Actualitate
EXCLUSIV! Adevăruri nespuse despre Simona Halep! Ce spune aceasta, de fapt, despre România | Nationalul.ro
Aceşti oameni înzestraţi cu aptitudini de excepţie aparţin lumii întregi şi dăruiesc bine, emoţie şi bucurie. Geniile depăşesc barierele timpului şi devin nemuritoare. Noi, românii obişnuiţi de astăzi, suntem norocoşi că suntem contemportani cu unul dintre puţinele genii, încă în activitate: Simona Halep. Ea este cea mai bună tenismenă din lume, care chiar în anul Centenarului a decis să scrie istorie în tenisul mondial pentru România şi să dăruiască compatrioţilor zâmbete infinite şi bucurie.
Simona a dat peste cap toate calculele experţilor şi a ajuns numărul 1 pentru că aşa şi-a dorit ea. În sport, ca în orice alt domeniu, ca să ajungi cel mai bun, ai nevoie de multă muncă şi dăruire, dar şi de un talent cu care numai Dumnezeu te poate înzestra.
‘Eu n-am avut nici o păpuşă când eram mică! Am avut dintotdeauna o rachetă de tenis. Mai mică, dar rachetă era. (…) Am făcut o glumă demult cu fratele meu, iar acum îşi ţine pariul pierdut. Mă tachina mereu cu asta, îmi zicea să mă las de tenis, că nu voi ajunge nicăieri. Râdeam atunci. El făcea tenis, dar nu a făcut performanţă. Nu a reuşit, fiindcă nu e un tip activ, e diferit de mine. Acum, el îmi cară geanta, vine să mă aştepte la aeroport’, povesteşte cea mai iubită sportică româncă la ora actuală.
Simona Halep a acceptat provocarea Capital şi ne-a răspuns la un test fulger
1. Dacă nu eram Simona Halep, mi-ar fi plăcut să fiu…matematiciană! 🙂
2. Când eram mică visam să…ajung numarul 1 WTA! Mereu ma gândeam cât de cool ar fi să fii numărul 1 mondial într-un domeniu.
3. Dacă aş putea da timpul înapoi, aş….face… tot tenis.
4. Cea mai mare nerealizare a mea este…. nu am. La vârsta pe care o am nu prea am avut timp de nerealizări. Aş vrea să o ţin pe aceeaşi linie.
5. Cea mai mare realizare este….câstigarea titlului de la Roland Garros.
6. Secretul succesului meu a fost…devotamentul şi perseverenţa.
7. Cel mai puternic jucător/jucătoare de tenis politic din lume a fost… politic nu pot să mă pronunţ.
8. Persoana publică pe care o apreciez cel mai mult este…Ion Ţiriac.
9. Îmi este frică de….ce le e frică tuturor, moarte.
10. Mă impresionează…orice este frumos pe lumea asta.
11. Iubesc….tenisul.
12 Mi-e foarte dor de…un Crăciun în familie şi chiar anul acesta voi avea parte de aşa ceva după mulţi mulţi mulţi ani!!!
13. România este…tara mea si sunt mandra ca sunt româncă!
Povestea Simonei Halep
Povestea Simonei Halep începe la Constanţa, pe 27 septembrie 1991. Bunicii din partea tatăului sunt la origine aromâni din nordul Greciei şi au ajuns în Tulcea, mai exact în localitatea Stejaru, după ce au fost deportaţi din Bulgaria, unde ajunseseră după ce părăsiseră Grecia. S-au căsătorit tineri şi au avut patru copii. Unul dintre aceştia, Stere, avea să devină tatăl celei mai iubite românce din lume.
S-a căsătorit cu Stania şi după o perioadă de timp a venit pe lume Nicolae, alintat Coli, iar cinci ani mai târziu s-a născut Simona, care a fost botezată după numele bunicii. Locuiau toţi patru într-o casă relativ modestă din Piaţa Chiliei. Când a avut posibilitatea, Stere şi-a adus şi părinţii aproape, iar Simona s-a bucurat mereu de iubirea şi sfaturile lor preţioase.
Lui Stere i-a plăcut mult sportul, dar nu a avut posibilitateasă se dezvolte în acest sens. Era fotbalist, atacant la Săgeata Stejarul, dar s-a oprit la atât. Aşa că a dorit să-şi îndrume băiatul cel mare să-i împlinească visul şi l-a îndreptat spre tenis, în timp ce fata cea mică bătea mingea de fotbal pe stradă cât era ziua de lungă. Bucuria supremă aveasă vină tot de la ea, fetiţa tunsă scurt, căreia nu i-a plăcut niciodată să se joace cu păpuşile.
Cum a început totul
Nu avea nici patru ani când s-a îndrăgostit iremediabil de racheta de tenis. Îşi privea mereu fratele mai mare la antrenamentele de la Mamaia şi într-o zi micuţa Simona s-a decis că vrea să fie campioană. Mulţi au glumit pe seama asta, dar astăzi toţi se înclină în faţa măreţiei sale.
„N-am avut păpuşi, n-am avut altceva. Jucam fotbal, jucam tenis, făceam fileu din aţă, am găurit asfaltul şi am băgat doi stalpi şi jucam tenis, si în casă la fel, am făcut un mini teren de tenis şi jucam cu fratele meu”
Antrenamentele erau istovitoare pentru majoritatea copiilor, nu şi pentru Simona care era precum argintul viu. Talentul ei a fost observat imediat de antrenorul fratelui său, Ioan Stan, care a luat-o sub aripa lui protectoare.
“Era o fetiţă harnică, modestă, talentată şi inteligentă”
„Avea ţinută de sportivă de mică.Am văzut-o şi le-am spus părinţilor: «O iau la tenis».Mi-a plăcut mult. Avea o motricitate extraordinară. La cinci ani, alerga precum o sportivă, deşi era cât racheta de mică. Promitea mult”, povesteşte Ioan Stan. Acesta a lucrat doi ani cu Simona, la Club „Castel” din Mamaia. Acum, la mai bine de douăzeci de ani de la acele momente, tenismena noastră uimeşte marile arene ale lumii prin două calităţi mai puţin întâlnite la starurile secolului XXI: munca asiduă şi modestia. Prima calitate i-a dat capacitatea de a-şi toca mărunt adversarele în timpul meciurilor, uneori câştigând practic prin sufocarea fizică şi psihică a sportivei din faţa sa, iar cea de-a doua trăsătură de caracter a transformat-o într-una dintre cele mai iubite tenismene din circuit.
Se vedeau aceste calităţi în urmă cu douăzeci de ani? Răspunde tot Ioan Stan, într-un interviu pentru Adevărul:„La început, pregătirea nu a fost foarte intensă, două – trei antrenamente pe săptămână, întrucât era foarte mică. Nu am ajuns cu ea la concursuri, că nici nu erau întreceri pentru vârsta ei. Am încercat să-i transmit totul într-o manieră frontală. Am vrut să ştie tot. Am lucrat cu ea toate elementele.Era o fetiţă harnică, modestă, talentată şi inteligentă.Avea o inteligenţă nativă. Nu i-am zis de două ori că trebuie să strângă mingile. Era harnică şi conştiincioasă.Nici nu mai întorceam capul, pentru că ştiam că ea îşi vede de treabă.Avea o îndemânare aparte.Alerga, sărea, aprecia corect loviturile şi avea imaginaţie în joc.Se vedea limpede că e un copil cu chemare pentru sport în general şi pentru tenis în special”. Nicolae a renunţat destul de rapid la tenis, dar sora sa a perseverat pentru că ea avea un vis pe care simţea că şi-l poate îndeplini.
La şase ani deja avea antrenamente în fiecare zi, însă nu resimţea efortul pentru că juca de fiecare dată cu bucurie şi dorinţa de a ajunge cea mai bună din lume.
“Când eram junioară, mă gândeam şi spuneam că o să consider că sunt o jucătoare bună de tenis atunci când domnul Ţiriac va veni personal şi se va uita special la un meci de-al meu.Acest lucru s-a şi întâmplat în urmă cu câţiva ani şi pot spune că asta mi-a dat o mare încredere că pot ajunge la cel mai înalt nivel în tenis”, povesteşte Simona Halep.
Pasionată de sport, Simona nu şi-a neglijat nici studiile. A absolvit mai întâi Şcoala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Ţiţeica” din Constanţa, iar apoi în 2010, Simona Halep aîncheiat cu bine cursurile Liceului cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru” din Constanţa.
În 2014 şi-a luat şi licenţa la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Ovidius” din Constanţa.
Semnalul că apare o nouă stea în tenisul mondial
Anul 2008 a reprezentat semnalul care a indicat că micuţa ambiţioasă care se antrena pe terenurile din Constanţa are în faţă o carieră de senzaţie. La doar 16 juca finala la junioare de la Roland Garros. În acel moment a fost cotată cu cea de-a noua şansă la trofeu. Toată lumea miza pe victoria compatrioatei Elena Bogdan, despre care astăzi nu prea se mai ştie nimic. Finala a câştigat-o Simona, care a devenit şi numărul 1 mondial în clasamentul ITF (junior). Tot în acel an a intrat pentr prima oară în topul WTA (senioare), pe locul 350.
„Eu am fost lângă Halep în 2008, când a câştigat turneul de la Roland Garros la junioare, după o finală cu Elena Bogdan. A fost un moment superb, o premieră totală pentru România la o finală de Grand Slam, fie şi la juniori. După câţiva ani, marea Virginia Ruzici mi-a spus că şi eu şi Ţiriac am pierdut pariul pe care l-am pus după acea finală din 2008. Se referea la faptul că noi am mers atunci pe mâna Elenei Bogdan, despre care am spus că va ajunge mai sus decât Halep. La început, am negat, dar mai apoi mi-am reamintit că aşa a fost”, a povestit Dumitru Hărădău, directorul turneului „Bucharest Open”, de la Bucureşti.
Micuţa Halep a continuat să zburde în clasamentul WTA în ciuda faptului că nu mulţi îi dădeau şanse să ajungă în top. Dar ea ştia ce poate.
Decizia care a descătuşat-o
În anul 2009, Simona lua o decizie grea, dar care s-a dovedit extrem de inspirată.În timp ce multe femei apelează la medicul estetician pentru a-şi mări sânii, aceasta a recurs la o intervenţie chirurgicală de reducere a lor pentru că o incomodau în joc şi îi creau şi probleme cu coloana vertebrală.
Deja din anul 2010, Simona a început să conteze în clasamentul WTA pentru că se afla pentru prima dată în top 100, mai exact pe locul 84.
Loc ocupat de Simona Halep în clasamentul WTA
2008 – 343
2009 – 185
2010 – 84
2011 – 47
2012 – 47
2013 – 11
2014 – 3
2015 – 2
2016 – 4
2017 – 1
2018 – 1
Prima mare performanţă într-un turneu WTA a fost atinsă de Simona Halep, în anul 2010, la competiţia din luna aprilie de la Marbella, Spania. Venită din calificări, eaa ajuns până în sferturile de finală, trecând printre altele şi de Sorana Cîrstea, locul 36 mondial. În sferturi a fost învinsă de Flavia Pennetta.
Anii 2011 şi 2012 au însemnat un progres constant, dar şi o luptă cu sine însăşi. Simona s-a menţinut în primele 50 de jucătoare ale lumii şi s-a pregătit psihic pentru ce avea să urmeze în 2013.
Anul care a plasat-o pe urmele marei Virginia Ruzici
Un an cu noroc, chiar dacă se spune că 13 poartă ghinion. Jucătoarea de tenis din România şoca întreaga lume a tenisului şi se impunea în nici mai mult, nici mai puţin de 6 turnee. Pe 21 noiembrie 2013, a fost desemnată „WTA’s Most Improved Player”, devenind astfel prima jucătoare română de la Virginia Ruzici în 1978 care a primit această distincţie.Deja intrase în istorie, însă nu era suficientă o pagină. Ea dorea să scrie un întreg capitol, care să dăinuiască în timp.
Cum a început colaborarea cu Ion Ţiriac
Dumitru Hărădău, a povestit cum au ajuns să colaboreze Simona Halep cu Ion Ţiriac. Totul a început în urmă cu aproximativ patru ani, după cum susţine Hărădău.
„Eram, în urmă nu cu mulţi ani, la un turneu ATP, la care se afla şi Simona, era antrenată atunci de Victor Ioniţă, şi i-am spus că vreau să i-l prezint pe Ţiriac. Păi, zice, ‘ce treabă am eu cu Ţiriac?’. Cum adică, ce treabă ai tu cu Ţiriac? Păi, tu nu te duci să joci turneul lui la Madrid?
Într-un final a acceptat, aşa că am luat-o de mână şi ne-am dus la loja lui Ţiriac, de pe terenul central. Când a văzut-o, Ţiriac a reacţionat: ‘A, Halepoaico, ce faci?’ Şi i-am lăsat pe amândoi acolo şi de atunci a început colaborarea dintre cei doi, una în care Ţiriac se implică destul de mult”, a mai spus Hărădău la Digi Sport.
Ce spune Simona despre Ion Țiriac
Din acel moment, Ţiriac a început să se comporte cu Simona ca un părinte care îi spune copilului şi ce nu ar vrea să audă, dar ca o face pentru că ştie că astfel îi va fi mai bine. Această caracteristică a relaţiei dintre ei a fost recunoscută şi de tenismenă într-un interviu acordat în urmă cu un an: „Antrenorul meu este o persoană blândă. Nu mă ceartă şi nu ridică tonul. Îmi place asta la el. Nu mă inhibă şi îmi arată unde ar trebui să lucrez şi cum să devin mai bună. Mă ajută, însă, şi partea mai dură, pe care o am de la domnul Ţiriac. El pune mâna pe telefon şi îmi spune direct, fără menajamente. Domnul Ţiriac îmi spune cam aceleaşi lucruri pe care mi le spune Darren, dar mai dur’, a declarat Simona Halep. „Vine la meciuri, mă susţine, vorbeşte cu mine despre tenis, încearcă să mă înţeleagă, iar felul dânsului de a fi, puterea interioară, mă ajută să am mai multă încredere în mine. Tot timpul mi-a spus că am calităţile necesare să ajung cât mai sus. Asta mă motivează să mă antrenez mai mult’.
Stilul inconfundabil al celui mai bogat român
Ce înseamnă stil direct la Ţiriac? A oferit o mostră chiar omul de afaceri în urmă cu două luni: “Eu nu văd niciun fel de socoteală mai mare sau mai mică, ea nu mai poate să mai piardă numărul unu până anul viitor. Dacă ea a făcut cadou Australia (n.r. – modul în care a pierdut finala cu Caroline Wozniacki), Roland Garros-ul i-a pierdut Wimbledon-ul. Ea pe ciment o singură dată a jucat mai acătării la US Open, care şi ăla l-a făcut cadou în anul ăla. Ar trebui să taie faza cu făcut cadouri şi să se concentreze mai mult pe treburile astea pe care le avea în buzunar. Eu cred că ea vorbeşte cu mine, pentru că dacă vorbesc eu cu ea, nu cred că îi place. Şi să mă cert acum cu Simona Halep…nu cred că am ajuns la nivelul ăla”.
În ultimii patru ani, presa internaţională a speculat faptul că cel mai bogat român ar fii de fapt managerul din umbră al Simonei Halep. Care este adevărul? Îl spune tot Simona: „Ion a fost tot timpul foarte important, mereu am simţit sprijinul lui, în fiecare secundă a călătoriei mele. Chiar şi când nu este în loja mea în timpul turneelor, îl consider parte din echipa mea. Este un prieten şi sprijinul său este necondiţionat”.
“Eu cred că ea vorbeşte cu mine, pentru că dacă vorbesc eu cu ea, nu cred că îi place. Şi să mă cert acum cu Simona Halep…nu cred că am ajuns la nivelul ăla” – Ion Ţiriac despre relaţia cu Simona Halep.
Prima finală de Grand Slam
Anul 2014 a însemnat prima finală într-un turneu de grand slam la senioare, dar şi prima victorie împotriva celei care părea de neînvins: Serena Williams. După 6 ani, românca a revenit pe centralul parizian pentru a juca finala în faţa unei sportive considerată un adevărat sex-simbol al circuitului WTA, dar şi o abonată a trofeului pus la bătaie în capital Franţei. Era prima finală de Grand Slam în care evolua o româncă, după cea castigate de Virginia Ruzici în 1978, tot la Paris. Trecuseră 26 de ani.
Meciul a reprezentat şi un prim semnal a ceea ce avea să însemne stilul Halep la nivel înalt: spectacol prin efort dus la extrem. Durata de 3 ore şi două minute a meciului, dar şi prima finală care a intrat în decisiv după 13 ani a făcut ca presa internaţională să uziteze într-un mod inflaţionist cuvântul “Senzaţional”.
Românca a pierdut finala în faţa favoritei, dar lumea era deja cu ochii pe ea. Adversara ei a fost, câteva luni mai târziu, depistată pozitiv cu Meldonium, o substanţă interzisă sportivilor. După ce i s-a interzis să mai joace tenis profesionist timp de doi ani, rusoaica a revenit în circuit fără zvâcul de altă dată. Nu a reuşit nici măcar un trofeu în anul 2018.
Dovada că performanţele nu erau întâmplătoare
Sportiva din România a continuat să impresioneze şi a ajuns până în semifinale la Wimbledon. La o săptămână după turneul de la Wimbledon a participat la prima ediţie a BRD Bucharest Open unde a reuşit să se impună în finală în faţa favoritei nr. 2 a competiţiei, italianca Roberta Vinci cu scorul de 6-1, 6-3. Cel mai dificil meci al turneului a fost cel din semifinală unde a depăşit-o pe Monica Niculescu cu scorul de 6-2, 4-6, 6-1.
Graţie acestor rezultate, pe 11 august 2014 Halep a urcat pe locul 2 mondial, cea mai de sus poziţie deţinută vreodată de vreo jucătoare de tenis româncă. Ea a ocupat această poziţie până pe 6 octombrie 2014, când a fost depăşită de Maria Şarapova.
Pe 22 octombrie, în cadrul Turneului Campioanelor din Singapore, Simona Halep a învins-o pe jucătoarea numărul 1 mondial la aceea dată, Serena Williams, cu scorul 6-0, 6-2, dar în finală a pierdut în faţa ei cu scorul 3-6, 0-6. Victoria din grupe a fost cea mai mare victorie a carierei de până în acel moment, prima în faţa unei jucătoare din top 3 mondial. Meciul a fost de fapt dovada că Simona Halep nu se afla întâmplător pe culmile sportului mondial, ci că aveam de a face cu rezultatele unui proiect bine gândit în mintea ei de copilă la începutul anilor 90.
Anul 2015 l-a început de pe poziţia a treia, loc pe care şi l-a menţinut cu succes. În februarie, deja bifa al 10-lea său titlu WTA (şi al 2-lea Premier 5) în Dubai, iar în martie câştiga primul său trofeu Premier Mandatory la Indian Wells Masters.
Un an ciudat: a pierdut o finală de Grand Slam, dar a devenit numărul 1 mondial
În anul 2016, Simona a coborât pe locul 4, dar a mai câştigat încă 3 turnee WTA. Mulţi se grăbeau să-I prevestească finalul carierei sale de vis, dar în anul 2017, la doar 26 de ani Simona avea să strângă suficiente puncte pentru a ajunge numărul 1 mondial.
Un vis care s-a împlinit, în momentul în care şi-a dat seama cu adevărat de genialitatea ei în tenis şi a început să creadă că ceea ce i se întâmplă este real. Colaborarea cu anternorul Darren Cahill i-a dat forţa să creadă că poate. Atât îi mai lipsea…să creadă. Toate celelalte piese de puzzle erau deja aşternute pe tabla vieţii.
Înfrângere în faţa unei jucătoare de poker care a mizat numai “all in”
Anul 2017 a fost un ping pong între agonie şi extaz. Favorită clară la Roland Garros a pierdut dramatic în finală în faţa tinerei de 19 ani, Yelena Ostapenko. Aici trebuie aduse aminte două momente importante pentru a înţelege parcursul ulterior al Simonei şi cât de important este nivelul la care a ajuns anul acesta. Primul episod important este chiar din timpul finalei. Românca a câştigat primul set cu 6-4 şi în al doilea a condus cu 3-0, părând că are meciul în mână. În acel moment, letona a început să joace riscant, lovind puternic fiecare minge, dând senzaţia că nu mai respectă nicio indicaţie tactică. Simona nu a jucat neapărat mai prost în a doua parte a meciului, dar letonei “i-au intrat” efectiv toate acele lovituri riscante. Înfrângerea a reprezentat astfel pentru Simona o dublă frustrare: faptul că pierdut finala din postura de favorită şi că nu a fost din cauză că a jucat prost. Ostapenko s-a comportat în acea finală ca un jucător de poker care pariază all in la fiecare mână fără a vedea ce cărţi în vin.
Diferenţa care o transformă în geniu
Această frustrare a creat al doilea episod sensibil în evoluţia ei ulterioară, cel care trebuia să ofere răspunsul la întrebarea: “Cum poate fetiţa din Constanţa să treacă peste aşa ceva şi să o ia de la capăt?”.
Dar în aceste momente apar diferenţele dintre un geniu şi un om obişnuit. Răspunsul l-a oferit Simona câteva luni mai târziu: “După French Open a fost greu. Am plâns după acel meci şi am spus ca e imposibil. Nu puteam să cred că nu am putut câştiga acel meci conducând cu set şi 3-0. Am atins trofeul şi tot nu am putut să-l iau. Am mers acasă şi am fost în depresie 3-4 zile. Apoi am revenit pe teren şi am spus că am un ritm bun şi simt bine mingea. Nu am jucat la Birmingham din cauza unei uşoare accidentări. dar am mers la Wimbledon şi am jucat bine. Aşa că, după Wimbledon, lucrurile s-au îmbunătăţit. În SUA, cred că am fost aproape de cel mai bun tenis al meu. Mi-am recăpătat încrederea şi totul a fost ok”.
Simona şi-a revenit, dar nu a uitat-o pe Ostapenko. S-a răzbunat în octombrie, la openul de la Beijing, când victoria în faţa aceleiaşi letone i-a adus titlul mult dorit. Simona a devenit numărul 1 mondial! Milioane de români s-au bucurat şi au plâns alături de ea. Fenomenul Halep luase deja o amploare deosebită şi simpatica sportivă din România reuşise să ajungă peste ocean mai cunoscută decât numele propriei ţări.
“Am plâns după acel meci şi am spus ca e imposibil. Nu puteam să cred că nu am putut câştiga acel meci conducând cu set şi 3-0. Am atins trofeul şi tot nu am putut să-l iau. Am mers acasă şi am fost în depresie 3-4 zile”, a spus Simona Halep, despre un meci dureros, dar care a schimbat-o profund.
Parcursul din Australia i-a adus titlul la Paris
Anul 2018 a fost cel mai bun an din cariera sa, un an istoric în care a dăruit cea mai pură formă de bucurie românilor care aveau şi ei nevoie să viseze alături de ea. Mai întâi a pierdut finala de la Australian Open, dar a fost doar o pregătire pentru surpriza de la Roland Garros.
Pentru a înţelege de ce Openul Australian a reprezentat un semnal că Simona este mult mai puternică psihic decât în anul 2017 şi că este pregătită să intră pe lista selectă a câştigătorilor de grand slam trebuie să ne amintim de două partide din parcursul său din ţara cangurilor.
Sâmbătă, 20 ianuarie 2018. Simona Halep o întâlneşte în turul trei al Australian Open pe americanca Lauren Davis, o sportivă care nu se anunţa a fi capabilă să îi pună probleme, dacă am lua în considerare locul în clasamentl WTA de la momentul respectiv:76. Simona a pierdut surprinzător primul set, a egalat la 1, dar ce a urmat în decisiv a depăşit orice aşteptări. A fost o partidă copleşitoare, cu multe răsturnări de situaţie. Americanca a avut 3 mingi de meci în ultimul set, la 11-10, dar nu şi-a putut stăpâni nervii, în timp ce Simona Halep a alergat enorm, aproape 4,5 kilometri, pentru a răspunde agresivităţii adversarei şi a rămâne în turneu. S-a terminat 15-13 în decisiv, iar Simona Halep şi Lauren Davis au egalat recordul de game-uri într-un meci de fete la Australian Open, 48, deţinut de Arantxa Sanchez Vicario şi Chanda Rubin, din 1996, scor 4-6, 6-2, 16-14. Şi durata meciului a fost una care este considerată mare şi în tenisul masculin: 3 ore şi 45 de minute.
Meciul a atras atenţia mapamondului, iar specialiştii în tenis a pus punctul pe românca noastră s-a maturizat, are un psihic solid şi luptă pentru fiecare minge. Aceste calităţi i-au făcut pe specialişti să considere că anl 2018 va fi al Simonei Halep. Şi Dumnezeu a ţinut să le dea dreptate în anul Centenarului.
„Am câştigat cu inima.Sunt aproape moartă, dar a fost frumos. Sunt foarte fericită că am câştigat. E bine că am putut produce un tenis frumos. Le mulţumesc fanilor pentru încurajare. Nu ştiu exact cât am alergat. Simt că muşchii mi s-au dus”, a declarat Simona Halep , după meciul cu Lauren Davis din ianuarie.
Seminifinala cu Kerber: relaţia cu Cahill a salvat meciul
La numai cinci zile de la acel meci maraton, Simona Halep o întâlnea în semifinale pe germanca Agelique Kerber, locul 16 WTA în acel moment. Kerber şi Halep aveau o caracteristică importantă înaintea meciului: erau singurele jucătoare din elita tenisului mondial neînvinse în anul 2018. Românca s-a calificat în finală după un alt meci maraton, terminat cu 9-7 în decisiv. Partida a scos în evidenţă un alt element important în drumul ei către primul trofeu de grand slam: relaţia cu antrenorul Daren Cahill. În decisiv, australianul a reuşit să o remonteze prin câteva semne de încurajare pe româncă, într-un moment în care oboseala acumulată în timpul turneului începuse să îşi spună cuvântul.
Simona a câştigat după un alt maraton: 2 ore şi 30 de minute. După meci cuvântul favorit al presei internaţionale pentru a caracteriza meciul a fost: “fabulos!!!”. Semnele de exclamare au fost şi ele folosite din belşug. Pentru a înţelege starea de spirit din acele momente, pe canalul Youtube, pe pagina oficială a turnelului, există un filmuleţ postat cu titlul:“As it happened”. După ce îl urmăriţi, după ce vă impresionează cele două sportive, încercaţi să faceţi un exerciţiu de imaginaţie: când aţi văzut ultima oară un român elogiat la scenă deschisă. Da, în acele imagini este o româncă, dar nu este rodul imaginaţiei noastre, ci rodul muncii ei.
O punctualitate ieşită din comun
Ca să înţelegem ce înseamnă muncă la Simona Halep, am apelat la amintirile lui Andrei Cociaşu, fostul ei partener de antrenament. Cociaşu, care a lucrat cu Simona timp de câţiva ani în diverse perioade, spune că sportiva este de o punctualitate şi de un profesionalism ieşit din comun. „Nu am reuşit să ajung niciodată la antrenament înaintea Simonei! Într-o zi, mi-am propus să fac exact asta. Am ajuns cu o oră şi 20 de minute mai devreme. Ne antrenam acolo, la Centrul Naţional, şi tot era acolo, pe bicicletă! Mi se pare fascinant”, a spus Cociaşu.
Şi dacă tot am vorbit de relaţia Simonei cu Darren Cahill, fostul ei partener de antrenament şi-a adus aminte şi de o metodă folosită de australian: „În plus, pentru Simona, o metodă bună de încălzire este fotbalul. Joacă foarte bine, chiar. Îmi aduc aminte că în cantonamentul din Poiană a venit Darren cu o minge ovală, ca de fotbal american, şi ne încălzeam cu ea. Încercarea de a nu pica în rutină este extrem de importantă. Dacă totul este rutină, monoton, iar dimineaţa, când te trezeşti, te iei cu mâinile de cap pentru că este acelaşi lucru – îţi dispare entuziasmul şi asta se vede la meciuri”.
A urmat finala pierdută cu daneza Caroline Wozniaski, un alt maraton nebun, care a durat 2 ore şi 50 de minute. Astfel, românca a ajuns la nu mai puţin de 14 ore şi 33 de minute petrecute pe terenurile de tenis din Melbourne. Chiar dacă a pierdut, Simona a lăsat senzaţia, în sfârşit, că prezenţa ei în finalele turneelor de mare slam nu mai este o surpriză, ci un fapt care i se cuvine. Şi ea a transmis că în sfârşit a înţeles asta.
În concluzie, când se va iscrie istoria sportivă a anului 2018, cel mai probabil se va ajunge la concluzia că Simona Halep a câştigat Roland Garosul la Australian Open.
Un episod unic în istoria Australian Open
Şi va mai fi ceva ce istoria sportivă acestui an va aminti. Simona Halep a devenit în ianuarie prima jucătoare din istorie care a intrat in finala de Melbourne fără a avea un sponsor tehnic, intrând pe teren cu o rochiţă no-name comandată de pe un site din China. Situaţia ciudată în care s-a aflat Simona Halep în primele două luni ale acestui an nu a fost doar o pierdere financiară pentru constănţeancă, ci şi un semnal de alarmă pentru tenisul feminin. Liderul WTA a fost abandonat de Adidas la finalul anului trecut în detrimentul unor jucătoare cu rezultate sportive inferioare.
Practic, s-a văzut că aceste sponsorizări au legături prea puţine cu ce fac jucătoarele pe teren, în condiţiile în care, spre exemplu, Eugenie Bouchard, care nu se afla în Top 100, câştiga mai mulţi bani din marketing şi publicitate decât Simona Halep! Acest subiect a fost abordat de Martina Navratilova, o legendă a tenisului feminin. Într-un interviu acordat pentru Le Temps, Navratilova a dat de pământ cu brandul Adidas pentru modul în care s-a comportat în relaţia cu Simona Halep.
„Sper că cei de la Adidas regretă acum. Iar dacă Simona nu-şi va găsi un sponsor, înseamnă că ceva nu e în regulă cu tenisul! Care e problema? Pentru că Halep e româncă? Pentru că nu e înaltă şi blondă? Simona e o femeie remarcabilă, cu o mare personalitate! Halep e foarte profesionistă, atât pe teren, cât şi în afara lui, iar fanii o iubesc. Ea e genul de femeie pe care o vrem drept model pentru copiii noştri. Nu înţeleg de ce nicio companie nu s-a trezit încă să spună: «Aceasta e sportiva pe care ne mândrim să o sprijinim!»“, spunea Navratilova la începutul acestui an. Până la urmă, în luna februarie, compania americană Nike a semnat un contract cu Simona Halep, oferindu-i româncei 2 milioane de dolari pe an.
„Pot zâmbi, e bine.Am plâns, dar acum zâmbesc. Până la urmă, e doar un meci de tenis. Sunt cu adevărat tristă că nu am putut câştiga. Am fost din nou aproape, dar am rămas fără energie pe final. Caroline a fost mai bună şi mai proaspătă”
În sfârşit, Roland Garros
Iar câteva luni mai târziu a zâmbit.A câştigat Roland Garros, revenind într-un moment în care iarăşi aproape nimeni nu mai credea în ea. Important este că Simona a ştiut că acesta este momentul ei şi s-a încununat regină la finalul unui meci în care Sloane Stephans nu a înţeles ce i s-a întâmplat.Simona a devenit astfel a doua româncă încoronată la turneul cu nume de aviator.Cu fix 40 de ani în urmă, Victoria Ruzici mai câştigase turneul parizian.
Românii au aşteptat-o la aeroport ca pe o regină şi au aclamat-o pe stadion precum o campioană nu doar a tenisului, ci şi a sufletelor zbuciumate care aveau atâta nevoie de această oază de fericire.
Mulţi au înţeles atunci că Simona Halep nu este doar un om, că nu este doar cea mai bună sportivă de tenis din lume, ci un fenomen, un geniu care a împărţit tot ce a creat pentru ea cu milioane de suflete, care aveau nevoie de ea.
Actualitate
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne din partid, în contextul în care mai multe voci din platforma conservatoare cer alegerea rapidă a unei noi conduceri și desemnarea unui contracandidat pentru Ilie Bolojan.
Mircea Abrudean, președintele Senatului Foto: FB Mircea Abrudean
Întrebat despre solicitările liberalilor nemulțumiți, Abrudean a amintit că aceștia au avut ocazia să intre în competiție și la precedentul Congres, însă nu au propus un candidat alternativ, potrivit TVR Info.
„Au avut ocazia la precedentul Congres, la care n-au venit cu un contracandidat. Sigur, acel Congres a fost suspendat de către instanţe. Nu cred că este o problemă să mai fie organizat un nou Congres, cred că este poate chiar benefic, pentru a lămuri definitiv, să-i spunem, apele în Partidul Naţional Liberal. Poate că de data asta instanţa nu va suspenda o decizie a unui Congres, cine ştie, vom vedea”, a declarat președintele Senatului.
Mircea Abrudean a subliniat că decizia convocării unui Congres aparține structurilor statutare ale partidului și a apreciat existența opiniilor critice în interiorul formațiunii.
„Nu văd nicio problemă cu privire la acest lucru. E, repet, foarte bine că există contestatari în interiorul partidului, au existat întotdeauna. E bine ca ei să se manifeste în interiorul partidului, în cadrul forurilor statutare, respectiv Congresul, care este cel mai înalt for posibil”, a afirmat liberalul.
Referindu-se la o posibilă candidatură a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, pentru șefia partidului, Abrudean a spus că forța unui candidat se măsoară exclusiv prin votul delegaților la Congres.
„Contestatari şi contracandidaţi pot să fie mulţi, puterea acestora se vede la votul din Congres. În rest, până atunci, sigur că fiecare se poate manifesta cum consideră mai bine, mai vocal, mai puţin vocal”, a declarat liberalul.
În opinia sa, legitimitatea unei conduceri politice este dată de rezultatul votului din forul suprem al partidului.
„Rezultatul Congresului este cel care defineşte puterea unui lider”, a subliniat Mircea Abrudean.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T13:10:06.793Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”pathArray”:[„”,”politica”,”un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
-
Actualitateacum 3 zileTranssemenic, drumul de poveste din Banatul Montan care leagă satele pemilor de stațiunea Semenic
-
Actualitateacum 2 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
acum 3 zileReduceri Oriflame de Black Friday 2026: ce merită să pui pe wishlist
-
Breakingacum 3 zileAvangarde: AUR ar câștiga defilând alegerile parlamentare. Ce partid urcă puternic, cine scade în cel mai recent sondaj de opinie
-
Actualitateacum 3 zileRevenit din suspendare, Alibec se gândește deja la retragere. Vrea să se reprofileze: „Aș vrea să fac asta, îmi place ideea. Mă apuc acum!”
-
Breakingacum o ziRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum 3 zileCe a reproșat Comisiei de Etică a Universității din Iași judecătoarea care l-a trimis după gratii pe fiul lui Tudorel Toader
-
Uncategorizedacum 3 zileOrganizarea banchetului de clasa a 12-a, cum eviți cele mai frecvente greșeli





