Armistiţiul încheiat la la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) pe de o parte a scurtat războiul cu câteva luni, salvând de la moarte sute de mii de soldaţi, însă, pe de altă parte, a permis ocuparea ţării de către Armata Roşie, situaţie care a durat până în anul 1958, timp în care sovieticii au asigurat instaurarea comunismului, scrie larics.ro

Trupele ruseşti se aflau cantonate în nordul Moldovei în august 1944. De aici, Armata Roşie a început ofensiva militară contra trupelor germane şi a aliaţilor lor. În întreaga ţară au avut loc valuri mari de arestări ale militarilor români, care au fost luaţi prizonieri. În acelaşi timp, trupele ruseşti au continuat să urmărească trupele germane care se retrăgeau spre Bulgaria, prin Dobrogea. Ruşii au preluat toate obiectivele strategice din România: porturile, zone industriale, instalaţii petroliere. Sovieticii s-au retras din ţară în 1958.

Dezinformarea distribuită prin textul publicat de Ambasada Rusiei pune accent pe presupusa campanie de denigrare dusă de presa occidentală şi cea românească pentru a-i denigra pe ostaşii Armatei Roşii „care au eliberat de fascism ţările Europei de Est şi Europei Centrale” şi că atrocităţile săvârşite de soldaţii sovietici în România ar fi un mit.

Nu ştim la ce campanie negativă s-a referit Ambasada, din moment ce principalele teme ale presei din România ţineau de vacanţele românilor de Revelion, cât au cheltuit pentru mesele de sărbători, tradiţii de iarnă etc. Nimic despre ostaşii sovietici sau despre al Doilea Război Mondial.

În schimb, trebuie să ajungi la culmile cinismului dacă îţi permiţi să cataloghezi crimele Armatei Roşii pe teritoriul României (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei de Nord) drept „mituri”. De altfel, doar arhivele judeţului Hunedoara prezintă numeroase cazuri de tragedii provocate de Armata Roşie care au tranzitat judeţul în toamna anului 1944 şi în 1945, toate documentate sub formă de rechizitorii. Dar diplomaţii ruşi n-au catadicsit să mai întrebe de istorici. Propaganda n-are nevoie de date factuale, ci de emoţii.

Drept argument împotriva „propagandei” duse de „ostilii critici anti-sovietici şi anti-ruşi” ne este prezentat un ordin emis de „comandantul suprem” I.V. Stalin, dar fără a ne specifica data exactă sau numărul acestui ordin:

„Ofiţerii şi ostaşi ai Armatei Roşii! Ne îndreptăm spre ţara inamicului. Fiecare trebuie să-şi păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populaţia rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovaţii vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea marţială. În teritoriul cucerit, relaţiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovaţi de violenţă şi de viol vor fi împuşcaţi”.

Prevederile din Noul cod rutier prevăd o serie de sancţiuni drastice pentru toţi conducătorii auto care încalcă anumite reguli. Șoferii care vorbesc la telefon în timp ce se află la volan vor plăti amenzi usturătoare. Astfel, dacă poliţia îi prinde pe şoferi la volan că folosesc telefonul mobil, aceştia riscă să rămână fără permisul de conducere o lună şi să fie sancţionaţi cu 9-20 de puncte. Amenda pe care o vor primi va fi cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei. Această măsură severă urmareşte reducerea numărului de accidente cauzate de şoferii care vorbesc la telefon la volan, fac live-uri pe Facebook sau sunt atenţi la smartphone ori tabletă.

O nouă schimbare în codul rutier pe 2019 prevede că şoferii depistaţi la controlul medical cu o afecţiune incompatibilă cu condusul nu vor mai avea dreptul de a deţine un permis de conducere. Conducătorii auto îşi vor putea recupera permisul doar după ce urmează un tratament de specialitate şi sunt supuşi apoi unei evaluări medicale care să confirme dacă sunt sănătoşi şi apţi pentru a se urca la volan. De altfel, medicii au obligaţia de a anunţa Poliţia atunci când constată că un şofer nu este apt pentru a conduce, potrivit noilor modificări din Codul Rutier 2019.

 Totodată, şoferii care nu le permit celorlalţi conducători auto blocaţi în intersecţie să iasă sunt pasibili de amendă. Amenda va fi de 1.000 de lei Noul Cod Rutier sancţionează cu amenzi cuprinse între 4.000 şi 9.000 de lei, depăşirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometric.

Pe de altă parte, codul rutier din 2019 vine şi cu o veste bună pentru şoferi: punctul de amendă a fost îngheţat şi va fi acelaşi cu cel de anul trecut, adică 145 lei. Cei care vor fi sancţionaţi de poliţişti vor putea plăti mult mai uşor amenda, pe care o pot achita de oriunde din ţară într-un cont unic, înfiinţat în 2019. De asemenea, Codul rutier pe 2019 a majorat la 15 zile termenul de plată a jumătate din amenda aplicată, faţă de 48 de ore în trecut.

Avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie audierea liderului PSD în dosarul DGASPC Teleorman, în care acesta a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Cu încă o condamnare la activ, în cazul Referendumului, Dragnea joacă all in în dosarul actual. 

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a reluat astăzi procesul DGASPC Teleorman. Liviu Dragnea nu a fost luni prezent la proces, însă a cerut prin avocaţi să fie audiat la un alt termen de judecată. De asemenea, el a solicitat audierea mai multor martori, printre care şi Jenica Dumitru, fost şef serviciu la Departamentul juridic, contencios, evaluare şi resurse umane din cadrul DGASPC Teleorman.

Şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, a solicitat să fie audiată în dosar, avocatul acesteia anunţând că în cazul ei faptele s-au prescris.

Ceilalţi inculpaţi au declarat că nu mai vor să dea declaraţii la proces.

Procurorul de şedinţă, Mariu Vartic, a fost de acord cu audierea inculpaţilor Liviu Dragnea şi Olguţa Şefu. De asemenea, DNA a mai cerut audierea a două inculpate, Floarea Alesu şi Anisia Stoica.

Instanţa a rămas în pronunţare pe cererile de probatorii, dosarul fiind amânat pentru 18 martie.