Actualitate
În business trebuie să-ți găsești calea! | Nationalul.ro
Mihai Marcu mizează pe inventivitea românilor, pe capacitatea lor de învăţare şi pe puterea de muncă. Datorită acestor atuuri, CEO-ul MedLife este sigur că România va supravieţui tuturor gafelor guvernanţilor. De altfel, el susţine că singura pretenţie pe care mediul de business o are de la aleşi este să ca aceştia nu mai intervină, cu modificări ale legislaţiei, în ecomonie.
Capital: Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
Mihai Marcu: Luni, marţi, miercuri, joi, mai degrabă, MedLife. Discuţiile mele cu colegii se învârt în zona a ceea ce se va întâmpla peste 2, 3 sau 5 ani în activitatea cotidiană. Mai puţin şedinţa săptămânală, care este sfântă pentru mine. Miercuri, la ora 13.00, toţi managerii intră fie video, fie sunt prezenţi în sală. Aici discutăm graficul cu evoluţia săptămânală a fiecărei unităţi în parte, cu observaţii despre ceea ce se întâmplă în piaţă, cum merge competiţia, care este piaţa doctorilor – adică o discuţie foarte aplecată pe partea executivă. Cu excepţia acestui moment, discuţiile mele în restul săptămânii sunt foarte mult în zona de ce se va întâmpla în următorii ani. O zi pe săptămână o petrec probabil în zona de achiziţii şi de consolidare şi integrare a acestora. Una din aceste zile merg prin ţară – pot să ajung să văd una dintre clinicile noastre. Mai sunt şi drumurile în străinătate, legate de acţionarii noştri. Apoi, sunt foarte înverşunat în zona de antreprenoriat social. Consider că oamenii care au luat ceva de la această ţară trebuie să dea şi ceva înapoi şi cred că viitorul le aparţine tinerilor de 25-28 de ani care au dorinţa de a face şi, în loc să plece din ţară, ar fi minunat dacă rămân aici şi îşi aplică ideile.
Capital: Credeţi că în România este un mediu prielnic pentru tinerii despre care vorbiţi?
Mihai Marcu: Eu nu cred că este mai uşor în Spania sau în Italia. Trăim întro lume în care ultimii 2-3 preşedinţi ai SUA sunt foarte contestaţi, primminiştrii Marii Britanii la fel. Vorbim de corupţie în masă în sudul Europei. Nu ştii unde să pleci! Sigur, e foarte frumos la Roma, e foarte frumos la Veneţia, dar călătoresc foarte mult, şi cu familia si singur – nu am văzut aşa de mulţi români fericiţi pe afară. Am găsit şi ospătari, unii directori de recepţie, femei de serviciu, alţii şefi de recepţie – de exemplu în Londra. Să ştiţi că în Londra se vorbeşte româneşte, la fel cum se vorbea odată în Roma.
Capital: Cum vedeţi piaţa bancară? Oamenii sunt ajutaţi să-şi înceapă un business?
Mihai Marcu: Nu este nicio ţară în lume care să aibă un astfel de program. Băncile comerciale vor da bani, întotdeauna, acolo unde vor scoate bani. Acesta este jobul lor. În lumea anglosaxonă, statele dezvoltate, nu merg astfel de programe. Sunt câteva cazuri în Chile, a existat un program în Singapore, dar nu în Europa. Am urmărit programele UE. Spania, Italia, Franţa, Germania – sunt neputincioase în a crea antreprenori, oricâţi bani ar pompa. Economiile care au rămas performante sunt cele care au spus: „pune banul şi, dacă ai o idee, fă-o!“. Să vă mai spun ceva – românii au stigma eşecului. La toate studiile Eurostat au ieşit cei mai cu frică de eşec. Cei mai mulţi dintre români doresc să-şi facă companii – de zece ori mai mulţi decât scandinavii şi dublu faţă de ţările din jurul nostru. Dar frica de eşec este iarăşi de 3-4 ori mai mare.
Capital: Credeţi că acest lucru este din cauza a ceea ce am trăit imediat după Revoluţie?
Mihai Marcu: Atunci a fost o haiducie. Am lucrat în 1994 în bancă. Eu n-am făcut ASE-ul şi încercam cu colegii mei care au făcut ASE-ul să văd indicatorii financiari, să înţelegem cum arată un cash-flow. Am învăţat de la multinaţionale cu toţii. De aia, nu trebuie să înjure nimeni multinaţionalele. Unde sunt cele mai mari creşteri economice şi cea mai mare bunăstare? Irlanda, care este plină de multinaţionale – este un exemplu de cum pot să funcţioneze multinaţionalele şi noi vrem să-i gonim. Era un prim-ministru acum jumătate de an care spunea: „Ce mă interesează pe mine de Dacia şi de Continental? Vin alţii”. Cum să vină? Nu vine nimeni! O altă chestiune, şi cu asta spun totul: ideea ar fi să ne lase în pace, nu să facă ceva. Să zică „un an de zile nu mai facem nimic.” Era criza economică şi britanicii au zis că, dacă nu ştiu cum să ajute, atunci să-i lase în pace că antreprenorii îşi vor găsi locul. Asta e, de fapt, lumea anglo-saxonă. Încearcă, nu merge, l-am închis. Îşi găsesc calea – este exact ca la teoria aproximărilor, a încercărilor succcesive. Trebuie să-ţi găseşti calea. Afacerile nu merg mai mult de una din cinci. În mod normal, una din zece trebuie să meargă. Dacă merg mai multe, înseamnă că locul acela era total depopulat de economie. Eu cred în teoria încercărilor. Sunt matematician, aşa că eu cred în nişte chestii matematice. Cum să faci un business să meargă? Eu, la import de bărci am dat chix. Noi, când am deschis prima clinică MedLife la Timişoara nu am ştiut cum să acoperim pierderile. Neam dus noi, deştepţi. Au venit Miticii să înveţe – uite, ăsta e modelul. Este un alt model al consumatorului în diverse zone ale ţării. Programul meu este axat pe zona strategică, pentru că eu nu mă bag peste un manager în ceea ce face. Dacă eu intru la un manager de spital, în momentul în care am intrat în spitalul lui, el e şeful meu. Eu nu mă duc acolo să le spun ce să facă – atunci am pierdut meciul.
Capital: Dacă tot le daţi atâta putere, cum vă alegeţi managerii?
Mihai Marcu: În cazul MedLife, să vrea să fie intraprenor. Intraprenorul trebuie să fie un om care poate să-şi asume riscuri în cadrul unei organizaţii şi să aibă iniţiativă. În MedLife avem sesiuni de idei năstruşnice. Hai să gândim diferit, să vedem ce bombe mai vin!
Capital: Totuşi, cât de des vă verificaţi managerii?
Mihai Marcu: Niciodată! În ziua în care verifici pe cineva, ţi-ai luat rămas bun de la acel business. E un buget – adică avem un buget, dar foarte exact. Avem o direcţie strategică şi idei neuzuale pentru care orice manager e pregătit – sunt nişte stagii – cei 60-70 de manageri ai MedLife trimit propuneri – poate unii cinci, alţii şapte şi se votează în ce direcţie o luăm. Noi suntem singurul operator care are şase divizii: spitale, clinici, laboratoare, departamentul corporate, stomatologie şi farma. Tu nu trebuie să mergi şi să spui: eu vreau la toate să câştig meciul. Trebuie să te urci în tren, trenurile sunt în gară. Din fericire, avem şase gări. În care tren şi când te urci în el? Că dacă te sui prea devreme, poate nu e bine.
Capital: Și cum vedeţi viitorul?
Mihai Marcu: MedLife trebuie să stea pe drumul pe care va consuma fiul meu sau cei de 17 ani, acela este consumatorul. Întrebarea este foarte simplă: ce va vrea fiul meu sau soţia, iubita lui? Ce vor consuma ei de la doctor peste zece ani? Și trebuie să începi să te îndrepţi înspre acolo. Întrebarea nu este dacă va apărea piu-piu ca în Star Treck, întrebarea este când! Când te duci la doctor, te aşezi pe scaun şi automat ţi se face totul. Vor beneficia de asta nepoţii noştri, copiii sau chiar noi peste trei ani. Aici se dă meciul. O altă chestiune este culturală. MedLife este o companie care oferă servicii medicale cu medici români, asistenţi români, manageri români – n-am importat niciodată niciun om din străinătate, s-au train-uit în străinătate mulţi şi i-am ajutat pentru asta – şi acţionari români. Până la urmă, vorbim de acţiuni listate la bursa de la Bucureşti. MedLife este extrem de românească. Dacă va fi să iasă din ţară, şi se va întâmpla asta, va fi o companie românească care va ieşi afară. Medicii români sunt foarte buni. Managerii români… Eu vreau să vă spun că eu m-am bucurat de fiecare dată când unul dintre marii noştri competitori şi-a adus un manager străin. MedLife şi-a câştigat locul 1 pe piaţă şi domină piaţa aceasta făcându-şi un loc uriaş în momentul în care aţi auzit un nume cu rezonanţă străină. Piaţa românească are nişte caracteristici pe care trebuie să le înţelegi.
Capital: Cum faceţi faţă problemei de personal?
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”




