sprijin”, a spus Song. „China este o mare putere, iar interesele noastre externe sunt pe tot globul; trebuie să fim prezenți la nivel global.”

Vestea că Fujian a intrat în serviciu a fost întâmpinată cu oarecare îngrijorare în Japonia vecină. Minoru Kihara, fost ministru al apărării și secretar-șef de cabinet în noul guvern al prim-ministrului Sanae Takaichi, a declarat că această veste subliniază faptul că China „își consolidează rapid puterea militară fără transparență”.

„Credem că armata Chinei intenționează să își dezvolte capacitatea operațională pe mare și în aer prin consolidarea puterii maritime”, a declarat el reporterilor, subliniind că Japonia urmărește activitatea militară a Chinei și va „răspunde calm, dar decisiv” dacă va fi necesar.

Un salt important pentru China

„Beijinul deja „efectuează exerciții mai complexe pentru portavioane dincolo de țărmurile sale, în Pacificul de Vest”, a declarat Nick Childs, cercetător senior la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, cu sediul la Londra. „Caracteristicile noii nave îi vor permite să ofere o capacitate mai cuprinzătoare și să opereze mai eficient într-o gamă mai largă de scenarii.”

Scenariul care stârnește îngrijorare în capitalele străine este o posibilă blocadă sau invazie chineză a Taiwanului, o insulă autoguvernată democratic, pe care China o revendică drept propriul teritoriu și pe care liderul Xi Jinping nu a exclus să o anexeze cu forța.

Deși insula se află în largul coastei Chinei, dacă China ar avea capacitatea de a poziționa un grup sau mai multe grupuri de portavioane în jurul celui de-al Doilea Lanț de Insule – între Taiwan și sediul Flotei Pacificului SUA din Hawaii – asta ar putea întârzia o posibilă asistență militară americană în cazul unui atac chinez.

„Ei vor ca acele portavioane să joace un rol în extinderea perimetrului strategic mai departe de China, or unul dintre lucrurile importante pe care le poate face un portavion este extinderea razei de acțiune a Chinei pentru a supraveghea activitățile din aer, pe mare și sub apă”, a declarat Brian Hart, director adjunct al Proiectului China Power al CSIS.

Cel mai avansat avion de vânătoare stealth J-35, precum avionul de vânătoare greu J-15T au fost lansate, de asemenea, de pe Fujian, oferind noului portavion „capacitate de operare pe toată puntea”, potrivit marinei chineze.

Capacitatea de a transporta propriile aeronave de recunoaștere înseamnă, că spre deosebire de primele două portavioane, nu va opera în orb atunci când se află în afara razei de sprijin terestru, oferindu-i posibilitatea de a opera cele mai avansate aeronave ale sale la distanțe mari, inclusiv în al doilea lanț de insule.

„Portavionul Fujian reprezintă un salt important pentru China în ceea ce privește capacitățile portavioanelor sale în comparație cu primele două”, a spus Hart .

Totuși, Hart a remarcat că marina Chinei este în urma SUA în mai multe privințe importante.

Are doar trei portavioane, comparativ cu cele 11 ale Marinei SUA. În plus, în timp ce portavioanele Chinei sunt alimentate cu energie convențională, cele SUA sunt alimentate cu energie nucleară, ceea ce înseamnă că pot opera aproape nelimitat, fără a avea nevoie de realimentare – fapt care le sporește raza de acțiune. Portavionul din clasa Ford, din care doar unul este în serviciu în prezent, dar se construiesc mai multe, este, mai mare, poate transporta mai multe aeronave pe puntea de zbor și are un al treilea elevator, ceea ce înseamnă că poate transporta mai multe aeronave din hangarele de pe puntea inferioară într-un timp mai scurt.

China este, de asemenea, în urma SUA în ceea ce privește crucișătoarele și distrugătoarele cu rachete ghidate, care sunt esențiale în asigurarea apărării aeriene și submarine, precum și a sprijinului pentru grupuri navale mai mari.

George Simion a
răspuns vineri, 7 noiembrie, cu o postare pe Facebook la ironia lansată de Lia
Olguța Vasilescu (PSD), după ce Simion solicitase protecție SPP, afirmând că a
fost amenințat.

Liderul AUR a
reacționat vineri la ironia venită din partea social-democratei Lia Olguța Vasilescu,
după ce George Simion anunțase anterior că a cerut protecție din partea
Serviciului de Protecție și Pază (SPP) ca urmare a faptului că a primit mai
multe ameninţări.

„În loc să se ocupe de guvernarea lor cu USR, azi, de
ziua revoluției bolșevice, tovarășele din PSD nu au mai putut de grija mea. Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, a scris el pe contul său de Facebook.

Replica sa a fost o
reacție directă la discursul Olguței Vasilescu, rostit în timpul Congresului
PSD de vineri, de la Bucureşti, în care aceasta a ironizat apelul la protecție
al liderului AUR.

„Cine să așteptăm să vină la guvernare? Bărbații falnici
care dau fuga la SPP când îi amenință unu’ pe Facebook? L-a amenințat pe el pe
Facebook, pe el, cel mai drept dintre traci? Simioane, pai, dacă mâine te
cheamă la război, îl iei și pe al lui Pahonțu cu tine? Uită-te la mine ce fac
când intră pe Facebook! Le dau un block și mă întorc și la reziști când termin
cu tracii. Cum zici și tu ceva, pare că a început recensământul nebunilor și,
când nu fac față, apar și diaspora, și boții și tiriboții. Și tu afli că bei și
te droghezi și nu ai fost ca ei la școală. Și nu ai fost cu ei la școală, că tu
nu scrii «miau», ca pisica”, a
spus Olguţa Vasilescu pe scena congresului PSD.

China a anunțat
prelungirea politicii de acces fără viză pentru cetățenii din 45 de țări,
inclusiv România, până la finalul anului 2026.

China și-a extins
politica unilaterală de acces fără viză, permițând cetățenilor din 45 de țări,
printre care și România, să intre pe teritoriul chinez fără viză pentru o
perioadă de până la 30 de zile, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului
chinez de Externe, Mao Ning.

Decizia, transmisă
oficial și pe site-ul Ambasadei Republicii Populare Chineze în România,
prelungește perioada de aplicare a măsurii până la 31 decembrie 2026, ora
24:00, după ce, în 2024, autorităţile chineze anunţau vă românii nu mai au nevoie de vize până la 31 decembrie 2025.

„Pentru a facilita în continuare călătoriile
transfrontaliere, China a decis să extindă politica de exonerare de viză pentru
România și alte 44 de țări până la 31 decembrie 2026, ora 24:00.  Cetățenii
care dețin pașapoarte valabile din România sunt scutiți de obligația de a
deține viză dacă intră în China în scopuri de afaceri, turism, vizite la
familie sau prieteni, schimburi și tranzit. Aceștia pot rămâne în China fără
viză pentru o perioadă de maximum 30 de zile”, potrivit sursei citate.

Noua listă de țări
acoperă state din Europa, Asia, America de Sud, Australia și Noua Zeelandă, în
încercarea de a facilita schimburile internaționale și de a relansa sectorul
turistic, grav afectat în timpul pandemiei.

De asemenea, Suedia
va fi inclusă în program în perioada 10 noiembrie 2025 – 31 decembrie 2026,
conform precizărilor făcute de autoritățile chineze.

Totuși, oficialii
de la Beijing subliniază că persoanele care nu îndeplinesc condițiile
programului trebuie să obțină o viză de intrare înainte de a călători în China.

Potrivit
analiștilor internaționali, extinderea acestei politici marchează o nouă etapă
în deschiderea Chinei către parteneriate comerciale și culturale globale,
într-un context economic aflat în plină redresare.