Connect with us

Actualitate

Acuzații grave la adresa Newsweek și Sabin Orcan! Cum s-a făcut grav de râs jurnalistul și cine se află de fapt în spatele publicației. Nume neașteptate | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Disperat, el a căutat sprijin într-un jurnalist cu notorietate, care să poată presiune publică anti DNA şi anti Laura Codruţa Kovesi. După o prospectare a pieţei, acesta l-a găsit pe Sabin Orcan, care i-a fost recomandat ca un om fără principii solide, dar extrem de sensibil când vine vorba de bani, au dezvăluit surse pentru Capital.

Având la dispoziţie un buget de 150.000 de euro, Orcan a construit o redacţie nouă la România Liberă din jurnalişti care scriau la Evenimentul Zilei, Mălin Bot, Mircea Marian sau Silviu Sergiu fiind printre cei mai cunoscuţi. Doar că managementul a fost unul defectuos, astfel că site-ul publicaţiei avea un trafic extrem de scăzut, nereuşind să depăşească decât rar 50.000 de unici, ceea ce genera un venit foarte mic din publicitatea online.

În acest context, Alexander Adamescu era nemulţumit şi dorea ca mesajul său anti DNA să fie răspândit mai mult în mediul online, dar şi prin intermediul televiziunilor. Astfel, le cererea sa, Sabin Orcan a discutat cu mai mulţi jurnalişti, printre care şi Dan Andronic, dar şi redactori de la profit.ro pentru a-i ruga să publice articole favorabile lui Adamescu, dar care şi să critice DNA, dar şi pe Laura Codruţa Kovesi. I-a fost destul de greu să găsească sprijin în piaţă, la fel cum i-a fost şi să găsească soluţii pentru a scoate România Liberă din colaps. Practic publicaţia s-a prăbuşit aproape total sub conducerea lui, fiind dominată de editoriale, care aveau doar câteva sute de accesări. Deci impactul la public era minim şi nu asta se dorea din partea lui Adamescu.

Orcan, de la anti DNA la pro DNA, în funcţie de „sponsor”. Finanţatorii Newsweek

În paralel, fiind cunoscut ca un jurnalist flexibil, Sabin Orcan ar fi primit o altă ofertă, mai exact să coonducă o revistă cu nume prestigios şi buget considerabil, Newsweek România. De data aceasta, mesajul trebuia să fie unul pro DNA  şi pro Laura Codruţa Kovesi, dar şi să susţină candidatul la prezidenţiale pentru care ar opta mare parte din grupul Repatriot, format din oameni de afaceri cu greutate, influenţă şi legături cu serviciile de informaţii. Nu a fost o problemă pentru Orcan ca astăzi să fie pro DNA şi mâine anti DNA.

 

Printre cei mai importanţi finanţatori ar fi Liviu Petrina, fost lider al PNTCD şi patron al firmei SuperBet, acuzat în trecut de fraudarea statului, Sascha Dragic, ginerele său şi Marius Bostan, fost ministru în Guvernul Cioloş. De altfel acesta din urmă a şi promovat intens revista Newsweek, cea pe care ar fi fondat-o Orcan din economiile personale în mai 2018, după cum susţine el, dar după cum îl contrazic sursele noastre.

Este greu de crezut că Newsweek a fost fondată din economiile lui Sabin Orcan întrucât, deşi într-adevăr a primit sume uriaşe de la Alexander Adamescu, el şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 50.000 de euro recent, iar numai ca să poată folosi numele Newsweek mai plăteşte 50.000 de euro anual. Deci câte economii să fi avut un jurnalist integru precum pretinde că este?

Newsweek inexistentă în online. Se vinde slab şi la chioşcurile de ziare

Ori o revistă nouă nu se poate susţine nici măcar o lună singură, ci cu un buget consistent. Din ce să plăteşti 20 de oameni? Plus promovarea permanentă contra cost pe reţelele de socializare, plus spaţiu de emisie la B1 Tv, în condiţiile în care Newsweek aproape că nu există în spaţiul public. Ce companie ar cumpăra publicitate pe un site care nu are accesări sau într-o revistă care nu se vinde?

Cert este că la aproape 10 luni de la lansare, site-ul Newsweek.ro nu există în google şi nu a transmis niciodată publicului de câţi cititori accesează este accesat. Deşi au investit masiv bani şi în facebook, se pare că site-ul nu reuşeşte să atragă nici măcat 5.000 de cititori unici pe site. Publicaţia se bucură într-adevăr de notorietatea unor jurnalişti de impact, însă se pare că aceştia nu reuşesc să atragă cititorii şi pe site, reuşind să-i păstreze activi doar pe reţelele sociale, spun sursele noastre. Aşteptăm datele oficiale ale Newsweek care să infirme aceste informaţii.

Lipsa popularităţii publicaţiei i-ar nemulţumi pe anumiţi sponsori care-şi doresc ca mesajele lor să atingă un public cât mai numeros. La chioşcuri, revista se vinde foarte slab, conform reprezentanţilor mai multor centre de difuzare a presei. Se pare că Newsweek ajunge mai mult pe mesele celor de la Repatriot, decât pe cele ale cititorului de rând, ceea ce nu este deloc satisfăcator pentru cei care vor să se facă auziţi.

 

Newsweek, acuzaţii grave de FAKE NEWS

Încă de când a lansat revista, Sabin Orcan a reuşit să se facă de râs prin diverse luări de poziţie halucinante. „Pe langa ce va aparea in print, online vor fi stiri la zi, articole de opinie. Vizam nisa oamenilor care nu mai vor sa vada fake news – nu vor fi stiri care circula fara sa aiba vreo relevanta, fara sa fie verificate, fara sa fie respectate regulile de deontologie”, declara Orcan într-un interviu pentru paginademedia.ro.

Cu toate acestea, de numele Newsweek, în SUA se leagă fix ideea de fake news, care se pare că a început să se transmită şi în România. După o scurtă analiză a articoleleor publicate, am identificat enorm de multe informaţii eronate pe site, pe care le vom detalia cu altă ocazie. Momentan le numim doar pe câteva identificate în varianta americană a publicaţiei.

Newsweek SUA a decis să accepte cedarea dreptului de franciză, după ce în trecut au avut grave probleme financiare, dar şi de imagine. Aşadar nu s-au gândit că asocierea imaginii Newsweek cu un jurnalist cameleonic, pro şi anti DNA, simultan, le-ar putea leza imaginea, pentru că nu-i interesa foarte tare acest lucru, ţinând cont de acuzaţiile la adresa lor.

În 2017, Newsweek SUA a publicat o poveste care susţine că prima doamnă a Poloniei a refuzat să dea mâna cu preşedintele SUA Donald Trump; Snopes, un portal care lupta impotriva fake news si verifica stirile, a descris afirmaţia ca fiind „falsă”. Newsweek nu a putut demonstrat cu imagini stirea lor initiala şi-a corectat povestea.

În 2018, Newsweek a susţinut o poveste care afirma că preşedintele Trump a colorat în mod greşit steagul american în timp ce vizita o sală de clasă; Fotografiile de la eveniment nu au demonstrat asa ceva

În august 2018, Newsweek a scris că democraţii din Suedia, partid de extremă dreapta, ar putea câştiga majoritate în alegerile parlamentare suedeze din 2018. Sondajele au arătat că partidul era departe de a câştiga majoritatea. Până în septembrie 2018, articolul fals al Newsweek era încă pe site.

În conformitate cu o coloană din 2015 din NY Post („Media Ink”: 6 martie 2015), circulaţia Newsweek-ului a scăzut la „puţin peste 100.000” de exemplare pe saptamana, ceea ce este extrem de puţin în SUA pentru o publicaţie care vindea milioane de exemplare.

De aceea a şi fost cedat dreptul de a-i fi folosit numele de oricine contra unei sume de bani.

Comentarii Facebook

Actualitate

Dezvăluiri cutremurătoare din perioada comunismului. Adevărul neștiut despre crimele din acea perioadă | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Armistiţiul încheiat la la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) pe de o parte a scurtat războiul cu câteva luni, salvând de la moarte sute de mii de soldaţi, însă, pe de altă parte, a permis ocuparea ţării de către Armata Roşie, situaţie care a durat până în anul 1958, timp în care sovieticii au asigurat instaurarea comunismului, scrie larics.ro

Trupele ruseşti se aflau cantonate în nordul Moldovei în august 1944. De aici, Armata Roşie a început ofensiva militară contra trupelor germane şi a aliaţilor lor. În întreaga ţară au avut loc valuri mari de arestări ale militarilor români, care au fost luaţi prizonieri. În acelaşi timp, trupele ruseşti au continuat să urmărească trupele germane care se retrăgeau spre Bulgaria, prin Dobrogea. Ruşii au preluat toate obiectivele strategice din România: porturile, zone industriale, instalaţii petroliere. Sovieticii s-au retras din ţară în 1958.

Dezinformarea distribuită prin textul publicat de Ambasada Rusiei pune accent pe presupusa campanie de denigrare dusă de presa occidentală şi cea românească pentru a-i denigra pe ostaşii Armatei Roşii „care au eliberat de fascism ţările Europei de Est şi Europei Centrale” şi că atrocităţile săvârşite de soldaţii sovietici în România ar fi un mit.

Nu ştim la ce campanie negativă s-a referit Ambasada, din moment ce principalele teme ale presei din România ţineau de vacanţele românilor de Revelion, cât au cheltuit pentru mesele de sărbători, tradiţii de iarnă etc. Nimic despre ostaşii sovietici sau despre al Doilea Război Mondial.

În schimb, trebuie să ajungi la culmile cinismului dacă îţi permiţi să cataloghezi crimele Armatei Roşii pe teritoriul României (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei de Nord) drept „mituri”. De altfel, doar arhivele judeţului Hunedoara prezintă numeroase cazuri de tragedii provocate de Armata Roşie care au tranzitat judeţul în toamna anului 1944 şi în 1945, toate documentate sub formă de rechizitorii. Dar diplomaţii ruşi n-au catadicsit să mai întrebe de istorici. Propaganda n-are nevoie de date factuale, ci de emoţii.

 

Drept argument împotriva „propagandei” duse de „ostilii critici anti-sovietici şi anti-ruşi” ne este prezentat un ordin emis de „comandantul suprem” I.V. Stalin, dar fără a ne specifica data exactă sau numărul acestui ordin:

„Ofiţerii şi ostaşi ai Armatei Roşii! Ne îndreptăm spre ţara inamicului. Fiecare trebuie să-şi păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populaţia rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovaţii vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea marţială. În teritoriul cucerit, relaţiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovaţi de violenţă şi de viol vor fi împuşcaţi”.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

ATENȚIE șoferi! S-a schimbat iar Codul rutier! Veți primi amenzi drastice și veți rămâne fără permis dacă veți comite aceste abateri! Puțini știu despre ele! | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Prevederile din Noul cod rutier prevăd o serie de sancţiuni drastice pentru toţi conducătorii auto care încalcă anumite reguli. Șoferii care vorbesc la telefon în timp ce se află la volan vor plăti amenzi usturătoare. Astfel, dacă poliţia îi prinde pe şoferi la volan că folosesc telefonul mobil, aceştia riscă să rămână fără permisul de conducere o lună şi să fie sancţionaţi cu 9-20 de puncte. Amenda pe care o vor primi va fi cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei. Această măsură severă urmareşte reducerea numărului de accidente cauzate de şoferii care vorbesc la telefon la volan, fac live-uri pe Facebook sau sunt atenţi la smartphone ori tabletă.

O nouă schimbare în codul rutier pe 2019 prevede că şoferii depistaţi la controlul medical cu o afecţiune incompatibilă cu condusul nu vor mai avea dreptul de a deţine un permis de conducere. Conducătorii auto îşi vor putea recupera permisul doar după ce urmează un tratament de specialitate şi sunt supuşi apoi unei evaluări medicale care să confirme dacă sunt sănătoşi şi apţi pentru a se urca la volan. De altfel, medicii au obligaţia de a anunţa Poliţia atunci când constată că un şofer nu este apt pentru a conduce, potrivit noilor modificări din Codul Rutier 2019.

 Totodată, şoferii care nu le permit celorlalţi conducători auto blocaţi în intersecţie să iasă sunt pasibili de amendă. Amenda va fi de 1.000 de lei Noul Cod Rutier sancţionează cu amenzi cuprinse între 4.000 şi 9.000 de lei, depăşirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometric.

Pe de altă parte, codul rutier din 2019 vine şi cu o veste bună pentru şoferi: punctul de amendă a fost îngheţat şi va fi acelaşi cu cel de anul trecut, adică 145 lei. Cei care vor fi sancţionaţi de poliţişti vor putea plăti mult mai uşor amenda, pe care o pot achita de oriunde din ţară într-un cont unic, înfiinţat în 2019. De asemenea, Codul rutier pe 2019 a majorat la 15 zile termenul de plată a jumătate din amenda aplicată, faţă de 48 de ore în trecut.

 

 

 

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Dragnea ajunge în fața judecătorului. Ce riscă președintele PSD | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie audierea liderului PSD în dosarul DGASPC Teleorman, în care acesta a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Cu încă o condamnare la activ, în cazul Referendumului, Dragnea joacă all in în dosarul actual. 

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a reluat astăzi procesul DGASPC Teleorman. Liviu Dragnea nu a fost luni prezent la proces, însă a cerut prin avocaţi să fie audiat la un alt termen de judecată. De asemenea, el a solicitat audierea mai multor martori, printre care şi Jenica Dumitru, fost şef serviciu la Departamentul juridic, contencios, evaluare şi resurse umane din cadrul DGASPC Teleorman.

Şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, a solicitat să fie audiată în dosar, avocatul acesteia anunţând că în cazul ei faptele s-au prescris.

Ceilalţi inculpaţi au declarat că nu mai vor să dea declaraţii la proces.

Procurorul de şedinţă, Mariu Vartic, a fost de acord cu audierea inculpaţilor Liviu Dragnea şi Olguţa Şefu. De asemenea, DNA a mai cerut audierea a două inculpate, Floarea Alesu şi Anisia Stoica.

Instanţa a rămas în pronunţare pe cererile de probatorii, dosarul fiind amânat pentru 18 martie.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Parteneri

Stiri calde

Publicitate

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro