Până la sfârşitul anului ar putea fi sacrificaţi un milion de porci. Este una dintre estimările luate în calcul de guvernanţi, care au convocat un comandament de urgenţă la Ministerul de Interne pentru a lupta cu pesta porcină. La ora închiderii ediţiei, printre măsurile discutate se numărau sacrificarea animalelor din 94 de localităţi, măsuri represive luate împotriva efectivelor de mistreţi din judeţele afectate, militarizarea zonelor afectate şi stabilirea hărţii cu zonele unde mai trebuie ucişi porci din curţile oamenilor. Mai mult, vor exista filtre ale Poliţiei la toate ieşirile din localităţile unde este deja certificată prin analize pesta porcină. Potrivit specialiştilor, dacă boala continuă să facă ravagii, la iarnă, carnea de porc se va scumpi cu mai bine de 30%, iar unul din patru porci din România va dispărea.

Dezastrul din Tulcea

Peste 43.000 dintre cei circa 50.000 de porci sacrificaţi deja din cauza pestei porcine africane aparţin companiei Carniprod al cărei principal acţionar anunţă deja că va renunţa complet la activitatea de creştere a suinelor. Carniprod Tulcea, firmă care în 2017 a avut afaceri de 18 de milioane euro şi un profit net de aproximativ 1.2 mil, euro, controlată de antreprenorul Nicolae Ciuleac, se află la un pas de faliment. Ciuleac a fost unul dintre primii investitori care au demarat o afacere în judeţul Tulcea, acum mai bine de 25 de ani. Acum, el deţine o unitate de procesare a cărnii, o reţea de magazine şi propriul complex de creştere a porcilor care livra pentru sacrificare, până la debutul epidemiei, circa 300 de porci pe zi.

Demoralizat de efectele epidemiei de pestă asupra afacerilor sale, directorul Carniprod a declarat pentru Capital că este nevoit să aloce o sumă de aproximativ opt milioane de euro pentru pierderi colaterale, deoarece chiar şi cheltuielile de distrugere sunt suportate de societate şi nu de către autorităţi: „Ei (n.n. – autorităţile) au venit doar să supravegheze distrugerea cărnii şi decimarea porcilor. Dacă iau în considerare pagubele colaterale, faptul că nu merge societatea, pierderile firmei şi ale celor peste 30 de magazine, ajung, cu toate la un loc, la suma de opt milioane de euro. Fabrica stă, dar salariile merg. Nu pot să dau oamenii afară”, a explică Nicolae Ciuleac.

„Trebuie să distrugem aproximativ 700 de tone de carne de porc din depozite. Suntem într-o zonă critică în apropiere de Delta Dunării, acesta este şi motivul pentru care am fost afectaţi de pesta pocină. Pe viitor vom fi nevoiţi să achiziţionăm carne de la alţi producători pentru fabrica de procesarea a cărnii. Când vom porni unitatea din nou, voi aduce în jur de 1.000 de porci pe săptămână din Austria“, a continuat Nicolae Ciuleac.

Totodată, cei 150 de angajaţi ai complexului care deţinea până acum câteva săptămâni peste 48.000 de porci, vor rămâne fără serviciu, deoarece antreprenorul Nicolae Ciuleac va renunţa la activitatea de creştere a suinelor: „Rămânem cu sectorul comercial, terenurile agricole, dar porcii să-i crească alţii. Încă nu am primit ajutor financiar din partea statului. Nici măcar nu mi-au fost calculate cu exactitate cheltuielile de distrugere. Există doar aproximarea mea. Probabil că dosarele despre care vorbeşte acum ANSVSA au avut ca obiect companii mai mici“, a explicat Ciuleac. Mai mult, în momentul actual, deoarece fabrica este închisă, peste 500 de angajaţi au fost trimişi acasă.

ANSVSA anunţă despăgubiri

În ciuda declaraţiilor oferite Capital de fermierul din Tulcea, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor(ANSVSA) susţine că, pe 30 iulie, primele plăţi compensatorii au ajuns la crescătorii de porci afectaţi de pierderea animalelor în acţiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de Pestă Porcină Africană. Fondurile necesare sunt asigurate de către ANSVSA, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinaţie şi rambursate ulterior de Comisia Europeană, în conformitate cu deciziile Grant. Despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale. „În cazul pestei porcine africane, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate”, precizează Autoritatea. Pe 1 august, şeful ANSVSA, Geronimo Răducu Brănescu, anunţa că s-a împlinit un an de când evoluează în România pesta porcină, care a început cu o evoluţie lentă pe flancul de nord-vest al ţării, unde şi astăzi sunt 14 localităţi afectate. Însă, „începând cu 9 iunie, avem o evoluţie destul de agresivă în zona de sud-est a României. Avem în acest moment în evoluţie 524 de focare de pestă porcină africană pe teritoriul întregii ţări, 521 sunt localizate în gospodăriile populaţiei, trei au fost localizate în exploataţii profesionale. În acest an, au fost eliminate, ucise un număr de 49.816 porcine la nivelul întregii ţări. Au fost afectate până în acest moment 94 de localităţi”, susţine Brănescu.

Ce valoare au despăgubirile

Compensaţiile se acordă în baza evaluărilor realizate de Comisia de evaluare care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalelor în funcţie de valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală şi valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză. Potrivit ANSVSA, „plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei”.

Autoritatea menţionează că „până la această dată (n.n. – 30 iulie) au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populaţiei), dintre care 35 au fost plătite, iar 16 urmează să fie plătite pe 30 iulie. Suma alocată acestor despăgubiri este de 130.000 de lei (preţul acordat pe kg este cuprins între 8 şi 12 lei)”. De asemenea, „40 de dosare de evaluare sunt în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 sunt în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel judeţean”.

Se caută vinovaţi

Profesorul Gheorghe Onţanu, specialist în sănătate animală, consideră că apariţia bolii a fost cauzată de neimplemantarea măsurilor de urgenţă faţă de focarele de pestă porcină africană din Ucraina. „Supravegherea pasivă a porcinelor din gospodăriile populaţiei, ori din complexele de porcine a fost lăsată, în mod oficial, prin Ordin al preşedintelui ANSVSA, la competenţa crescătorilot de porcine şi a îngrijitorilor din ferme, care nu aveau nici competenţa, nici calificarea pentru a realiza astfel de activităţ. Asta a dus la această situaţie de criză: peste 500 de focare în opt judeţe”, a menţionat Gheorghe Onţanu. Ca efect, „România a pierdut doi ani statusul de ţară indemnă la pesta porcină africană, ceea ce va impieta decisiv asupra comerţului cu Statele Membre şi exportului către ţări terţe. Această restricţie impusă de Comisia Europeană va afecta decisiv producătorii şi exportatorii de porcine din Romania”, a conchis Onţanu.

În schimb, Asociaţia Pro Consumatori consideră că epidemia este una falsă şi că are rolul de a distruge afacerile românilor şi de a zdruncina economia ţării. „În România avem o epidemie falsă de pestă porcină africană, al cărei scop este distrugerea capitalului autohton şi aducerea la sapă de lemn a ţăranului român. 5,6 milioane kilograme de carne de porc au fost distruse prin incinerare, ceea ce înseamnă 10% din consumul anual de carne al românilor! Acţiunea pesta porcină africană va incinera până la finalul anului peste 1 milion de porci!”, anunţă Asociaţia.

De ştiut despre pesta porcină

1. Boala se manifestă doar la porci (suine), domestici sau sălbatici;

2. Nu există vaccin;

3. Virusul nu afectează omul, însă acesta poate fi purtător;

4. Depistarea imediată a bolii este dificilă deoarece semnele specifice clare lipsesc;

5. Animalele bolnave îşi pierd pofta de mâncare, devin apatice şi înainte de deces cu 24-48 de ore îşi pierd coordonarea motrică;

6. Un simptom des întâlnit este prezenţa unei febre ridicate, de 40-42 grade;

7. Virusul se transmite prin contact direct între animale, sau indirect, prin hrana acestora;

8. Animalele mor în cel mult 20 de zile de la îmbolnăvire;

9. Virusul poate ajunge în efective şi prin intermediul căpuşelor;

10. Contaminarea poate apărea şi prin haine şi ustensile.

Fermier: „Nu avem nevoie de despăgubiri”

Deşi virusul pestei porcine nu s-a răspândit în toată ţara, fermierii din toate judeţe urmăresc cu îngrijorare situaţia actuală şi asteaptă implicarea autorităţilor pentru rezolvarea acestei crize fără precedent. Corina Suciu, fermier din Hunedoara, a declarat într-un interviu acordat revistei Capital că „implicarea autorităţilor, cel puţin la noi în judeţ, s-a limitat la o sedinţă fulger a DSV Hunedoara, unde ne-au transmis să respectăm cu stricteţe regulile de bunăstare a animalelor, să nu permitem intrarea străinilor in fermă, să controlăm dacă angajaţii noştrii cresc acasă porci, să nu introducem în ferma niciun fel de preparat din carne de porc”.

Mai mulţi fermieri consideră această criză drept „o mână criminală care vrea să distrugă zootehnia românească”. Mai mult, aceştia se tem că afacerile vor intra în faliment. „Nu avem nevoie de despăgubiri, propunem folosirea banilor respectivi pentru oprirea pestei, ce sa faci cu banii cu care te despăgubeşte? Luni de zile nu ai voie să populezi, lanţul comercial de care dispui în prezent se distruge, iar reluarea lui este aproape imposibil de realizat. Nu mai vorbim că întreţinerea construcţiilor şi a utilajelor care compun o fermă de reproducţie sau de îngrăşare necesită costuri de care nu vom mai dispune”, a declarat Corina Suciu.

„Trebuie să se înţeleagă că această boală nu are vaccin pentru animale. Important este că ea nu afectează sănătatea omului. Pentru a limita răspândirea ei este extrem de necesară colaborarea populaţiei”.

Raed Arafat, secretar de stat

„Situatia este catastrofală. Interdicţiile de export pot surveni în orice moment. În circa trei luni, importurile vor creşte cu 30%”.

Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc (APCPR)

„Situatia este critică, însă nu pot fi evaluate riscurile decât pe parcursul evoluţiei bolii, care sperăm că va putea fi ţinută sub control.”

Adrian Rădulescu, preşedinte al Asociaţiei Fermierilor din România

„Este o adevărată nebunie. Suntem o ţară de criminali. Eu cer în mod expres ca fermier şi cetăţean al României ca DNA să se autosesizeze (…) împotriva acelora care ştiu că vectorul acestei boli este mistreţul şi nu vor să îl împuşte.”

Dimitrie Muscă, proprietarul CAI Curtici

„Abatoarele refuză să cumpere porci din judeţul Tulcea. Porcii au ajuns la greutatea de 130 kg şi nu se mai asigură suprafaţa de bunăstare. Apar continuu focare în zona noastră şi vom sta la nesfârşit în supraveghere. Acum îmi mor cel puţin doi porci pe zi”.

Dumitru Bărbieru, administrator DAB Zootehnica Tulcea

4,13 milioane de suine există în România, conform datelor deţinute de Ministerul Agriculturii în 2017

475 de milioane de euro este valoarea importurilor de carne de porc conform Eurostat. Exportul se ridică la doar 56 mil. euro.

(Articol publicat în numărul 31 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 6 – 12 august 2018)