Connect with us

Actualitate

„Aceasta este cea mai mare problemă!” | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

„Eu spun că în şase luni de zile. Dar până atunci nu înseamnă că ne uităm pacienţii, nu înseamnă că nu încercăm să grăbim procesele de autorizare. Anul acesta s-au introdus 37 de molecule noi. Este mult, este puţin. Nu ştiu. Asta trebuie s-o spună pacienţii. Din păcate, n-am reuşit să acoperim toată patologia care ar avea nevoie de tratamente noi. Dar în octombrie vom mai introduce câteva molecule noi. Deci chiar se fac eforturi. Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă în acest moment este problema studiilor clinice, care ar putea intra pe piaţa din România şi, din păcate, din cauza procedurilor de evaluare au întârziat foarte mult”, a declarat Sorina Pintea la un post TV.

Ministrul Sănătăţii a recunoscut şi faptul că există „probleme şi cu studiile clinice”. 

„Da, sunt probleme şi cu studiile clinice. Am primit o situaţie şi există studii clinice depuse pentru aprobare care au o întârziere de peste 400 de zile, studii clinice care ar putea intra în România şi care ar furniza medicamente pentru mulţi din pacienţii noştri, în special pentru bolile oncologice”, a spus ministrul Sănătăţii. 

Sorina Pintea a anunţat că luni va fi publicat în transparenţă decizională un proiect privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM). 

„Specialişti vor apărea pentru că sunt cursuri în derulare, tocmai asta vă spuneam. Creezi posturi noi pentru a putea angaja aceşti specialişti, creezi premisele finanţării din venituri proprii a acestor posturi, astfel încât să nu grevăm bugetul de stat, reorganizăm modalitatea de funcţionare a echipelor de autorizare din ţară, deci sunt mai multe lucruri benefice şi aşteptate. Este un act normativ care se discută de cinci ani. Aşa mi s-a spus. Prima măsură şi cea mai importantă este reorganizarea agenţiei. Apoi, de la 1 ianuarie 2019, crearea premiselor pentru a bugeta aceste posturi pe care le vom crea în plus. Agenţia are capacitatea din veniturile proprii să-şi plătească angajaţii”, a spus ministrul, citat de Agerpres.

Sorina Pintea a explicat că ANMDM are nevoie de 500 de angajaţi, faţă de cei 200 câţi are în prezent. 

 

„În acest moment, ANM are în jur de 200 de angajaţi. Are nevoie, în total, de 500, astfel încât lucrurile să poată funcţiona normal, astfel încât lipsa de personal şi nu neapărat rea-voinţă a guvernanţilor, aşa cum s-a spus de multe ori, conduce la foarte multe întârzieri pe care le recunosc şi pe care încerc, împreună cu colegii mei din MS şi de la ANM, să le rezolvăm. Dar uneori se fac eforturi supraomeneşti. (…) 500 de oameni ar fi necesari pentru a acoperi întregul obiect de activitate, inclusiv de a avea oameni în teritoriu pentru a autoriza farmaciile”, a mai precizat ea. 

Ministrul a spus că dintre cei 200 de angajaţi ai ANMDM, doar cinci sunt implicaţi în autorizarea medicamentelor. 

„ANM nu se ocupă doar de autorizări. Sunt mai multe obiecte de activitate pe care le desfăşoară această agenţie pentru că o simplă semnătură pe o cerere de autorizare nu este suficientă. Medicamentele se testează. Dacă cineva doreşte să introducă pe piaţa din România un medicament nou, atunci angajaţi ai agenţiei se deplasează la locul de producţie al medicamentului în străinătate să vadă dacă se respectă normele, dacă acel medicament poate fi pus pe piaţă în România. (…) Apoi există angajaţi în ţară care autorizează farmaciile, deci obiectul de activitate al agenţiei este foarte vast”, a spus Pintea. 

Întrebată despre situaţia Departamentului de evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul ANMDM, Sorina Pintea a explicat că acesta are doar doi angajaţi, nefiind organizat concurs pentru completarea schemei din cauză că „nu au fost găsiţi specialişti pe piaţă”. 

„Pentru a lucra în acel departament este nevoie de oameni foarte bine pregătiţi, pentru că aici se iau decizii care schimbă destine. Am avut o intenţie de concurs, dar nu sunt specialişti. Aceşti oameni urmează nişte cursuri speciale care nu s-au mai organizat în România. Ministerul Sănătăţii are un contract de consultanţă din 2015 plătit de Banca Mondială, inclusiv pentru a pregătit personal”, a mai spus ministrul. 

Ea a menţionat că au existat câteva întâlniri cu reprezentanţii firmei respective. 

 

„Am stabilit criterii, condiţii de lucru, astfel în luna noiembrie ne vor livra prima procedură pentru România, modernizată. Vor începe cursurile de pregătire, deci e o chestiune mai delicată. (…) Din punctul meu de vedere şi din ceea ce am discutat cu conducerea ANMDM, ar trebui să fie în jur de 20 de specialişti care să lucreze pentru autorizarea medicamentelor. (…) Nu este vorba că nu există posturi bugetate, nu există că nu sunt bani pentru aceste posturi, există problema pregătirii acestor oameni. Este singura problemă. Pentru că vă daţi seama ce înseamnă să evaluezi un medicament, să-l treci pe o listă de compensate şi acel medicament să aibă o valoare de piaţă anuală de 30 de milioane de dolari, de exemplu”, a mai declarat Sorina Pintea. 

Comentarii Facebook

Actualitate

Dezvăluiri cutremurătoare din perioada comunismului. Adevărul neștiut despre crimele din acea perioadă | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Armistiţiul încheiat la la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) pe de o parte a scurtat războiul cu câteva luni, salvând de la moarte sute de mii de soldaţi, însă, pe de altă parte, a permis ocuparea ţării de către Armata Roşie, situaţie care a durat până în anul 1958, timp în care sovieticii au asigurat instaurarea comunismului, scrie larics.ro

Trupele ruseşti se aflau cantonate în nordul Moldovei în august 1944. De aici, Armata Roşie a început ofensiva militară contra trupelor germane şi a aliaţilor lor. În întreaga ţară au avut loc valuri mari de arestări ale militarilor români, care au fost luaţi prizonieri. În acelaşi timp, trupele ruseşti au continuat să urmărească trupele germane care se retrăgeau spre Bulgaria, prin Dobrogea. Ruşii au preluat toate obiectivele strategice din România: porturile, zone industriale, instalaţii petroliere. Sovieticii s-au retras din ţară în 1958.

Dezinformarea distribuită prin textul publicat de Ambasada Rusiei pune accent pe presupusa campanie de denigrare dusă de presa occidentală şi cea românească pentru a-i denigra pe ostaşii Armatei Roşii „care au eliberat de fascism ţările Europei de Est şi Europei Centrale” şi că atrocităţile săvârşite de soldaţii sovietici în România ar fi un mit.

Nu ştim la ce campanie negativă s-a referit Ambasada, din moment ce principalele teme ale presei din România ţineau de vacanţele românilor de Revelion, cât au cheltuit pentru mesele de sărbători, tradiţii de iarnă etc. Nimic despre ostaşii sovietici sau despre al Doilea Război Mondial.

În schimb, trebuie să ajungi la culmile cinismului dacă îţi permiţi să cataloghezi crimele Armatei Roşii pe teritoriul României (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei de Nord) drept „mituri”. De altfel, doar arhivele judeţului Hunedoara prezintă numeroase cazuri de tragedii provocate de Armata Roşie care au tranzitat judeţul în toamna anului 1944 şi în 1945, toate documentate sub formă de rechizitorii. Dar diplomaţii ruşi n-au catadicsit să mai întrebe de istorici. Propaganda n-are nevoie de date factuale, ci de emoţii.

 

Drept argument împotriva „propagandei” duse de „ostilii critici anti-sovietici şi anti-ruşi” ne este prezentat un ordin emis de „comandantul suprem” I.V. Stalin, dar fără a ne specifica data exactă sau numărul acestui ordin:

„Ofiţerii şi ostaşi ai Armatei Roşii! Ne îndreptăm spre ţara inamicului. Fiecare trebuie să-şi păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populaţia rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovaţii vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea marţială. În teritoriul cucerit, relaţiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovaţi de violenţă şi de viol vor fi împuşcaţi”.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

ATENȚIE șoferi! S-a schimbat iar Codul rutier! Veți primi amenzi drastice și veți rămâne fără permis dacă veți comite aceste abateri! Puțini știu despre ele! | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Prevederile din Noul cod rutier prevăd o serie de sancţiuni drastice pentru toţi conducătorii auto care încalcă anumite reguli. Șoferii care vorbesc la telefon în timp ce se află la volan vor plăti amenzi usturătoare. Astfel, dacă poliţia îi prinde pe şoferi la volan că folosesc telefonul mobil, aceştia riscă să rămână fără permisul de conducere o lună şi să fie sancţionaţi cu 9-20 de puncte. Amenda pe care o vor primi va fi cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei. Această măsură severă urmareşte reducerea numărului de accidente cauzate de şoferii care vorbesc la telefon la volan, fac live-uri pe Facebook sau sunt atenţi la smartphone ori tabletă.

O nouă schimbare în codul rutier pe 2019 prevede că şoferii depistaţi la controlul medical cu o afecţiune incompatibilă cu condusul nu vor mai avea dreptul de a deţine un permis de conducere. Conducătorii auto îşi vor putea recupera permisul doar după ce urmează un tratament de specialitate şi sunt supuşi apoi unei evaluări medicale care să confirme dacă sunt sănătoşi şi apţi pentru a se urca la volan. De altfel, medicii au obligaţia de a anunţa Poliţia atunci când constată că un şofer nu este apt pentru a conduce, potrivit noilor modificări din Codul Rutier 2019.

 Totodată, şoferii care nu le permit celorlalţi conducători auto blocaţi în intersecţie să iasă sunt pasibili de amendă. Amenda va fi de 1.000 de lei Noul Cod Rutier sancţionează cu amenzi cuprinse între 4.000 şi 9.000 de lei, depăşirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometric.

Pe de altă parte, codul rutier din 2019 vine şi cu o veste bună pentru şoferi: punctul de amendă a fost îngheţat şi va fi acelaşi cu cel de anul trecut, adică 145 lei. Cei care vor fi sancţionaţi de poliţişti vor putea plăti mult mai uşor amenda, pe care o pot achita de oriunde din ţară într-un cont unic, înfiinţat în 2019. De asemenea, Codul rutier pe 2019 a majorat la 15 zile termenul de plată a jumătate din amenda aplicată, faţă de 48 de ore în trecut.

 

 

 

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Dragnea ajunge în fața judecătorului. Ce riscă președintele PSD | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie audierea liderului PSD în dosarul DGASPC Teleorman, în care acesta a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Cu încă o condamnare la activ, în cazul Referendumului, Dragnea joacă all in în dosarul actual. 

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a reluat astăzi procesul DGASPC Teleorman. Liviu Dragnea nu a fost luni prezent la proces, însă a cerut prin avocaţi să fie audiat la un alt termen de judecată. De asemenea, el a solicitat audierea mai multor martori, printre care şi Jenica Dumitru, fost şef serviciu la Departamentul juridic, contencios, evaluare şi resurse umane din cadrul DGASPC Teleorman.

Şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, a solicitat să fie audiată în dosar, avocatul acesteia anunţând că în cazul ei faptele s-au prescris.

Ceilalţi inculpaţi au declarat că nu mai vor să dea declaraţii la proces.

Procurorul de şedinţă, Mariu Vartic, a fost de acord cu audierea inculpaţilor Liviu Dragnea şi Olguţa Şefu. De asemenea, DNA a mai cerut audierea a două inculpate, Floarea Alesu şi Anisia Stoica.

Instanţa a rămas în pronunţare pe cererile de probatorii, dosarul fiind amânat pentru 18 martie.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Parteneri

Stiri calde

Publicitate

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro