Actualitate
Agricultura românească atrage privirile Europei. Rezultatele anului 2018 sunt istorice. Cât a afectat pesta porcină | Nationalul.ro
Autorităţile susţin că acordarea subvenţiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida condiţiilor climatice extrem de capricioase din acest an.
Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras şi în acest an cele mai multe fonduri europene, fiind de altfel sectorul cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional.
Din păcate, pesta porcină africană, care s-a amplificat în partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic şi programele din acest domeniu, iar măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului, deşi au fost apreciate de unii, în aceeaşi măsură au fost dezaprobate de mulţi alţii.
România, în top 3 la producţia de cereale din UE
Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că România ocupă anul acesta locul 3 în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone. Cifrele Ministerului Agriculturii sunt însă uşor mai ponderate şi indică doar 30 de milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară reprezintă 12 milioane de tone.
La porumb boabe, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone în acest an.
În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupă poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de anul trecut şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.
Anul acesta a fost un an bun şi la cultura de viţă de vie, producţia de struguri de masă înregistrând un avans de 74,08% faţă de 2017, până la 83.000 tone, cu un randament de 9,4 tone/ha, iar cea de struguri pentru vin a crescut cu 13,3% în 2018 faţă de anul precedent, totalizând 1,155 milioane de tone. Media la hectar a fost în 2018 de 6,7 tone.
De altfel, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) estima la finele lunii octombrie că România a înregistrat o creştere cu 21% a producţiei de vin, până la 5,2 milioane de hectolitri, de la 4,3 milioane hectolitri în 2017.
„În România, cu o producţie de 5,2 milioane hectolitri, după patru ani de producţie la un nivel mediu, anul 2018 ar trebui să depăşească nivelul deja foarte ridicat din 2013”, arată OIV.
În anul 2013, România a obţinut o producţie de vin de 5,113 milioane hectolitri, după care au urmat trei ani în care producţia nu a depăşit 3,7 milioane de hectolitri.
Pe de altă parte, au fost şi culturi unde s-au înregistrat producţii mai mici anul acesta, raportat la 2017. Astfel, la orz şi orzoaică, producţia a fost în scădere cu 1,54%, recolta totală ajungând la 1,877 milioane de tone, cu un randament de 5,2 tone/ha; la rapiţă boabe pentru ulei – producţia obţinută este de 1,515 milioane de tone, în scădere cu 9,46% faţă de anul 2017, la un randament de 2,3 tone/ha; la sfecla de zahăr – 921.000 tone, un recul de 21,58% faţă de anul 2017 şi o medie de 40,6 tone/ha, iar la cartofii de toamnă producţia a fost de 2,4 milioane de tone (minus 10,03%), cu un randament de 16,7 tone/ha.
La începutul lunii decembrie, ministrul Agriculturii confirma recolta obţinută de România, la peste 30 de milioane de tone de cereale, în plus cu trei milioane de tone faţă de anul trecut, dar şi ocuparea primului loc la producţiile de porumb şi floarea soarelui din Uniunea Europeană.
„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul tării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Petre Daea pentru AGERPRES.
De altfel, încă din vara acestui an, ministrul susţinea că România „s-a fortificat din punct de vedere agricol” şi „nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat”, pentru că fermierii „s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.
„În acest an greu, fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a afirmat, la finele lunii august, şeful de la Agricultură.
În replică, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că declaraţiile ministrului Agriculturii privind producţiile record la grâu, porumb şi floarea-soarelui au determinat prăbuşirea preţului la cereale.
„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea soarelui cu 30-35%”, a precizat Baciu.
Mai mult, el a susţinut că fermierii au avut pagube în această vară, din cauza secetei din mai-iunie şi a ploilor abundente din iulie.
„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a afirmat preşedintele LAPAR, la jumătatea lunii septembrie.
Cum a fost anul agricol 2018 în opinia agricultorilor? Unul atipic şi dificil, notat doar cu nota 7.
„Anul agricol 2018 a fost un an atipic din toate punctele de vedere, nu putem spune că suntem pe deplin satisfăcuţi. România, ca întotdeauna, se trezeşte când alţii se culcă. România trebuia să facă notificare la Bruxelles când s-a produs fenomenul de secetă, în primăvară, lucru pe care alte ţări l-au făcut. De asemenea, şi seceta din august şi până în noiembrie trebuia notificată, pentru că este acel fond de criză din care s-au înfruptat alţii, dar noi nu. Iată, Polonia şi-a făcut temele la timp şi a luat 116 milioane de euro, Germania a luat 364 de milioane de euro şi exemplele pot continua cu Finlanda – 80 de milioane de euro. S-au împărţit nişte bani pe nişte realităţi, pentru că temele au fost făcute la timp. Fondul este acum blocat, chiar dacă ai mai vrea să faci ceva, nu poţi. LAPAR a cerut de foarte multe ori la MADR să ia măsuri. Specialiştii din minister chiar nu au văzut ce sa întâmplă?”, a comentat pe 12 decembrie şeful LAPAR.
Absorbţia fondurilor europene, în grafic
România înregistrează un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 de 43% cu cele 4 miliarde de euro plătite până în prezent beneficiarilor, iar ţinta pentru 2018 – de 1,2 miliarde de euro – a fost depăşită.
„Volumul total pe care îl vom încasa până la sfârşitul anului 2018 din PNDR este 1,2 miliarde de euro. Sunt bani siguri care vor intra în ţară pentru că fac obiectul cererilor de plată care au fost trimise către Bruxelles. Planul nostru pentru 2018 este să terminăm anul cu depăşirea procentului de 50% din anvelopa financiară pe care o avem la dispoziţie prin PNDR anvelopă care se cifrează la 8,1 miliarde de euro”, a precizat, la începutul lunii noiembrie, Alexandru Potor, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Potrivit acestuia, „în afara procentului foarte onorabil” spre care ne îndreptăm, de peste 50%, acest lucru va plasa România în topul absorbţiei la nivel european din punct de vedere al valorii nominale.
PNDR este programul cu cea mai mare absorbţie la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană, cu o rată de peste 40%, iar pentru anul viitor previzionăm o absorbţie de 55% din program, susţinea tot în luna noiembrie Camelia Iliescu, director în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – AM PNDR din Ministerul Agriculturii.
„Am ajuns la o rată de absorbţie din PNDR de 40,2%, asta în materie de plăţi, dar, dacă este să luăm în calcul şi acea prefinanţare de 325 milioane de euro, rata de absorbţie ajunge la 44,2%. Pentru anul viitor previzionăm un cuantum al plăţilor de circa un miliard de euro, ceea ce ar ridica absorbţia la peste 55% din program”, a precizat Camelia Iliescu.
Alocarea prin PNDR 2020 este de 9,46 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro contribuţia fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi 1,34 miliarde de euro din contribuţie naţională.
În cursul anului 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 12.197 de solicitări de finanţare pe PNDR 2020 în valoare de 1,36 miliarde de euro, din care au fost selectate 7.224 de proiecte, însumând peste 1 miliard de euro. Astfel, contractele de finanţare încheiate în acest an sunt în număr de 8.986, în valoare de aproximativ 1,17 miliarde de euro.
Datele AFIR arată că valoarea plăţilor efectuate prin intermediul PNDR 2020 la nivelul lui 2018 este de 1,35 miliarde de euro, însă pentru finalul acestui an mai este programată o solicitare de fonduri.
De la demararea PNDR 2020 şi până în prezent, AFIR a primit 55.830 solicitări de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 8,3 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finanţare 29.938 de cereri cu o valoare de 4,22 miliarde de euro.
AFIR a încheiat contracte de finanţare cu 50.881 de beneficiari ai Programului, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro, aici fiind incluse şi contracte de finanţare preluate prin procedura de tranziţie dintre programe, contracte ce însumează 432,7 milioane de euro. În acest context, valoarea plăţilor efectuate beneficiarilor depăşeşte 4 miliarde de euro până la mijlocul lunii decembrie, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene de 43%.
În ceea ce priveşte schemele de sprijin gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,76 miliarde de euro. Începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat Campania de plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2018, suma totală autorizată la plată până la 12 decembrie 2018 depăşind 1,403 miliarde euro, din care avansul reprezintă 1,062 miliarde euro.
La finele lunii noiembrie, şeful APIA, Adrian Pintea, declara la o dezbatere organizată la Chişinău că, în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale de peste 23 miliarde euro, rata anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşind 96%.
„În cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 23 de miliarde de euro. Rata medie anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşeşte 96%. În medie, la APIA se depun 900.000 de cereri în fiecare an, pentru o suprafaţă de peste 9,5 milioane hectare. Aceste cereri sunt prelucrate de colegii de la APIA. Şi fondurile sunt mari şi numărul de personal este pe măsură. În prezent, APIA are un personal de 4.800 de angajaţi”, a afirmat Pintea.
El a subliniat că în 2007 APIA derula mai puţin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, însă, odată cu implementarea noii politici agricole comune, după anul 2015, până în prezent fermierii beneficiază de peste 100 de scheme de plată, de forme de sprijin.
Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), un alt program aflat în ograda MADR, s-au atras fonduri europene, însă acestea sunt mult mai modeste. Datele furnizate de minister arată că plăţile către beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%) în 2018, iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.
Programe de sprijin derulate în anul 2018
Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor într-un an a debutat în anul 2017, dar a continuat şi în 2018.
În acest an s-au înscris în program 16.550 producători agricoli, dintre care pentru Ciclul I de producţie un număr de 10.946 beneficiari au fost plătiţi cu suma de 151,03 milioane de lei, echivalentul a 32,838 milioane de euro. Pentru Ciclul II de producţie au depus deconturi 4.768 beneficiari, din care pentru un număr de 4.760 au fost deja alimentate conturile direcţiilor agricole judeţene cu suma de 65,67 milioane de lei în vederea efectuării plăţilor către fermieri.
Acest program a prezentat un real interes în rândul fermierilor, în condiţiile în care numărul acestora a crescut în anul 2018 cu 7.688 faţă de anul 2017. Potrivit ministrului Agriculturii, peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri care au accesat programul de tomate sunt tineri sub 40 de ani, în timp ce 757 dintre aceştia „au renunţat la pribegie”. „Programul „Tomate” a dat vigoare satelor şi este unul reuşit”, spunea Daea.
Potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR, resursele financiare alocate în 2019 pentru continuarea programului de susţinere a tomatelor româneşti se ridică la 233,19 milioane de lei, reprezentând echivalentul sumei de 50 de milioane de euro.
În ceea ce priveşte programul de susţinere a crescătorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs, program început de asemenea în 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri. Suma totală care va fi plătită până la finele anului se ridică la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lână livrată în centrele de colectare.
Campania „Alege oaia”, începută în noiembrie 2017 şi continuată cu succes şi în 2018, a avut ca rezultat creşterea consumul de carne de oaie cu 104%, susţine ministrul Agriculturii, dar şi încheierea unor parteneriate cu supermarketurile pentru livrarea cărnii şi produselor din carne de oaie.
„Statul nu a investit un leu în acest program (Alege oaia – n. r.). A investit însă preocupare, entuziasm, dăruire, determinare, într-un cuvânt: efort uman. Şi merită să investim indiferent cât efort facem şi indiferent unde ne vom deplasa. Vom fi în ţară peste tot acolo unde reuşim şi trebuie să reuşim, propunându-ne un obiectiv clar de promovare a consumului de produse agroalimentare realizate în România”, a spus Petre Daea, în aprilie, la lansarea parteneriatului între Kaufland România şi Cooperativa Agricolă „Ţara Mea” prin care urmau să fie disponibile la vânzare 12 produse din carne de oaie.
Actualitate
Mesaj RO-ALERT la Galați: „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”
Unii locuitori din Galați au primit joi dimineață, la ora 08:40, un mesaj RO-ALERT emis de autorități, prin care populația este avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Un mesaj RO-ALERT a fost transmis unor locuitori din Galați. FOTO: arhivă
Mesajul transmis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) îi îndeamnă pe oameni să își păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă.
„Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesajul transmis populației.
Avertizarea a fost emisă pentru o durată estimată de 90 de minute. Mesajul a inclus și o variantă în limba engleză.
Amintim că pe 25 aprilie, fragmente de dronă au căzut într-o zonă locuită din Galați, mai exact în zona Bariera Traian. Resturile au lovit un atelier din curtea unui localnic și un stâlp de electricitate, iar la fața locului au intervenit echipaje de poliție și pompieri. Sute de locuitori au fost atunci evacuați din cauză că drona avea încărcătură explozivă. În aceeași zi, drona a fost prealuată și detonată într-o zonă sigură.
Actualitate
Una dintre cele mai șocante și ireale bătălii din istorie. Cum au reușit să țină piept 65 de oameni unei armate de câteva mii
În secolul al XIX-lea, pământul Mexicului a fost martorul unei bătălii legendare, devenită un simbol universal al sacrificiului și al datoriei de neclintit. Considerată un adevărat «Termopile al Americii Centrale», această confruntare a scris prima pagină de glorie a Legiunii Străine, transformând o mână de soldați în eroi eterni.
Bătălia de la Camaron FOTO wikipedia
Bătălia de la Termopile din anul 480 î.Hr., purtată în timpul celei de-a doua invazii persane a Greciei, condusă de Xerxes I, a rămas ca un simbol absolut al eroismului și al curajului extrem, în ciuda șanselor potrivnice. În jur de 300 de spartani curajoși, conduși de regele Leonidas I, și o forță grecească de aproximativ 7000 de oameni au blocat trecătoarea Termopile pentru a opri înaintarea armatei persane în Grecia. În fața a mii de inamici au rămas, așa cum spun poveștile, doar 300 de spartani care au luptat până la ultimul om.
În istorie mai există însă câteva „Termopile”. Inclusiv o bătălie în care raportul de forțe a fost atât de mare, iar eroismul combatanților atât de impresionant, încât se spune că vitejia și dârzenia spartanilor lui Leonidas a fost, în sfârșit, egalată. Este vorba despre bătălia de la Camarón, de pe teritoriul Mexicului de astăzi. Evenimentul s-a petrecut la 30 aprilie 1863, în timpul intervenției franceze în Mexic, când un mic detașament al Legiunii Străine Franceze a rezistat eroic, mai bine de 12 ore, în fața unui inamic covârșitor numeric. Mai precis, în jur de 60 de soldați ai Legiunii Străine au rezistat unei armate mexicane de câteva mii de soldați.
O țară înecată în sânge și visele nepotului lui Napoleon
Totul a început cu visele coloniale ale lui Napoleon al III-lea, nepotul faimosului Napoleon Bonaparte. Napoleon al III-lea se proclamase împărat, iar Franța devenise din nou un imperiu, de această dată mai degrabă colonial. Ambițiile imperiale îl făceau pe Napoleon al III-lea să viseze la cuceriri, asemeni faimosului său unchi. America Centrală și, în special, Mexicul au început să-l ispitească pe Napoleon al III-lea.
Iar motivele erau simple. Mexicul tocmai ieșise dintr-un război devastator cu americanii, dar era afectat și de convulsii civile. Războiul americano-mexican (1846–1848) a fost un conflict armat declanșat de anexarea Texasului de către SUA în 1845, dar și de disputele teritoriale asupra granițelor. SUA au invadat Mexicul, obținând o victorie rapidă care a dus la Tratatul de la Guadalupe Hidalgo. Prin acest tratat, Mexicul a pierdut aproximativ 55% din teritoriu (inclusiv California, Nevada, Utah, Arizona și New Mexico), primind în schimb 15 milioane de dolari.
Țara era însă în haos și falimentară după ani de război civil. În 1861, președintele Benito Juárez a suspendat plata datoriilor către puterile europene: Franța, Spania și Marea Britanie. Imediat, toate aceste mari puteri coloniale și-au pus în gând să pună mâna, fiecare, pe teritorii mexicane în contul datoriei. Napoleon al III-lea avea chiar planuri și mai mari: dorea să cucerească Mexicul și să pună bazele unui imperiu catolic satelit în America Latină, pentru a contrabalansa influența crescândă a Statelor Unite. În plus, era vorba și despre accesul la resursele miniere ale Mexicului, dar și despre dorința de a stabili noi piețe de desfacere pentru produsele franceze.
Inițial, forțele celor trei mari puteri creditoare au debarcat la Veracruz. Când spaniolii și britanicii au realizat că Napoleon al III-lea nu vrea doar banii, ci vrea să cucerească țara, s-au retras. Campania a început prost pentru francezi. În bătălia de la Puebla, din 5 mai 1862, mexicanii obțin o victorie surprinzătoare împotriva trupelor franceze, mult mai bine dotate. Încurajate, armatele mexicane încep o contraofensivă împotriva trupelor franceze. În acest context are loc bătălia de la Camarón.
Un sat prăpădit din estul Mexicului și o trupă de soldați de elită
În primăvara anului 1863, Camarón era un sat amărât din estul Mexicului, aflat pe drumul bântuit de febră galbenă care lega Veracruz de Puebla. La Puebla se afla armata franceză, care încerca să se refacă după înfrângerea din anul precedent. Napoleon al III-lea era sigur de victorie și îi ceruse lui Maximilian, un prinț din familia de Habsburg, să se pregătească pentru a lua tronul Mexicului, ca rege-marionetă al Franței. În Mexic veniseră, odată cu Napoleon al III-lea, și trupele Legiunii Străine Franceze, o armată de elită, fondată în 1831, formată din soldați veniți din toată Europa. Erau extrem de bine antrenați.
Legiunea Străină a fost însărcinată cu protejarea drumului de la Veracruz la Puebla, vital pentru aprovizionarea armatei franceze. Drumul era într-o stare deplorabilă, astfel încât un convoi avansa doar 13–16 kilometri pe zi, iar așezările de pe traseu erau focare de boli. Numai soldații Legiunii Străine, foarte bine antrenați fizic și, mai ales, psihic, puteau face față unei asemenea misiuni. Căldura era sufocantă, raidurile mexicane dese și violente, iar malaria, dizenteria și febra galbenă făceau ravagii.
Într-o noapte de la sfârșitul lunii aprilie 1863, un spion indian a adus vestea colonelului Pierre Jeanningros că următorul convoi de provizii pentru armata franceză urma să fie atacat de trupele mexicane. Jeanningros nu putea să-și disloce unitatea sa, afectată de bolile care bântuiau prin zonă, așa că îl trimite pe căpitanul Jean Danjou, un militar foarte experimentat, secondat de Napoléon Vilain, dar și de veteranul Clément Maudet, pentru a escorta convoiul cu provizii către Puebla. Danjou și cei doi secunzi comandau 62 de subofițeri și soldați proveniți din toate colțurile Europei. Printre ei se aflau belgieni, elvețieni, germani, francezi, polonezi, olandezi și danezi. Era o companie tipică pentru Legiune, unită de o loialitate legendară față de unitatea din care proveneau, dar și unii față de alții.
Povestea legendarului apaș Geronimo, ultimul indian care s-a predat americanilor: pe urmele sale au fost trimiși 5.000 de soldați
La scurt timp după miezul nopții, pe 30 aprilie, Danjou și oamenii săi au pornit pe „drumul febrei”, de la Veracruz la Puebla, pentru a escorta convoiul, trecând printr-o serie de sate uitate de lume fără a întâlni inamicul. Compania a ajuns în cele din urmă la Camarón, un sat pustiit. Aici, Danjou a ordonat un popas pentru a se aproviziona cu apă. Atunci, oamenii care stăteau de pază au văzut inamicul: erau câteva unități de cavalerie mexicane. Danjou și-a dat seama că era doar avangarda.
Un Termopile al Mexicului și cei 65 care au intrat în legendă
Danjou a ordonat retragerea spre Camarón pentru a acoperi drumul atât de vital pentru armata franceză. Cavaleria mexicană a atacat. Disciplinați, legionarii francezi au format un careu. A urmat o salvă ucigătoare, iar oameni și cai au căzut ca secerați. Un alt atac, o altă salvă, alți morți – doar din tabăra mexicană. Totuși, Danjou știa că nu putea face față mult timp atacurilor cavaleriei, mai ales că erau deja sute de inamici. A ordonat retragerea în Camarón.
Cei 65 de legionari s-au adăpostit lângă o „hacienda” (fermă mexicană) dărăpănată. Au ales acel loc fiindcă erau apărați de un zid de aproape trei metri înălțime. În plus, construcția avea două porți care puteau fi apărate ușor. Danjou și-a dispus rapid oamenii pe la ferestre, prin deschizături și în orice loc care putea deveni un punct de tragere. În trupa lui Danjou erau oameni cu o experiență aparte în război, oameni care cunoșteau bine acest meșteșug.
„Compania lui Danjou era un amestec fascinant de destine. Caporalul Évariste Berg fusese cândva ofițer și decorat cu Legiunea de Onoare, dar fusese exclus din armată pentru abateri disciplinare. Ulterior se înrolase în Legiune, care nu punea mare preț pe trecutul oamenilor. Louis Maine, un veteran al războiului din Crimeea și, la rândul său, decorat, renunțase la gradul de sergent pentru a se înrola ca simplu legionar. Sergentul Vincent Morzycki, veteran al campaniilor din Italia, era fiul unei mame franceze și al unui ofițer polonez. Astfel pregătiți și adăpostiți în mica lor fortăreață improvizată, oamenii lui Danjou se aflau în pragul unei confruntări care avea să intre în legendă”, preciza Robert Barr Smith în „Battle of Camarón: Legendary Last Stand of the French Foreign Legion”, din Warfare History Network.
Imediat, cei 65 de legionari au văzut dimensiunile armatei mexicane: erau peste 3200 de soldați din armata regulată. O situație aproape imposibilă, în fața căreia oricine s-ar fi predat. Nu și soldații Legiunii Străine. Deși au rămas fără apă și muniție suplimentară (fiindcă catârii cu provizii s-au speriat și au fugit), legionarii au început să lupte cu disciplina și precizia caracteristice. Focul mexican era ucigător, dar oamenii lui Danjou răspundeau cu mult calm și cu foc precis. Glonțul și victima.
„Fiecare legionar rămăsese doar cu cele 60 de cartușe din cartușieră. Situația era agravată de lipsa apei, dispărută odată cu animalele speriate. În incinta în care se adăpostiseră nu exista nicio sursă, iar setea avea să devină o tortură aproape insuportabilă. Pentru răniți era de-a dreptul cumplit; până la sfârșitul zilei, unii aveau să ajungă să-și lingă propriul sânge pentru a-și umezi buzele”, preciza Barr Smith în același material.
În acea dimineață, Francisco Milán, comandantul mexican, a oferit legionarilor șansa de a se preda. Danjou a refuzat, deși oamenii sufereau și aveau deja pierderi mari. „Legionarii mor mai bine decât orice alți oameni din lume”, ar fi spus acesta. În cele din urmă, Danjou a fost ucis după ce a primit un glonț direct în piept. Vilain a preluat comanda celor 40 de oameni rămași și a continuat lupta.
Francezul cu sânge corsican care a scris destinul României. A dus o viață aventuroasă și a transformat Franța într-o super putere europeană
„Aceștia nu sunt oameni, sunt demoni”
Vilain a refuzat o nouă ofertă de capitulare. Legionarii rămași făceau ravagii în rândul mexicanilor. Era o situație incredibilă: 65 de oameni țineau piept câtorva mii de mai bine de 10 ore. După ora prânzului, au mai venit 1000 de soldați mexicani. Era clar că soarta legionarilor era pecetluită. Dar nimeni nu renunța la luptă. Vilain a fost împușcat și el. Aproape toți legionarii erau răniți, iar țevile puștilor deveniseră atât de fierbinți încât nu mai puteau fi atinse.
Căldura era sufocantă, răniții agonizau, iar unul câte unul supraviețuitorii cădeau în praf. Cei care mai puteau lupta luau cartușele morților și răniților și continuau să tragă, ținând în loc atacatorii și doborându-i cu zecile. „Căldura ne apăsa, soarele se reflecta din zidurile albe ale curții și ne orbea. Când deschideam gura să respirăm, aveam impresia că inhalăm foc”, mărturisea legionarul Louis Maine.
După o rezistență îndârjită de aproape 12 ore, aproape toți legionarii au fost uciși. Au mai rămas doar cinci, printre care și caporalul Maine. Nu mai aveau decât un cartuș de fiecare. Au tras în plin, și-au fixat baionetele și au șarjat către mulțimea de soldați mexicani. Au fost împușcați, dar trei dintre ei au supraviețuit rănilor. Au fost cruțați datorită unui colonel din armata mexicană care a intervenit pentru ei.
Cei 65 de legionari francezi au pus la pământ nu mai puțin de 800 de mexicani. Adică aproximativ 12 oameni pentru fiecare legionar. „Aceștia nu sunt oameni, sunt demoni!”, ar fi exclamat Francisco Milán, comandantul trupelor mexicane.
Actualitate
Regulile de bază pentru un joc responsabil la cazino online sunt native
În mediul digital actual, accesul la forme de divertisment interactive a devenit extrem de simplu, iar acest lucru vine cu o responsabilitate directă asupra modului în care utilizatorii își gestionează comportamentul. Jocurile online, indiferent de forma lor, implică decizii rapide, iar lipsa unei structuri clare poate duce la pierderea controlului asupra timpului și resurselor. De aceea, regulile de bază pentru un joc responsabil sunt esențiale pentru menținerea unei experiențe echilibrate și conștiente.
Stabilirea limitelor înainte de începerea activității
Un principiu fundamental al jocului responsabil este definirea unor limite clare înainte de începerea oricărei sesiuni. Aceste limite se referă atât la buget, cât și la timpul alocat. Odată stabilite, ele trebuie respectate fără excepție, indiferent de evoluția experienței. Această abordare ajută la prevenirea deciziilor impulsive și la menținerea unui control constant asupra activității.
Importanța autocontrolului în mediul digital
Autocontrolul este una dintre cele mai importante abilități în utilizarea platformelor de divertisment online. Fără el, utilizatorii pot fi influențați de emoții, ceea ce duce la decizii neplanificate. Capacitatea de a opri activitatea la momentul potrivit și de a respecta regulile stabilite este esențială pentru o experiență echilibrată.
Gestionarea timpului și a resurselor
Un alt element important al jocului responsabil este gestionarea corectă a timpului și a resurselor. Sesiunile prelungite fără pauze pot duce la oboseală și la pierderea capacității de analiză. Din acest motiv, pauzele regulate și organizarea clară a timpului sunt esențiale pentru menținerea unui ritm sănătos.
În zona de divertisment digital, inclusiv la jocuri de pacanele 77777, ritmul rapid al interacțiunii face ca aceste reguli să fie și mai importante pentru menținerea controlului personal.
În același ecosistem digital, utilizatorii interacționează frecvent și cu platforme precum o casa de pariuri sportive, unde deciziile sunt influențate de analiza evenimentelor și de ritmul alert al informațiilor, ceea ce face ca disciplina personală și respectarea limitelor stabilite să fie esențiale pentru menținerea controlului și evitarea alegerilor impulsive.
Rolul deciziilor conștiente
Deciziile conștiente reprezintă baza unui comportament responsabil. Înainte de orice acțiune, utilizatorul ar trebui să analizeze situația și să evalueze impactul potențial asupra bugetului și timpului. Această practică reduce semnificativ riscul de acțiuni impulsive și contribuie la o experiență mai stabilă.
Diferența dintre control și impuls
Controlul implică planificare, structură și disciplină, în timp ce impulsul este asociat cu reacții rapide și neanalizate. Utilizatorii care își dezvoltă un comportament bazat pe control au o experiență mai previzibilă și mai sigură. În schimb, acțiunile impulsive pot duce la dezechilibru și la pierderea direcției inițiale.
Rolul informării în utilizarea platformelor
Informarea corectă este un element esențial în jocul responsabil. Înțelegerea modului în care funcționează platformele și a mecanismelor implicate ajută utilizatorii să ia decizii mai bune. Cu cât nivelul de informare este mai ridicat, cu atât crește capacitatea de control asupra experienței.
Construirea unor obiceiuri sănătoase
Obiceiurile formate în mediul digital au un impact direct asupra modului în care este gestionată experiența pe termen lung. Stabilirea unor rutine clare, respectarea pauzelor și menținerea limitelor contribuie la dezvoltarea unui comportament responsabil și echilibrat.
Menținerea echilibrului în utilizarea platformelor
Echilibrul este rezultatul combinării dintre disciplină, control și conștientizare. Utilizatorii care își gestionează corect activitatea reușesc să își păstreze o relație sănătoasă cu mediul digital, evitând extremele și menținând o experiență stabilă în timp.
-
Actualitateacum 3 zilePanouri fotovoltaice: preț și oferte actualizate în 2026. Ce tipuri de panouri fotovoltaice aleg românii și care sunt diferențele dintre ele
-
Breakingacum o ziGrindeanu anunță că este gata să refacă coaliția de guvernare, alături de PNL: „Bolojan a fost prim-ministrul USR”
-
Breakingacum o zi6 Mai, calendarul zilei: George Clooney împlinește 65 de ani. Hindenburg, cel mai mare dirijabil construit vreodată, ia foc
-
Actualitateacum 2 zile
Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza consultantului politic George Rîpă despre planul secret al AUR
-
Actualitateacum 3 zile
Război intern la Kremlin: siloviki versus tehnocrați, în lupta pentru influență asupra lui Vladimir Putin
-
Breakingacum o ziO navă a Franței a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz de un proiectil de origine necunoscută: mai mulți marinari răniți. Ce anunță Guvernul de la Paris
-
Actualitateacum 3 zileGhid complet pentru alegerea unei pompe de căldură: ce pompă de căldură să alegi pentru casa ta?
-
Actualitateacum 2 zile
Tensiuni în PNL: vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Adrian Cozma, atacă tabăra anti-PSD și cere rămânerea la putere





