Actualitate
Nu vă mai raportaţi la dobânzile minime | Nationalul.ro
Dobânda ROBOR cu scadenţă la trei luni s-a majorat rapid de la un minim istoric de 0,68%, atins în septembrie 2016, până la un maxim al ultimilor patru ani şi jumătate de 3,47%, la care s-a ajuns în iulie 2018. Românii care şi-au luat un credit ipotecar în moneda naţională în perioada de minim au simţit cel mai acut această creştere abruptă. Într-un interviu acordat revistei Capital, Yossi Menner, managerul Dimri România, subsidiara unuia dintre cei mai mari dezvoltatori de locuinţe din Israel, spune că un impact puternic au resimţit şi clienţii ţintă ai companiei. Dimri dezvoltă în Prelungirea Ghencea din Bucureşti un cartier rezidenţial cu preţuri sub medie. Calculele sale arată că ratele unui român, care, în urmă cu doi ani, a cumpărat pe credit un apartament de 50.000 de euro, au crescut cu circa 300 de lei, echivalentul unei majorări de 30%. Dacă această creştere nu era suficientă, inflaţia îşi arată şi ea colţii, prin majorări substanţiale de preţuri, muşcând şi mai mult din bugetul disponibil al românilor îndatoraţi.
Sfatul lui Menner pentru persoanele aflate în această situaţie, dar şi pentru cei care vor să acceseze un împrumut, este să se renunţe la comparaţiile cu ratele istorice. „Pe parcursul unui credit ipotecar, rata va fluctua de foarte multe ori. Mai degrabă ar trebui să îşi facă nişte proiecţii legate de cât ar putea să crească dobânzile. Nu trebuie să presupună că dobânzile vor rămâne la 0,6%, dar, cu siguranţă, şi 3,5% este foarte sus comparativ cu alte pieţe. Nu cred că dobânzile din România vor rămâne la acest nivel ridicat. Acestea sunt doar un efect al încălzirii pieţei, al faptului că piaţa a intrat într-o viteză superioară. Dobânzile sunt încă zero în zona euro“, explică directorul Dimri România.
Ritmul accelerat de lucru al dezvoltatorilor de locuinţe a condus la preţuri mai mari pentru materialele de construcţie şi la scumpirea forţei de muncă, consecinţe care pun presiune pe costul apartamentelor.
„Absorbirea acestor costuri majorate e oarecum dificilă. Cel puţin pe segmentul pe care activăm noi. Cu siguranţă următoarea clădire mă va costa mai mult decât prima, dar asta nu înseamnă că pot vinde în Prelungirea Ghencea apartamente cu două camere la 60.000 de euro. În cele din urmă şi preţul apartamentelor va creşte, dar deocamdată nu văd să urmeze acelaşi ritm de majorare ca al materialelor de construcţii“, adaugă managerul.
Noi standarde
Menner nu vede posibilă o nouă criză în România pe termen scurt şi mediu, în ciuda economiştilor care consideră nocivă creşterea economică bazată pe consum. El mai spune că românii trebuie să înţeleagă că vor mai apărea corecţii, însă importantă este traictoria generală crescătoare.
„Economia românească este nouă, are 30 de ani, şi, venind din comunism, oamenilor încă li se pare greu de crezut că pot duce un trai decent. Au trecut printr-o criză, care nu avea legătură cu România, şi trebuie să înţeleagă că trăiesc într-o economie globală. Ieri a fost Grecia, acum Turcia are probleme şi e posibil să afecteze şi alte ţări“, subliniază directorul local al Dimri.
El constată că standardele cumpărătorilor din România s-au schimbat în ultimul deceniu. „Oameni călătoresc acum, văd diferite locuri din lume, sunt expuşi la diverse stiluri de viaţă şi toate aceste lucruri fac ca un cumpărător mediu să ceară mai mult în privinţa calităţii, al unui design eficient, al existenţei de facilităţi în cartier. Nu vrea nimeni să se mute dintr-o clădire comunistă într-o clădire care va arăta la fel în doi ani“, adaugă Yossi Menner.
Vidul creat în piaţă, în anii de criză, prin absenţa investitorilor străini a dus la proliferarea dezvoltatorilor locali, care construiau câte un mic bloc cu apartamente. Astăzi, cei mai mulţi jucători sunt locali, mai spune el. Unii au devenit importanţi în piaţă şi continuă să se extindă. Managerul Dimri spune că o parte dintre ei au început să crească nivelul de calitate, admiţând faptul că trebuie să îşi schimbe obiceiurile dacă vor să concureze cu investitorii străini care vin, de regulă, cu standarde de construcţii superioare.
Bănci mofturoase
Dimri a intrat pe piaţa românească în 2006 prin achiziţia unor terenuri de dimensiuni mari în Prelungirea Ghencea, Pipera şi Ploieşti. Investitorul a aflat abia în criză că plătise prea mult pe acele loturi, dar chiar şi aşa erau mai ieftine comparativ cu cele din Polonia sau Israel. Compania a plasat circa 22 mil. euro în terenuri, achiziţii finanţate, parţial, de bănci locale. Menner spune că ar fi putut renunţa uşor la piaţa locală, predând terenurile la bancă, aşa cum mulţi investitori au făcut. Totuşi, au continuat să îşi plătească ratele, iar astăzi mai au de achitat sub 2,4 mil. euro dintr-un credit de circa 15 mil. euro.
Băncile nu şi-au revenit complet după criză şi acum condiţionează acordarea de credite pentru construcţii de inexistenţa unui împrumut pentru teren. Ba mai mult, criza şi creditele neperformante care le-au pătat balanţele contabile le-au făcut şi foarte circumspecte. Comparativ cu frenezia din 2008, când acordau credite uriaşe pentru proiecte rezidenţiale, astăzi, instituţiile financiare se implică în proiecte mici şi cu expunere limitată, conchide managerul.
MINI INTERVIU
Yossi Menner: «Vrem să ne diversificăm cu proiecte care să permită preţuri peste medie»
Capital: Intenţionaţi să mai cumpăraţi terenuri?
Yossi Menner: Anul trecut, am mai cumpărat un teren de 12.000 mp în Prelungirea Ghencea, în continuarea a ceea ce aveam deja, iar acum avem aici 12,8 hectare. În Ploieşti avem două terenuri separate încă de dinainte de criză, iar acum finalizăm o nouă tranzacţie aici. Noul teren are 11 hectare, dar are un preţ foarte bun. Este o oportunitate, nu pentru că piaţa ar fi jos, ci pentru că vânzătorul este în dificultate. În această poziţie din Ploieşti vom avea 2,5 hectare, plus 11 hectare (alături de un partener). Cu siguranţă aici va fi un proiect mixt cu locuinţe şi spaţii comerciale, dar deocamdată ne concentrăm pe dezvoltarea prezenţei noastre în Bucureşti.
Capital: În Bucureşti vă mai interesează alte terenuri?
Y.M.: Analizăm chiar acum nişte opţiuni. În Prelungirea Ghencea avem suficient teren. Ne atrag zonele care, în ultimii ani, au asistat la o explozie în construcţia de clădiri de birouri, precum Grozăveşti şi Timpuri Noi, dar şi zona din jurul parcului Carol, spre exemplu. Terenurile care ne interesează în zonele semicentrale nu pot fi mai mici de 10.000 mp. Segmentul de piaţă pe care activăm noi acum este al apartamentelor cu două camere de 50-60.000 de euro în Prelungirea Ghencea, în proiectul din Pipera preţurile vor porni tot de la 50.000 de euro pentru garsoniere, dar la nivel de apartamente cu două camere vor fi în zona de 60-70.000 de euro. Vrem să ne diversificăm cu proiecte care să permită preţuri peste medie, dar care să rămână în marja de TVA 5% (maxim 450.000 lei şi sub 120 mp, n.red.).
Capital: Aţi luat în considerare extinderea în alte oraşe pe sectorul rezidenţial?
Y.M.: Da. Auzim şi noi ce se întâmplă în Cluj-Napoca, care a devenit mai scump decât Bucureştiul. Anii de după criză am fost mai lenţi, dar acum am apăsat uşor acceleraţia şi vrem să dezvoltăm ce avem. Apoi ar fi natural să ne uităm şi la alte oraşe.
Capital: Aţi terminat primul bloc cu 95 de apartamente în Dimri Residence din Prelungirea Ghencea şi acum lucraţi la următoarele trei, care vor mai avea 250 de unităţi. Proiectul din Pipera când îl veţi începe?
Y.M.: Sper să începem construcţia în primul trimestru din 2019. Vor fi 942 de apartamente. Prima fază va include circa 200 de apartamente în trei clădiri. Când vrei să construieşti o comunitate trebuie să începi mai multe blocuri în paralel. Acum avem mai multă încredere în piaţă.
Capital: Câte apartamente veţi construi în total în cele două amplasamente din Bucureşti?
Y.M.: Avem desenate 1.000 de apartamente în 11 blocuri pe primele 4 hectare din Prelungirea Ghencea. Urmează, în continuare, o fază cu alte 1.500 de unităţi în spate şi, lateral, pe terenul cumpărat recent, pot fi construite alte 400-500 de apartamente. Astfel, în Dimri Residence ar putea fi ridicate circa 3.000 de apartamente, iar cu cele din Pipera, ajungem la circa 4.000 de unităţi în plan.
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de...
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”