Actualitate
Jumătate dintre școlile românești riscă să se închidă | Nationalul.ro
„Când eram eu elevă, la sfârşitul anilor ’80-începutul anilor ’90, învăţam în trei schimburi şi erau cam zece clase în fiecare an. Acum, la aceeaşi şcoală din Berceni, se învaţă într-un singur schimb şi sunt cinci-şase clase pentru fiecare generaţie. Ca să nu mai spun că noi eram şi 40 în clasă, iar acum sunt între 20 şi 30 de copii”, povesteşte Cornelia, învăţătoare la o şcoală de cartier din Bucureşti.
Statisticile confirmă: în 1995 erau înscrişi în învăţământul preuniversitar (şcoli primare şi gimnaziale, licee şi şcoli profesionale) aproape 3,7 milioane de copii. În 2017 numărul lor a fost de numai 2,4 milioane, cu o treime mai puţin. Iar având în vedere tendinţa de permanentă scădere din ultimii ani (de la 2,65 milioane în 2013 la 2,61 milioane în 2014, 2,55 milioane în 2015 şi 2,52 milioane în 2016), se poate presupune că în anul 2018/2019 vor călca pragurile şcolilor şi mai puţini elevi. Declinul se vede şi în zona celor mai mici „clienţi” ai sistemului de învăţământ: de la aproape 700.000 de copii în grădiniţe şi creşe în 1995 s-a ajuns la circa 540.000 în 2017, cu aproape 25% mai puţin.
Bătrâni şi tot mai puţini
De ce s-a ajuns aici? Declinul demografic este, desigur, de vină. În 2002, de când avem cele mai vechi date disponibile referitoare la populaţia rezidentă, trăiau efectiv în România 21,7 milioane de persoane. În 2018 mai sunt 19,5 milioane. Iar lucrurile stau şi mai grav în ceea ce priveşte locuitorii sub 20 de ani. În 2002 aceştia totalizau aproape 5,5 milioane, faţă de numai 4,1 milioane la debutul acestui an.
Cauzele principale sunt două şi le ştie toată lumea. Prima este sporul natural negativ (respectiv se nasc mai puţini copii decât numărul celor decedaţi). Anul trecut, numărul persoanelor decedate a fost cu peste 71.000 mai mare decât numărul născuţilor‐vii. A doua cauză majoră o reprezintă migraţia. „România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. În anul 2017 numărul emigranţilor a depăşit numărul
imigranţilor cu peste 53.000”, se arată în documentele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Lacătul pe uşă
În cazul în care ritmul de scădere se va menţine, în mai puţin de zece ani numărul de elevi din sistemul românesc va scădea sub două milioane, iar peste două decenii va ajunge undeva la 1,5 milioane. Adică undeva la 40% din cel înregistrat în anii ’90. Impactul va fi semnificativ în ceea ce priveşte numărul de unităţi de învăţământ şi de cadre didactice. Cu semnificativ mai puţini elevi, multe şcoli vor fi nevoite să-şi închidă porţile, iar mulţi învăţători şi profesori vor trebui să-şi găsească alte meserii.
De altfel, lipsa elevilor (la care s-a adăugat dorinţa de a eficientiza din punct de vedere financiar sistemul educaţional) a dus deja la desfiinţarea, la propriu sau prin comasare, a numeroase unităţi de învăţământ. Ultimele statistici disponibile arată că de la peste 15.000 de şcoli şi licee în 1995 mai existau în 2016 în jur de 5.700, în timp ce din peste 12.000 de grădiniţe şi creşe mai rămăseseră sub 1.200.
Nici numărul de învăţători şi profesori nu arată prea bine. Conform INS, acesta a scăzut de la un vârf de 232.000 în 2000 la circa 174.000 în 2016, respectiv cu 25% mai puţini. „Și nici măcar statisticile astea nu arată realitatea. În zonele rurale s-a ajuns să fie mulţi profesori care lucrează cu jumătate sau chiar cu sfert de normă, pentru că nu există decât o clasă pentru fiecare generaţie, iar cel mai apropiat post disponibil e la zeci de kilometri distanţă”, spune învăţătoarea Cornelia.
Sub ochii noştri
Evident că, în funcţie de politicile guvernamentale, vor putea exista două abordări ale situaţiei. Fie se va adopta o atitudine de acceptare şi sistemul educaţional va fi lăsat să se micşoreze treptat, prin neînlocuirea cadrelor didactice ieşite la pensie şi prin închiderea treptată a şcolilor rămase fără elevi, fie se va încerca, din motive populiste şi electorale, menţinerea infrastructurii educaţionale la aceleaşi dimensiuni. Asta pentru a păstra un anumit număr de slujbe (într-un sat, de pildă, desfiinţarea a 10-20 de posturi bugetare cântăreşte mult) şi pentru a reduce distanţa pe care copiii o au de parcurs până la şcoală.
„La noi, de pildă, am dus muncă de lămurire cu trei elevi dintr-o clasă în care erau 20 şi am reuşit să-i convingem să se mute într-o clasă în care mai rămăseseră doar 12 copii. În caz contrar, clasa respectivă ar fi trebuit desfiinţată, ceea ce înseamnă că am fi pierdut din numărul de posturi alocate şi din finanţarea de la buget”, dezvăluie directoarea unui liceu din Capitală.
Pentru moment, se pare că se va încerca o abordare mixtă: în unele zone şcolile vor fi menţinute în viaţă chiar dacă nu mai au suficienţi elevi, în
timp ce în altele s-ar pregăti închideri şi comasări. În ianuarie, deputatul PNL Florin Roman declara că are informaţii potrivit cărora Guvernul ar intenţiona să închidă 1.000 de şcoli şi grădiniţe, ca urmare a unor măsuri luate în teritoriu prin intermediul inspectoratelor şcolare. „Este o decizie care nu are niciun fel de studiu de impact, care nu are niciun fel de analiză serioasă. (…) În fapt, ce se întâmplă: în loc să consulte primarii şi operatorii economici, aşa cum spune legea, alături de şcoli pentru a face propuneri referitor la planul de învăţământ şi reţeaua de şcolarizare, ministrul Educaţiei a scos din circuit primarii şi operatorii, a lăsat doar directorii de scoli, care sunt chemaţi la inspectorate şi sunt ameninţaţi să reducă costurile, altfel vor pleca acasă”, a explicat Roman.
Informaţia a fost confirmată până în prezent de decizii luate de inspectoratele şcolare judeţene. De exemplu, consiliera pentru reţeaua şcolară din cadrul Inspectoratului Școlar Judeţean Maramures, Simona Cătană, anunţa în primăvară că numărul de unităţi şcolare va scădea de la 237 la 227, ca urmare a scăderii populaţiei şcolare. În ultimii cinci ani, numărul elevilor din Maramureş s-a redus cu circa 10.000, a mai precizat ea. Opt şcoli primare şi cinci grădiniţe din mediul rural vor fi desfiinţate în judeţul Sălaj începând din această toamnă, tot ca urmare a scăderii numărului de elevi. Asta în timp ce în Vrancea s-a luat decizia desfiinţării a 14 şcoli şi grădiniţe, comasarea a două şcoli şi fuziunea altor două.
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de...
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
-
Actualitateacum 3 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Breakingacum 2 zilePSD a decis întrebarea pentru membri, adresată azi, în cadrul referendumului intern. Nu se vorbește despre ieșirea de la guvernare