De la începutul anului şi până la finele lunii iulie, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat cu 6,1%. Dacă în Polonia sau ţări în care se regăsesc mari comunităţi de români, precum Italia, Spania şi Marea Britanie, benzina s-a scumpit sub media UE, în România preţul benzinei “a luat foc”. Suntem ţara membră cu cel mai mare ritm de creştere a preţului benzinei în primele şapte luni ale anului, conform datelor centralizate de Oil Bulletin şi analizate de Capital.

În doar două state membre benzina s-a scumpit cu peste 10%: Letonia (10%) şi România (10,38%). Dacă la 1 ianuarie un litru de benzină costa 1,1 euro, la 30 iulie acelaşi sortiment avea un preţ de 1,22 euro. În cazul motorinei, preţul mediu în UE a avut o evoluţie de +7%, cea mai mare scumpire fiind înregistrată de Franţa, cu 11,5%. România se află pe locul 5 în clasamentul scumpirilor, cu o creştere de 9,3%, întrucât la începutul anului un litru de motorină costa 1,13 euro, iar la sfârşitul lunii iulie cu 10 eurocenţi mai mult.

De ce au crescut preţurile

Cea mai importantă scumpire a carburanţilor din ultimele 12 luni a avut loc în toamna anului trecut, odată cu reintroducerea supraaccizei la carburanţi. În august 2017, Guvernul a decis să majoreze accizele în două etape, ceea ce a condus la creşterea preţurilor cu 32 de bani/litru. Preţurile la pompă au crescut începând cu 15 septembrie, respectiv 1 octombrie 2017. Această majorare a accizelor s-a suprapus evoluţiei semnificative a cotaţiei ţiţeiului, astfel că dacă la începutul lunii septembrie 2017 un litru de carburant costa 4,6 lei, o lună mai târziu preţurile au depăşit pragul de 5 lei/litru.

Preţurile au luat-o din nou razna în lunile ianuarie şi mai ale acestui an. În acest caz scumpirea a survenit ca urmare a creşterii cotaţiei internaţionale. Astfel, la începutul lunii iunie, preţurile, atât la benzină, cât şi la motorină, erau foarte apropiate de pragul de 6 lei/litru. Din fericire, creşterea cotaţiei ţiţeiului s-a mai temperat acum, astfel că la pompă au început să se vadă mici reduceri.  

Companiile petroliere pun această majorare a preţurilor pe seama cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar şi pe taxarea făcută de statul român. De exemplu, reprezentanţii grupului Rompetrol arătau, în aprilie a.c., cu ocazia prezentării datelor financiare aferente primului trimestru, că la nivel internaţional, cotaţiile carburanţilor exprimate în dolari s-au majorat în primul trimestru cu aproximativ 16% pentru benzină şi cu 23% în cazul motorinei. „Aprecierea de aproximativ 11% a leului în faţa dolarului american a determinat ca impactul efectiv în moneda naţională a celor două cotaţii să fie de aproximativ 4% pentru benzină şi 10% pentru motorină. La acestea se adaugă şi creşterea în 2017 a accizelor la carburanţi (+32 bani/litru), acestea fiind majorate cu aproximativ 19% la benzină şi 21% pentru motorină”, susţineau, atunci, reprezentanţii Rompetrol.

Ce urmează

Creşterea cotaţiei internaţionale a ţiţeiului are influenţe majore şi asupra inflaţiei. De mai multe ori în acest an, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenţia asupra evoluţiei ţiţeiului atunci când a prezentat datele referitoare la inflaţie. „În contextul amplificării tensiunilor geopolitice, preţul petrolului Brent şi-a continuat traiectoria ascendentă şi în prima jumătate a anului 2018, testând episodic spre sfârşitul intervalului pragul de 80 de dolari/baril, astfel că pe ansamblul trimestrului II variaţia anuală a urcat cu 24 puncte procentuale faţă de perioada anterioară, până la 47 la sută”, arată BNR, în raportul despre inflaţie, conform e-nergia.ro. Totodată, experţii băncii naţionale au făcut chiar un test de stres în situaţia în care petrolul se scumpeşte cu 10 dolari pe baril. Pe scurt, concluzia este că inflaţia anuală va creşte cu 0,2%, alimentată de scumpirea carburanţilor, iar economia în ansamblu ar scădea cu 0,1%, pentru că suntem mai puţin dependenţi de importurile de produse petroliere.

Și grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a arătat că preţul mediu al petrolului Brent în prima jumătate a acestui an a fost de 70,58 dolari pe baril, în creştere cu 23% faţă de preţul mediu din primul semestru al anului trecut. Christina Verchere, noul CEO al OMV Petrom, a anunţat recent că estimează o temperare a scumpirii petrolului, prognoza companiei pentru tot anul indicând un nivel de 70 de dolari.

Preţurile mari de la noi îi determină pe transportatori să alimenteze din străinătate

Christina Verchere a explicat că se văd deja efectele inflaţiei în România şi este posibilă încetinirea creşterii economice în a doua parte a anului. „România s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptăm la un declin în a doua parte a anului”, a spus Verchere, în prima sa conferinţă de presă de la preluarea mandatului, organizată cu ocazia prezentării datelor financiare din prima jumătate a anului.

Compania a raportat în primul semestru o creştere modestă a vânzărilor de carburanţi pe piaţa locală. Potrivit datelor prezentate de OMV Petrom, liderul pieţei de vânzare a carburanţilor, cererea de carburanţi în sistemul de vânzare retail a crescut cu doar 1,8% în România în prima jumătate a anului, în timp ce compania petrolieră a vândut prin benzinării un milion de tone de carburanţi, în creştere cu 2% faţă de primele şase luni ale anului trecut.

Pe de altă parte, reprezentanţii grupului Rompetrol consideră că cererea de carburanţi la nivelul întregii ţări a crescut cu 2%, doar prin reţeaua de benzinării Rompetrol din România fiind vândute 329.000 de tone de carburanţi, în creştere cu 3% faţă de primul semestru al anului trecut.

Creşterea vânzărilor de carburanţi este aşadar destul de modestă, în condiţiile în care doar în prima jumătate a anului s-au înmatriculat 235.000 de maşini vechi şi 60.000 de maşini noi. Iar în tot anul trecut numărul maşinilor second hand înmatriculate în România a depăşit jumătate de milion de unităţi. Explicaţia ţine de creşterea preţurilor, care a urmat creşterea cotaţiilor la produsele petroliere şi mai ales de comportamentul transportatorilor, care aleg să alimenteze pe unele pieţe externe, unde preţurile sunt mai mici. „Vedem factori care afectează cererea. Transportatorii îşi optimizează businessul şi vedem mişcări în funcţie de preţurile ţărilor din jur”, a explicat Neil Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu segmentul downstream.

România vs ţările vecine

Din analiza Capital reiese că după reintroducerea accizei suplimentare la carburanţi, preţurile din România, chiar dacă au rămas sub media europeană, nu mai sunt cele mai mici, ba chiar sunt mai mari decât în unele state de lângă noi. Dacă ne referim la motorină, carburantul preferat de români şi cel utilizat de transportatori, acum, la noi, un litru costă echivalentul a 1,23 euro, în condiţiile în care în Bulgaria este de 1,13 euro, de exemplu. Motorina, chiar dacă s-a mai ieftinit la noi, a rămas mai scumpă decât în Austria, Slovacia sau Polonia, dacă ne referim la statele din zona noastră şi, până acum o lună, era mai scumpă şi decât în Ungaria.

Conform clasamentului realizat de Capital în baza datelor Oil Bulletin, România se afla la începutul anului pe locul 2 în UE cu cel mai scăzut preţ al benzinei. După primele şapte luni, am pierdut o poziţie în clasament, România fiind depăşită de Polonia, care are la benzină un preţ mai scăzut decât la noi. În cazul motorinei situaţia arată mult mai dramatic. La începutul anului ne aflam pe locul 6 în topul statelor europene cu cel mai mic preţ al motorinei, iar după şapte luni am coborât pe locul 10.

Deşi companiile care comercializează carburanţi pe piaţa românească susţin că preţurile sunt mari din cauza cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar mai ales a taxării, datele Oil Bulletin analizate de Capital arată că România se află printre statele cu europene cu cea mai mare scumpire a carburanţilor fără partea de taxe. În cazul benzinei fără taxe campioana Europei este Letonia, unde în primele şapte luni s-a înregistrat o scumpire de 27,8%. Pe locul secund se află România, cu o creştere de 18,3%. În cazul motorinei, pe primele două locuri se află Letonia (+28%) şi Irlanda (+18%), podiumul fiind întregit de ţara noastră, cu o creştere de peste 15%.

O umbră de speranţă

Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană, având în vedere că anii trecuţi era invers.

“Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare”, a declarat, în luna februarie, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, pe 20 februarie.

Oficialii instituţiei nu au publicat până acum vreun rezultat al acestei analize, însă, anul trecut, Consiliul a analizat, de asemenea, preţul carburanţilor din România în comparaţie cu pieţele europene, iar concluzia principală a fost că piaţa locală are o structură de oligopol.

Mai mult, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, declara luna trecută, că are în plan pe viitor scoaterea supraaccizei la carburant, argumentând că nu este adeptul taxelor şi impozitelor numeroase. „Orice român normal la cap, nu numai că este de Finanţe trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere. Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”, spunea, luna trecută, Eugen Teodorovici. Rămâne de văzut dacă anunţul ministrului se va concretiza într-un proiect de act normativ sau a fost doar o declaraţie politică.

Aici trebuie precizat faptul că sumele colectate din accize reprezintă un venit important din încasările la buget, iar pe termen scurt o reducere a nivelului accizelor petroliere se va reflecta în aceeaşi măsură în încasările bugetare. Doar pe termen lung o reducere a taxării ar putea aduce mai mulţi bani la buget, întrucât este aşteptată o creştere a consumului.

„România s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptăm la un declin în a doua parte a anului”.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom

„Orice român normal la cap trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere (reducerea accizelor la carburanţi – n.r.). Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)