Câteva idei de program de acțiune pentru o Românie mai bună, din care românii să nu mai plece forțați de situația economică și în care cei plecați să revină cu drag. Articol scris de Marius Bostan, pentru newsweek.ro.

Într-un moment în care deficitul bugetar amenință stabilitatea financiară a României, este nevoie de mai mult decât ajustări contabile. Avem nevoie de încredere, viziune strategică, curaj politic și soluții inteligente, ancorate în bune practici internaționale.

Ilie Bolojan și Nicușor Dan reprezintă două figuri care au demonstrat că reforma, eficiența și prioritizarea investițiilor publice sunt posibile. Este timpul să extindem această abordare la scară națională, într-un guvern care are în centrul său interesul național, interesul pe termen lung al României.

Prezint mai mai jos un ansamblu de 10 pași, care poate reduce semnificativ deficitul bugetar, atrage investiții, stimulează competitivitatea și întărește încrederea cetățenilor și investitorilor. Acest cadru nu este suficient dar cred că este necesar în aceste momente când măsurile pe termen scurt pot determina semnificativ ce se întâmplă în următorii 3 ani. Consider de la sine înțeles că orice măsuri economice este important să fie însoțite de o comunicare de încredere și de un mesaj de unirea românilor și respingere a narațiunilor care atacă interesul național.

1. Reducerea cheltuielilor publice cu minim 10% poate fi făcută fără a afecta semnificativ buna desfășurare vieții publice

Prin prioritizarea investițiilor, eliminarea risipei, eficientizarea achizițiilor publice și reevaluarea programelor cu eficiență scăzută, guvernul poate economisi ușor 15–18 miliarde lei anual, fără a afecta veniturile populației. Adoptarea unor soluții tehnologice noi,  mai eficiente pentru construirea de drumuri și pentru investițiile publice ar duce la reducerea unor cheltuieli fără ca rezultatele să fie afectate. Estimez că această sumă poate fi  economisită doar cu un management bun și în acest an.

2. Creșterea temporară a TVA cu 2 puncte procentuale pentru a da un semnal de încredere pentru creditori și rezolvarea rapidă a deficitului pe termen scurt

Pare o măsură nepopulară, dar necesară pentru îmbunătățirea ratingului de țară. În esență o creștere cu doar 2% va fi absorbită ușor de consumatorii finali. Efectul în inflație poate fi diminuat prin alte măsuri conexe cu scopul dea domoli inflația. Cu o colectare netă estimată la 13–15 miliarde lei anual, această creștere poate acoperi rapid o treime din deficit.

Dacă măsurile de reformă dau roade, TVA-ul poate reveni la nivelul actual peste 3 ani – un angajament transparent, condiționat de performanță.

3. Reforma administrației publice locale: simplificare, digitalizare, externalizare

Prin simplificare, eliminarea redundanțelor, digitalizarea serviciilor locale și externalizarea unor activități către sectorul privat, România poate economisi peste 3–5 miliarde lei anual, cu servicii mai bune și mai rapide pentru cetățeni.

4. Închirierea,vânzarea sau concesionarea activelor nefolosite sau prea puțin folosite din proprietatea publică și privată a Statului și Autorităților Locale și Județene

Clădiri abandonate, terenuri, institute și spații industriale care zac în paragină pot fi reintroduse în circuitul economic prin: închirieri, concesiuni pe termen lung, parteneriate public-private, vânzări transparente și alte măsuri de atragere de venituri suplimentare la bugetele publice.

Estimare conservatoare: 20–25 miliarde lei pot fi obținute în următorii  3 ani.

Sunt Companii unde Statul este acționar, Institute, Regii Autonome, Ministere și Autorități care nu folosesc aceste active și nu aduc venituri de pe urma lor ci aduc numai costuri. Ele ar trebui identificate rapid și fiecare responsabil să prezinte un posibil plan de utilizarea a acestor resurse nefolosite.

5. Licențiere transparentă și eficientă a resurselor naturale

România are rezerve importante de ape minerale, nămoluri sapropelice, gaze naturale, litiu, cupru, aur și alte resurse sau chiar alte minerale critice cu potențial. Prin licitații publice transparente, contracte moderne și redevențe competitive, statul poate atrage: investiții de miliarde în exploatare și procesare și venituri constante din redevențe și taxe.

Resursele noastre trebuie să lucreze pentru România, nu să zacă sub pământ.

În următorii 3 ani se pot obține cel puțin 15-20 miliarde de lei suplimentar.

6. Privatizări parțiale și listarea de companii profitabile la bursă

Statul poate păstra controlul strategic și totuși obține lichiditate prin: listarea unor pachete minoritare din companii profitabile și atragerea capitalului privat pentru modernizare.

Impact estimat: 15 miliarde lei în 3 ani, plus disciplină managerială crescută în companiile de stat.

7. Conectarea rapidă a 10.000 de antreprenori din afara granițelor cu România

Forța românească de inovare și de a face afaceri din Republica Moldova, din Statele Unite, Marea Britaniei, Europa și de oriunde din lume este necesar să fie conectată rapid printr-un proiect strategic.

Românii de pretutindeni pot aduce capital privat nou în patria mamă (estimare: 3– 4 miliarde de Euro), know-how occidental în digitalizare, producție și export și pot aduce rețele internaționale de business care să ajute produsele și serviciile românești să penetreze piețele globale și să echilibreze balanța comercială.

Valoarea adăugată a celor care au construit afaceri în Vest este aur pentru economia României. Este nevoie de chemarea de încredere a Președintelui Nicușor Dan și a Primului Ministru Ilie Bolojan.

Apelul către medici, ingineri, manageri, profesori, artiști și către toți românii talentați să se reconecteze cu Patria Mamă în aceste momente va fi determinant. Acest apel trebuie declinat și transmis de către toți românii din țară către frații de peste graniță. Repatriot depune un efort susținut și pregătește premisele ca acest apel să ajungă în inimile și mințile tuturor și să fie unul care unește românii oriunde s-ar afla.  Un exemplu: https://www.repatriot.ro/despre/misiune/

8. Româniapoate deveni o Elveție a datelor prin atragerea centrelor de date de mari dimensiuni

România are o oportunitate strategică unică de a deveni hub regional pentru centre de date, într-o eră în care AI și cloud-ul sunt infrastructură critică. Avem avantaje care merită exploatate: energie relativ ieftină cu un mix bun, poziție geografică excelentă și resurse umane bine pregătite în domeniu.

Cu o politică proactivă, putem atrage investiții de peste 10 miliarde EUR în următorii 5 ani.

9. Îmbunătățirea ratingului de țară și reducerea costului cu datoria publică

Odată ce mixul de măsuri reduce deficitul și crește încrederea, România poate obține un rating mai bun, refinanța datoria la dobânzi mai mici și poate aloca resurse economisite către investiții.

Managementul eficient al datoriei publice, reducerea costurilor cu dobânzile poate aduce economii de peste 3 miliarde lei anual.

10. Program național pentru performanță și excelență în organizații – inspirat de modelul Baldrige

România are nevoie de un salt de competitivitate, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Un program inspirat din modelul american Baldrige Excellence Framework poate introduce: evaluări anuale ale performanței instituțiilor și companiilor, standarde de guvernanță, client service și inovație, culturi organizaționale bazate pe principii și valori solide, orientate spre rezultate.

Un exemplu: https://fntm.ro/romanian-performance-excellence-program-inspirat-de-malcolm-baldrige-national-quality-award/

Fără un upgrade al modului în care funcționează instituțiile noastre, orice reformă este limitată. Performanța este cel mai bun scut împotriva risipei.

Concluzie: Redarea încrederii prin competență și acțiune

Un astfel de plan de măsuri aplicat poate reduce deficitul actual cu peste 60% în primii 2 ani, fără sacrificii sociale majore, cu menținerea unei alocări însemnate pentru apărare și poate pune România pe o traiectorie de echilibru bugetar sustenabil în 3–4 ani, cu potențial de scădere a TVA-ului înapoi la 19% după stabilizare.

România are potențial, dar are nevoie de un nou contract de încredere între cetățeni, mediul de afaceri și guvern. Ilie Bolojan și Nicușor Dan au demonstrat că se poate construi eficient, fără scandal, cu rezultate vizibile. Acest măsuri nu sunt utopice utopic – sunt puncte pentru o foaie de parcurs realistă și necesară.

Românii nu mai așteaptă promisiuni, ci semnale clare că viitorul se poate construi cu minte, muncă și măsură.

Marius Bostan este un antreprenor în serie, investitor în mai multe companii românești, dublu licențiat în matematica-informatică și management, cu o experiență vastă de management, finanțe, structurare de produse financiare care au finanțat proiecte de dezvoltare publice și private și este implicat în susținerea unor proiecte generoase ale Fundației Naționale a Tinerilor Manageri, a Romanian Business Leaders și a altor organizații non-profit.

Marius Bostan a deținut și poziția de Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în guvernul de profesioniști din 2015-2016 și  s-a remarcat ca un promotor al ideilor conservatoare de tip occidental dar și al tehnologiilor moderne. În anii 1997-2000 a fost implicat în elaborarea cadrului de reformă pentru companiile de stat și administrația publică locală lucrând îndeaproape cu miniștrii Ulm Spineanu, Ilie Șerbănescu și Vlad Roșca.

Marius Bostan este antreprenor și liderul RePatriot.

La anul 2023, in ultimile 3 zile de mandat, 26 iunie, domnul Bolos destructura cu buna stiinta Programul de Competitivitate prin mutarea “dintr-un pix” a 63 de functionari publici de la o directie generala ce tocmai semnase 2428 de contracte la o directie nou formata unde nu exista activitate.

Rezultatul acestei miscari strategice a fost disperarea a 2428 de IMM-uri ce nu erau platiti conform contractului semnat, multiple insolvente, situatii de faliment si dobanzi covarsitoare platite de aceste IMM-uri la bancile comerciale.

In fapt, implementarea celor 2428 de contracte a fost lasata in seama unui numar de 30 de functionari publici ce si-au petrecut 10-14 ore pe zi si sarbatorile legale (Craciun) la serviciu pentru a procesa peste 6 mii de cereri de rambursare/plata/prefinantare pentru beneficiarii privati, celebra masura 4.1.1.

Mai mult, pentru a asigura acest dezastru, domnul ministru si-a adus „oamenii” cu care a „evaluat” aceste proiecte, evaluarea defectuoasa ducand la multiple situatii in instanta.

Autoritatea de audit de pe langa Curtea de Conturi constata intr-un raport de audit, scapat in spatiul public, existenta a aproximativ 700 de proiecte contractate desi erau neeligibile. Ce sa vezi? Acestea au fost suportate de la bugetul de stat in valoare aproximativa de 200 milioane euro. Cine deconteaza asta? Raspuns: Fiecare dintre noi!

Acum, dupa acelasi model, la cateva zile de terminarea mandatului, dispune distrugerea altui program si anume Programul de Tranzitie Justa.

Aceasi miscare… o reorganizare! Abia preluat in urma cu 11 luni prin HG 44/2024 de catre  Directia Generala Programe Europene Competitivitate, reparat cu sarg de functionarii publici si pus in linie dreapta, trecut din nota 3 in nota 2, deci fara restrictii de a cere sume de la CE, „ se preia activitatea PTJ de catre PDD”? Ati mai vazut vreodata „preluare de activitate in institutiile publice???? Ce este aceea? Programele operationale au un sistem acreditat, auditat de management si control. Una din cerintele cheie este capacitatea administrativa de a implementa un program. Cum sa preiei activitatea fara oameni? Cine stie ce s-a intamplat de la aprobarea programului de catre CE, de acum 2 ani? Daca scrie intr-o HG ca preiei o activitate a unui Program Operational, asta inseamna ca toate informatiile privitoare la acel program ti se materializeaza in cap instantaneu?

Asta inseamna accelerarea absorbtiei fondurilor europene sau in fapt alte sume uriase trecute pe bugetul de stat?

Alocarea PTJ este de 2,5 miliarde de euro se afla in pericol prin modificarea sistemului de management si control. Poate Romania sa suporte inca o paguba de 2,5 miliarde de euro?

Pe cine serveste domnul Bolos? Cine are interesul de a falimenta bugetul Romaniei sub pretextul absorbtiei fondurilor europene?

New Delhi, 3-4 iunie 2025 — Pullman Hotel Aerocity devine centrul gravitațional al afacerilor globale

Pentru prima dată în istorie, România și India pun bazele unei platforme bilaterale de business cu miză globală: INRO BUSINESS SUMMIT 2025, eveniment organizat de Uniunea Camerelor Bilaterale de Comerț România-India (UBCCR) în inima economică a Indiei — New Delhi. Pe parcursul a două zile, 3 și 4 iunie, lideri din industriile-cheie, antreprenori de top, investitori strategici și oficiali guvernamentali vor contura noi direcții de colaborare între două economii complementare, aflate în plină expansiune.

---

Oportunitate istorică pentru companiile românești: extindere pe piața indiană și parteneriate cu giganți industriali

India este una dintre cele mai mari economii emergente ale lumii, cu o piață de consum uriașă și un ritm susținut de dezvoltare în tehnologie, infrastructură și producție. În același timp, România este văzută ca poartă de intrare către Uniunea Europeană, oferind know-how industrial, stabilitate juridică și expertiză în sectoare strategice.

INRO SUMMIT vine ca răspuns concret la nevoia acută de colaborări reale, dincolo de forumuri și schimburi de politețe diplomatice. Evenimentul creează contextul ideal pentru ca România să joace un rol economic major în Asia, nu doar ca exportator de produse, ci și ca partener strategic.

---

Temele majore abordate

Evenimentul este structurat pe două zile de summituri tematice, paneluri de discuții și networking de înalt nivel, incluzând sesiuni dedicate investițiilor, dezvoltării de produse, digitalizării și sustenabilității.

Ziua 1 – 3 iunie 2025:

• Lansarea oficială a summitului
• Discursuri strategice susținute de lideri internaționali
• Discuții pe industrii și sesiuni de matchmaking între companii

Ziua 2 – 4 iunie 2025:

• Summitul pentru Creștere România-India
• Discuții sectoriale și întâlniri B2B
• Cină privată de networking, cu participarea unor lideri de top din India și România

---

Sectoare reprezentate: de la agri-tech la tehnologie avansată

Summitul vizează conectarea a peste 40 de industrii strategice, împărțite în trei arii mari:

1. Food, Beverage & Agri-Tech
Spices & Herbs, produse din orez și grâu, mezeluri, cafea, vinuri și băuturi alcoolice, produse de patiserie, produse agricole, biofertilizatori și hrană pentru animale.

2. Health, Wellness & Lifestyle
Farmaceutice, cosmetice, fashion & textile, turism hotelier, lanțuri de retail și wellness.

3. Technology & Industry
Drone, software și soluții IT, energie & sustenabilitate, echipamente medicale, construcții, mobilă, iluminat, electronice, echipamente farmaceutice și mai ales tehnologie industrială de vârf.

---

De ce merită să participi?

✔ Acces direct la decidenți și investitori
UBCCR creează contexte reale de discuții cu factori de decizie din India și România – fără intermediari, fără bariere birocratice.

✔ Extindere pe piețe noi, în mod strategic
Summitul este construit pentru a facilita joint venture-uri, francize, distribuții exclusive sau investiții directe.

✔ Lansare de produse & testare de piață
Ai posibilitatea să îți prezinți produsele sau serviciile în fața unor distribuitori, importatori și retaileri de talie mare. Lounge-urile personalizate oferă brandurilor vizibilitate de top și șansa de a rula spoturi video proprii.

---

Ce tipuri de participanți se reunesc la INRO 2025?

Pe lângă companiile românești și indiene, se anunță prezența unor buyeri internaționali, investitori strategici, fonduri de capital și reprezentanți guvernamentali din alte țări interesate să intre în rețeaua INRO.

Participanții principali:

• CEO, directori generali, CTO, antreprenori de top
• Distribuitori, exportatori, importatori
• Investitori de portofoliu
• Producători din industrii alimentare, medicale, IT, agricultură și construcții

---

Tipuri de participare: Lounge-uri BRONZE, SILVER și GOLD

Expozanții au acces la trei categorii de spații expoziționale:

• Bronze (9 mp): branding de bază, masă și scaune, Hi-Tea & lunch
• Silver (12 mp): branding extins, LCD, semnalistică personalizată
• Gold (15 mp): branding premium, vizibilitate în toate canalele media, spoturi video, participare ca speaker în paneluri și promovare post-event

Toate lounge-urile includ acces la zonele de networking, AV support, catering gourmet și saloane de întâlniri private.

---

Declarații oficiale

Shiva Munjal, Președinte UBCCR:

„Summitul este o punte reală între elitele de afaceri ale României și Indiei. Nu mai vorbim de intenții, ci de contracte, de investiții și de extindere în piețe-cheie.”

Alin Albu Marius, Vicepreședinte UBCCR România:

„Este un moment-cheie pentru companiile românești. Cine ratează această întâlnire, pierde nu doar oportunități de business, ci și accesul la o rețea internațională în formare.”

---

Informații și înscrieri

📍 Locație: Pullman Hotel Aerocity, New Delhi
📅 Data: 3 – 4 iunie 2025
🌐 Website: www.ubccrindia.com | www.inrosummit.com
📧 Email: enquiry@inrosummit.com | office@ubccrindia.com
📞 Contact direct: +91 11 44463114 | WhatsApp: +91 8802008822 | +40 775 504 812

---

INRO BUSINESS SUMMIT 2025 nu este doar un eveniment. Este o rețea, o oportunitate, o misiune economică reală. Participă, conectează-te și du-ți businessul în Liga Globală.