Coruptie
EXPLOZIV/ KOVESI VEDE IN VIITOR SI ADUCE MORTII CU MANDAT
Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir după raspunsul mincinos al DNA, confirma acuzatiile initiale, pe pagina sa de socializare:
DNA = Securitatea 2.0 (Raspunsul lui Kovesi)
Am citit cu vadit interes raspunsul de azi al DNA la postarea mea de ieri din romania30.ro/blog.
Sincer l-am si prevazut. Dar nu mai spuneti la nimeni ca stiam cat se vor afunda in propria minciuna. Parca o vad pe consiliera Titian cum a lucrat toata noaptea sa raspunda.
Inteleg ca doare. Altfel nu vad de ce ar incerca DNA sa manipuleze romanii.
Revin cu proverbul pentru Kovesi: “cand esti in groapa, opreste-te din sapat!”.
Referitor la raspunsul DNA, ca sa inteleaga toti romanii eu raspund asa:
- Articolul 267 Cod Procedura Penala invocat in raspunsul DNA a intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014, deci un protocol semnat de DNA în 2013 și de ANCPI la 30.01.2014 nu putea avea ca temei juridic un text care nu era în vigoare la acele date. Doar daca DNA nu are puterea magica de a prevedea viitorul.
- Articolul 267 Cod Procedura Penala priveste accesul la bazele electronice de date „în vederea realizării citării, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfășurarea procedurilor”.
Cer public DNA să ne explice:
– cum se aplică acest scop situației persoanelor care nu au nicio calitate în vreun dosar penal, deși protocolul nu face nicio diferență între persoanele implicate în doarele penale și cele care nu au nicio legătura cu astfel de dosare?
– ce legătură există între procedurile de citare/comunicare a actelor de procedură/aducerea cu mandat și datele privind prețurile tranzacțiilor, contractele de vânzare-cumpărare, contractele de ipotecă sau chiar cu privire la informații legate de proprietăți – terenuri agricole sau păduri, de exemplu? Pot fi efectuate acte de procedură în extravilan, in pădure sau pe câmp?
– la ce sunt necesare datele privind defuncții (art. 3 lit. a din Anexa protocolului), dacă se are în vedere citarea/comunicarea actelor de procedură/aducerea cu mandat? Sunt posibile astfel de acte de procedură cu privire la decedați?
- În ceea ce privește citarea articolului 883 alin. 1 C.Civ., DNA prezintă trunchiat textul de lege.
Articolul 883 alin. 1 C.Civ., așa cum este publicat în Monitorul Oficial al României, statuează: „Orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară, precum şi celelalte documente cu care aceasta se întregeşte, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară poate fi consultată de orice persoană interesată, cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.”
DNA ar trebui sa stie ca exista o diferență între înregistrările publice și cele din mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor.
Orice cetățean are acces la extrasele de carte funciară, dar la mapa care conține, de exemplu, contractul de vânzare-cumpărare sau contractul de ipotecă, accesul se face numai respectând legislația privind datele cu caracter personal.
Articolul 21 alin. 4 teza finală din Legea 7/1996- Legea cadastrului și a publicității imobiliare definește clar ce înseamnă mapa despre care vorbește art. 883 C.Civ: „mapă în care se păstrează cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii”.
Fară acest protocol DNA nu avea acces la contractele din mapă decât dacă folosea regelementările Codului de Procedură Penală. În acel caz, trebuia să aibă un dosar și o calitate pentru persoana ale cărei date le solicita.
După semnarea protocolului, nu are obligația să justifice nimănui necesitatea accesului la contracte și nimeni nu verifică legalitatea accesului.
Din lecturarea completă, nu trunchiată a articolului 883 C.Civ., se poate lesne observa că accesul la contracte nu este unul deschis oricărei persoane, ci se supune regulilor privind protecția datelor cu carcater personal, adică garanției unui drept fundamental recunoscut de Carta drepturilor fundamentale a UE, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Constituția României.
- DNA uita sa ne spuna daca a verificat oamenii politici si daca a verificat cetateni straini. Pur si simplu uita.
Deci minciuni ca sa arunce praf in ochii romanilor.
Daca tot a spus DNA ca are acces la 21 de baze de date, ne spune si noua care sunt acelea?
Voi nu sunteti curiosi sa aflati? (Irinel I.).
Coruptie
România, partea fără sens. Posibile cazuri de corupție în cadrul Registrului Auto Român și în cadrul Poliției Române
România, partea fără sens. Simple posibilități:
Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.
Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.
Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.
Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.
Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.
Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Un articol de Vlad Stoica
Citește mai mult despre posibile abuzuri și cazuri de corupție în cadrul Poliției Române, dând click pe acest text
Coruptie
De la ecologie la ideologie: virajul periculos al lui Călin Georgescu către Est
Călin Georgescu, cândva un fervent susținător al ecologiei și dezvoltării durabile, a reușit să surprindă pe toată lumea cu o piruetă ideologică demnă de un acrobat politic desăvârșit. Din militant al protecției mediului, s-a transformat într-un apostol al suveranismului cu accente pro-ruse, demonstrând că, în politică, orice este posibil, mai ales când vine vorba de redefinirea propriilor convingeri.
De la verde la roșu: metamorfoza neașteptată
În trecut, Călin Georgescu era recunoscut pentru angajamentul său față de ecologie, promovând politici de mediu și dezvoltare sustenabilă. Însă, odată cu intrarea sa în arenă politică, discursul său a suferit o transformare radicală. A început să critice vehement Uniunea Europeană și NATO, descriind scutul antirachetă din România drept o „rușine a diplomației” și afirmând că „NATO este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”.
Admirație pentru Est: Putin, un model de urmat?
Nu s-a oprit aici. Georgescu și-a exprimat deschis admirația față de liderul de la Kremlin, declarând că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara”.
Mai mult, a pus sub semnul întrebării legitimitatea Ucrainei ca stat, susținând că „Ucraina e un stat inventat”.Astfel de declarații ridică semne de întrebare cu privire la orientarea sa geopolitică și la interesele pe care le-ar putea servi în calitate de președinte al României.
Programul „Hrană, apă, energie”: o rețetă pentru izolare?
Planul său de guvernare, intitulat „Hrană, apă, energie”, propune un model economic bazat pe suveranism și distributism, promovând ideea că România ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii.
Deși, la prima vedere, acest program pare să încurajeze autosuficiența, în contextul global actual, o astfel de abordare riscă să izoleze țara și să o priveze de beneficiile cooperării internaționale.
România la răscruce: între Vest și Est
Într-un moment în care România se confruntă cu provocări majore și trebuie să-și decidă viitorul prin vot, ascensiunea unui candidat cu astfel de viziuni ridică îngrijorări. În loc să consolideze parteneriatele strategice cu Occidentul, Călin Georgescu pare să propună o reorientare către Est, punând sub semnul întrebării angajamentele țării față de UE și NATO.
Un viitor incert sub conducerea lui Georgescu
Dacă ar ajunge președinte, Călin Georgescu ar putea conduce România pe un drum al incertitudinii, marcat de dezinformare și o posibilă apropiere de sfere de influență care nu împărtășesc valorile democratice ale țării. Într-o perioadă în care stabilitatea și claritatea direcției sunt esențiale, un astfel de viraj ideologic ar putea avea consecințe nefaste pentru viitorul României.
Coruptie
Averea lui Călin Georgescu: Misterul din spatele conturilor „modeste”
Călin Georgescu, eternul salvator auto-declarat al României, are un talent aparte de a stârni controverse. Cu un discurs pompos despre suveranitate și despre cum România trebuie „să se ridice din genunchi”, domnul Georgescu și-a croit o aură de simplu patriot modest. Dar dacă ne uităm mai atent, conturile „modeste” ale acestuia par să aibă mai multe dedesubturi decât o săpătură arheologică la Sarmizegetusa.
Suveranism cu gust de lux
În timp ce Călin Georgescu vorbește despre reîntoarcerea la valorile strămoșești și despre „reconstrucția spirituală” a României, este dificil să nu observăm o disonanță flagrantă între predica sa și realitatea financiară. Conform propriilor declarații, averea sa ar fi una modestă, dar parcă fiecare pas al său e acompaniat de un parfum de exclusivitate. Desigur, în viziunea sa, modestia se traduce printr-o opulență subtilă, poate chiar bine ascunsă în spatele unor structuri financiare de nepătruns.
Economia „tradițională” a viitorului
Planurile sale economice sunt un cocktail interesant de utopie și haos. Printre ideile care ar trebui să salveze România se numără reducerea dependenței de Uniunea Europeană și o întoarcere spre „autosuficiență”. Desigur, într-o lume globalizată, unde crizele economice sunt interdependente, această strategie pare mai degrabă o rețetă pentru un colaps rapid decât pentru prosperitate.
Un exemplu de clarviziune economică: Călin Georgescu își dorește un sistem bazat pe „suveranism economic”. În traducere liberă, acest lucru ar putea însemna abandonarea investițiilor externe și îmbrățișarea unei economii austere, în care cetățenii să se descurce cu ceea ce au, eventual să revină la troc.
Criza permanentă: o viziune de dreapta extremă
Deși promite stabilitate, planurile lui Georgescu nu fac decât să arunce România într-o incertitudine cronică. Atitudinea sa ascunsă și mesajele sale aparent mincinoase sugerează o eventuală direcționare spre izolare internațională. Citatul său preferat, „România va fi liberă doar când va renunța la dictatura Bruxelles-ului”, poate fi interpretat ca un pas către periferizarea țării.
Pe scurt, cu un lider precum Georgescu, economia României ar deveni un experiment cu final incert. Misterul conturilor „modeste” rămâne nerezolvat, dar ceea ce este clar e că promisiunile grandioase ascund o posibilă catastrofă națională. Să sperăm că visul său de a ajunge președinte nu se va transforma în coșmarul nostru colectiv.
-
Actualitateacum 3 zile
Care sunt factorii ce influențează deprinderea limbii engleze în copilărie? Descoperă alături de Novakid
-
Uncategorizedacum 3 zile
Studiu HONOR: aproape jumătate dintre tinerii din România se confruntă cu probleme financiare în ianuarie
-
Socialacum 2 zile
Centrale pe lemne cu gazeificare: Cum se transformă lemnul în căldură eficientă
-
Sanatateacum 2 zile
DERMATOLOGIE – Gama de servicii disponibile la CENTRUL MEDICAL DOCTOR BORIS
-
Comunicateacum 23 de ore
Jocurile de noroc din era digitală – ce provocări cuprinde?