Actualitate
Mașinile românilor, de la orientarea către second-hand la cele mai căutate modele noi | Nationalul.ro
Pentru orice român, cumpărarea unei maşini este un test important. Chiar dacă vorbim despre un model second-hand de doar 3.000 de euro sau de un vehicul nou din categoria SUV, cheltuiala implică eforturi importante şi pe termen lung. Asta pentru că sunt puţini cei care îşi pot permite o achiziţie „cu banii jos”, iar costurile de întreţinere şi utilizare par tot mai greu de susţinut.
V-aţi auzit des prietenii vorbind despre achiziţionarea unei maşini. Întrebările de genul „tu ce ai alege dintre x şi y?”, „cum ţi se pare asta?” sau „crezi că merită banii?” sunt cel mai des întâlnite în discuţiile care au ca ţintă o intenţie de cumpărare. Din nefericire, mult mai rare sunt dialogurile legate de extrem de utilul TCO (Total Cost of Ownership) sau, pe româneşte, Costul Total de Deţinere/Utilizare, care implică atât preţul de achiziţie cât şi cheltuielile ulterioare necesare folosirii maşinii. Aici intră atât costurile reviziilor periodice, ale carburantului, ale asigurării sau reparaţiilor. Puţini români încearcă să înţeleagă cu adevărat ce înseamnă din punct de vedere financiar deţinerea unei maşini înainte de a face alegerea finală, iar dealerii nu se înghesuie să le pună la dispoziţie date nesolicitate care ar putea creşte exponenţial suma luată în calcul de potenţialul client. Totuşi, orice comerciant are toate aceste detalii în baza sa de date, iar anumite companii de consultanţă pot pune la dispoziţia doritorilor, contra cost, e drept, detalii extrem de interesante care pot schimba radical percepţia despre un vehicul sau altul.
Cu SUV-ul în oraş
Tot lipsa de informare sau, mai degrabă, dorinţa de a atrage atenţia şi de a te simţi mai sigur la volan sunt de vină pentru amploarea fenomenului SUV. Doar că în acest caz vorbim despre o tendinţă generală care nu se rezumă doar la clienţii români, ci şi la europeni, americani sau asiatici. E drept că, în Europa, apetenţa pentru vehicule „sport-utility” este, parcă, mai puternică decât oriunde în lume, iar în România pare a lua forma unui fenomen de masă. O paralelă între anul 2007 şi 2017 arată clar modificarea comportamentului de consum al românilor în domeniul achiziţiilor de automobile, cota de piaţă a SUV-urilor crescând de la 6% până la 27%. Iar apetenţa clienţilor români pentru maşinile cu garda la sol majorată, cu tracţiune intergrală sau nu, pare o tendinţă care a devenit tradiţie. Și, dacă tot comparăm 2017 cu 2007 să spunem că, acum zece ani, cele mai vândute SUV-uri erau Hyundai Tucson, Hyundai Santa Fe şi de Volkswagen Touareg, în timp ce în acest an clasamentul este dominat de Dacia Duster, Volkswagen Tiguan şi Nissan Qashqai.
Chiar mai interesant decât „nebunia SUV” este modul în care sunt utilizate aceste maşini. Studiile arată că doar în proporţie de 5% – 10% clienţii de astfel de vehicule părăsesc asfaltul, detaliu care loveşte exact în scopul final al unei astfel de achiziţii. Chiar şi ideea că un SUV te protejează mai bine în trafic decât un hatchback sau sedan poate fi combătută cu date concrete. Conform EuroNCAP, organismul european care testează siguranţa vehiculelor, modele precum Dacia Duster sau Kia Stonic, incluse în segmentul SUV-urilor de clasă B, au obţinut anul trecut doar trei stele din cinci posibile. În acelaşi timp, modele din clasa mică precum Toyota Yaris sau Volkswagen Polo au primit punctajul maxim de cinci stele. Unde mai pui că, în multe cazuri, portbagajul unui break este mult mai încăpător decât cel al unui SUV. Toate acestea în condiţiile în care preţul unui SUV îl depăşeşte cu mult pe cel al unui model similar din zona vehiculelor obişnuite.
Cel mai simplu exemplu privind diferenţa de preţ dintre un SUV şi un hatchback se află în familia de vehicule Peugeot. Astfel, dacă cel mai ieftin 208 – Active, 1.2-82 CP, M5 – costă 12.213 euro şi are un portbagaj care „înghite” 311 litri, fratele său mai înalt, 2008, costă minimum 15.616 euro, având acelaşi motor, aceeaşi cutie de viteze şi un portbagaj ceva mai mare (410 l). Justifică plusul de peste 3.000 de euro diferenţele infime dintre cele două modele? Mai degrabă, nu. Cu toate acestea orice dealer Peugeot vă poate spune că sunt mulţi clienţi care aleg 2008 în detrimentul lui 208 doar pentru aspectul mai „puternic”, fără a căuta să înţeleagă ce costuri totale de utilizare presupune fiecare dintre ele. Iar cazuri similare se află în gama de produse a multor mărci printre care Renault, Ford, Hyundai, Kia şi chiar Dacia dacă pornim de la premisa că Sandero Stepway, de exemplu, este un crossover derivat din cunoscutul model de clasă B al producătorului autohton.
Dieselul, în derivă
Declinul motorizărilor diesel în preferinţele românilor este tot mai evident. Dacă la jumătatea anului trecut maşinile cu motoare diesel ocupau 48% din piaţă, în primele şase luni din acest an ele au coborât la doar 38% din totalul maşinilor noi vândute. Practic, după ce românii au cumpărat tot mai multe autoturisme cu propulsoare alimentate cu motorină, ajungând la circa 60% din piaţă, acum procentul acestora scade dramatic. Pentru comparaţie, în urmă cu zece ani, în primul semestru din 2008, cota propulsoarelor diesel era de 44,3%. Dacă, pe atunci, tot restul de 55,7% din vânzări era ocupat de maşini cu motoare alimentate cu benzină, în 2018 diferenţa este făcută în proporţie de 58,9% tot de acest tip de propulsoare la care se adaugă 2,5% sisteme de propulsie alternative (electric sau hibrid).
Pe lângă preferinţa pentru motoare alimentate cu benzină, generată de teama impunerii unor noi taxe pe poluare sau chiar de interzicerea circulaţiei maşinilor alimentate cu motorină în anumite oraşe din ţară este demn de remarcat şi scăderea capacităţii cilindrice a propulsoarelor aflate sub capota maşinilor cumpărate. Conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), din totalul de 75.000 de autoturisme comercializate în perioada ianuarie – iunie 2018 mai bine de 38% au motoare cu capacitatea cilindrică mai mică sau egală cu 1.200 cmc. Alte 43,6% sunt între 1.200 şi 1.600 cmc, iar 13,6% sunt între 1.600 şi 2.000 cmc.
Scad vânzările de maşini de ocazie
În ciuda celor care preconizau o nouă avalanşă de înmatriculări de autoturisme second-hand, la fel ca în 2017, acest segment de piaţă pare să fi intrat în recul. Conform Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în primele şase luni din 2018 au fost înmatriculate în România 234.794 de unităţi, în scădere cu 7,31% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Această direcţie pare mai degrabă să arate o saturare a pieţei de astfel de maşini, lucru evidenţiat de Capital încă de la începutul acestui an.
Din totalul de peste 234.000 de autoturisme de ocazie înmatriculate în acest an nu mai puţin de 59.265 de unităţi aparţin mărcii Volkswagen, aceasta fiind evident cea mai căutată marcă pe piaţa second-hand. Locul secund în clasamentul maşinilor de ocazie este ocupat de Opel, cu 25.309 unităţi, iar pe a treia poziţie se află BMW cu 22.239 unităţi. Urmează Audi (21.941 unităţi) şi Ford (21.743 unităţi).
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...
-
Actualitateacum 3 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice