Camera Deputaților – Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, prin doamna deputat Raisa Enachi și doamna expert Daniela Năstase, Universitatea „ARTIFEX” din București și SC Robulix Concept SRL (partener media și de comunicare) au organizat miercuri, 21 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului, conferința „Bullyingul în educație. Prevenție. Responsabilitate. Soluții.”, un eveniment dedicat identificării provocărilor actuale din mediul educațional și consolidării cooperării dintre instituțiile publice, specialiști, cadre didactice, părinți și tineri.

Desfășurată în Sala „Mihai Viteazul” a Palatului Parlamentului, reuniunea a constituit un cadru de dialog și reflecție asupra fenomenului de bullying, a consecințelor sale asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor și adolescenților, precum și asupra responsabilității comune de a preveni și combate toate formele de intimidare, discriminare și violență în mediul educațional.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Parlamentului României, ai instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului și siguranței școlare, ai mediului universitar și preuniversitar, alături de specialiști din domeniile juridic, psihologic, educațional și cultural.

La lucrările conferinței au participat doamna deputat Raisa Enachi, din cadrul Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a Camerei Deputaților, doamna deputat Ioana Grosanu, doamna Daniela Oteșanu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, și prof. univ. dr. Alexandru-Lucian Manole, rectorul Universității „ARTIFEX” din București. În cadrul dezbaterilor au fost prezenți, de asemenea, subcomisarul de poliție Vasile Georgel, reprezentant al Direcției Siguranța Școlară din cadrul Poliției Române, Marian Ciontescu, directorul Școlii Gimnaziale „Sf. Nicolae”, Ramona Tamaș, avocat, Andreea Năstase, psiholog, Iulia Alexandra Calma, profesor și consilier la Școala Gimnazială „Tudor Arghezi” din București, și Victoria Dicu, actriță a Teatrului Național București.

Dimensiunea academică și internațională a evenimentului a fost consolidată prin participarea conf. univ. dr. Alexander Ganchev, reprezentant al Academiei de Economie „D. A. Tsenov” din Sviștov, Bulgaria, evidențiind importanța cooperării și a schimbului de experiență în abordarea provocărilor cu care se confruntă generațiile tinere.

Lucrările conferinței au fost moderate de conf. univ. dr. Cătălin Deatcu-Gavril, din cadrul Universității „ARTIFEX” din București, care a facilitat dialogul dintre reprezentanții instituțiilor, specialiști și participanți.

Elevii și cadrele didactice – participanți activi la identificarea soluțiilor

Un element esențial al reuniunii l-a constituit participarea activă a elevilor, studenților și cadrelor didactice din cadrul Școlii Gimnaziale „Sf. Nicolae”, Școlii Gimnaziale „Tudor Arghezi”, Colegiului Național „Spiru Haret”, Liceului „Eugen Lovinescu”, Grădiniței nr. 209 și Universității „ARTIFEX” din București.

Prin intervenții directe, întrebări și schimburi de opinii, aceștia au contribuit la conturarea unui dialog deschis între generații și între cei care elaborează, implementează și beneficiază de politicile și măsurile educaționale.

Participarea tinerilor a reafirmat un principiu fundamental: problemele generației tinere nu pot fi înțelese și soluționate în absența vocilor celor direct afectați.

Discuțiile au urmărit necesitatea identificării timpurii a comportamentelor de bullying, îmbunătățirea mecanismelor de raportare și intervenție, consolidarea colaborării dintre familie, școală și autorități, precum și promovarea unei culturi educaționale fundamentate pe respect, empatie, responsabilitate și siguranță.

De la dezbatere la acțiune: începutul unui demers instituțional pe termen lung

Conferința din 21 octombrie 2026 reprezintă prima etapă a unei serii de evenimente și inițiative dedicate identificării problemelor reale cu care se confruntă tânăra generație și formulării unor soluții concrete pentru îmbunătățirea calității vieții copiilor și tinerilor.

Demersul urmărește dezvoltarea unui cadru de dialog permanent între instituțiile statului, mediul academic, unitățile de învățământ, specialiști, organizații și beneficiarii direcți ai sistemului educațional.

Dincolo de analiza fenomenului de bullying, această inițiativă își propune să aducă în atenția publică și instituțională provocările care influențează dezvoltarea, siguranța, echilibrul emoțional, integrarea socială și perspectivele de viitor ale tinerei generații.

Prin organizarea acestui prim eveniment, partenerii instituționali reafirmă importanța dialogului, a responsabilității colective și a cooperării interdisciplinare în identificarea unor răspunsuri adaptate realităților societății contemporane.

Prevenirea bullyingului nu reprezintă exclusiv o responsabilitate a școlii, ci o obligație comună a familiei, comunității, instituțiilor și societății în ansamblu.

În acest context, conferința „Bullyingul în educație. Prevenție. Responsabilitate. Soluții.” marchează începutul unui proces de consultare și colaborare, având ca obiectiv transformarea dialogului în inițiative și măsuri care să contribuie la construirea unui mediu educațional mai sigur, mai incluziv și mai responsabil.

Investiția în siguranța, educația și bunăstarea tinerei generații reprezintă o investiție directă în viitorul societății românești.

Organizatori: Parlamentul României – Camera Deputaților, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, prin doamna deputat Raisa Enachi, și Universitatea ARTIFEX din București.
Partener media și de comunicare: ROBULIX CONCEPT.

Reprezentanți ai instituțiilor statului, experți în securitate, diplomați, jurnaliști și studenți s-au reunit luni, 19 octombrie, la Universitatea Româno-Americană din București, la Romanian Trusted Tech Dialog – 2026, eveniment organizat de Alianța împreună cu RePatriot și Universitatea Româno-Americană. Dezbaterea a avut loc într-o săptămână în care războiul s-a apropiat vizibil de România: avioane F-16 românești au doborât drone deasupra apelor teritoriale, lângă Sulina, iar nave au fost lovite în largul coastei. Pe acest fundal, cele două paneluri au abordat două perspective ale aceleiași provocări: cum își protejează România sistemele tehnologice de care depinde și cum apără libertatea de gândire a cetățenilor în fața războiului informațional.

Deschizând lucrările, Amb. (r) Adrian Zuckerman, președintele Alianței, a așezat tehnologia în centrul securității naționale: „Tehnologia este securitate națională. Întrebarea nu mai este doar ce tehnologie putem achiziționa, ci în cine putem avea încredere și ce se întâmplă când luăm o decizie greșită. România ar trebui să fie mai mult decât un consumator de tehnologie dezvoltată în altă parte. Poate deveni un centru al tehnologiei de încredere, care creează, securizează și exportă soluții pentru România, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană.” Referindu-se la democrație și la libertatea de exprimare, fostul ambasador a fost tranșant: „Democrația nu este de vânzare. Suveranitatea niciunei națiuni nu ar trebui cumpărată, constrânsă sau negociată, fie prin corupție, fie prin interferență electorală ascunsă, fie prin manipulare digitală. Dar apărarea democrației nu trebuie să însemne suprimarea criticii legitime. Libertatea de exprimare nu este un obstacol în calea securității, ci o fundație a rezilienței democratice.”

Invitatul special al evenimentului, Len Khodorkovsky, fost Deputy Assistant Secretary of State pentru strategie digitală și Senior Advisor al Krach Institute for Tech Diplomacy, a descris miza în termeni și mai largi: „Confruntarea definitorie a vremurilor noastre este între libertate și tiranie, iar tehnologia este acum principalul câmp de luptă. Tehnologia nu este neutră: ea reflectă valorile celor care o construiesc și o controlează. România poate juca un rol critic în construirea infrastructurii tehnologice a lumii libere. Aveți talent ingineresc, aveți gaz și energie nucleară, de care au nevoie centrele de date, și o comunitate de securitate cibernetică ce se bate peste categoria ei.” Întrebat ce așteaptă Washingtonul de la partenerii săi, el a întors întrebarea: „Nu e vorba despre ce așteaptă Washingtonul de la România. Prima întrebare este ce așteaptă România de la România. În economia tehnologică, cei rapizi îi mănâncă pe cei lenți. Statele Unite văd România ca pe un prieten natural, dar nu e timp de pierdut.”

Aceeași urgență a străbătut și cel de-al doilea panel, moderat de Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, antreprenor și inițiator RePatriot: „Rusia duce deja un război pe două fronturi împotriva noastră: unul cu drone și rachete, celălalt cu boți, cu bani și cu minciuni. Încearcă să ne dezbine, în România, în Europa și între Europa și America. Răspunsul nu este cenzura. Răspunsul este o Românie mai puternică, cu o clasă politică unită măcar pe câteva linii roșii.” Marius Bostan a insistat că soluția trece prin unitate politică: „Când dronele trec granița, încăierarea politică pe jucării este un lux pe care nu ni-l permitem. Partidele se pot certa pe orice altceva, dar pe subiectul Rusia, România trebuie să vorbească cu o singură voce. Libertatea de exprimare protejează opinii, nu bani ascunși de la un stat ostil.”

Tehnologia de încredere: securitate, suveranitate și avantaj strategic

Primul panel, moderat de Mihai Duță, a pornit de la o observație incomodă: „mulți dintre cei care vorbesc cel mai mult despre suveranitate sunt participanți activi la războiul hibrid și subminează exact suveranitatea pe care pretind că o apără”.

Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, a adus cea mai concretă veste a zilei: „Până în decembrie, nu vom mai avea niciun șurub de echipament chinezesc în nucleul infrastructurii de telecomunicații din România. România a fost prima dintre cele 25 de guverne care au semnat 6G Call to Action, iar în săptămânile următoare Parlamentul va adopta o lege 6G.”

Din perspectiva securității cibernetice, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a arătat că „tehnologiile sunt puse pe piață mult mai repede decât pot ține pasul autoritățile și specialiștii noștri” și că România nu își permite compromisuri: „Avem nevoie de tehnologie de ultimă generație, nu de a doua cea mai bună variantă, și vrem să fim 100% siguri că niciun guvern nu va apăsa mâine butonul roșu.” A adăugat și un detaliu revelator: „Singurii care au acceptat să ne dea codul sursă pentru testare au fost actori din lumea democratică.”

Gen. bg. (r) Cătălin Mihalache, fost atașat al apărării în SUA, a mutat discuția la Marea Neagră: „Nu avem suficienți senzori și suficiente imagini la Marea Neagră. Fără să fie tras niciun glonț împotriva noastră, amenințările Rusiei ne pot închide porturile, fie și prin costul asigurărilor.” Concluzia lui a fost una de doctrină: „Suveranitatea tehnologică nu ține de conformare, ci de pregătire: fără producție locală și control asupra lanțului de aprovizionare, ești pierdut.”

Libertatea de exprimare, propaganda și puterea de a decide în era digitală

Al doilea panel s-a mutat pe frontul informațional. Ion M. Ioniță, senior editor la Adevărul și redactor-șef al revistei Historia, a avertizat că „azi, o țară poate fi ocupată fără o intervenție militară”. A propus „un sistem de avertizare timpurie, ca la meteo, care să detecteze campaniile de dezinformare înainte să devină virale”, dar a tras și o linie clară: „Nu poți să introduci dictatura ca să salvezi libertatea.”

Ioana Constantin, jurnalist B1 TV, a fost la fel de directă: „Nu am învățat nimic după 2024. Propaganda modifică fundamental felul în care gândește o societate, iar în România nu mai este propagandă doar prorusă: pornește de la anti-Trump și ajunge anti-America.”

Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24 și cofondator Republica.ro, a cerut ca atenția să se mute de la simptome la cauze: „Kremlinul nu a inventat nemulțumirile oamenilor, dar știe foarte bine să le pună la treabă. Dacă răspunsul e doar cenzura, vor tot apărea altele. Politicienii trebuie să trateze cauzele, iar cea mai proastă decizie este inactivitatea.”

În aceeași notă autocritică, Răzvan Munteanu, profesor și jurnalist, a recunoscut că „uneori și noi contribuim la propaganda rusă, pentru că nu ne adaptăm discursul”. A explicat și de ce: „Narativele rusești evoluează de la an la an. Fact-checking-ul nu ajunge la cei care nu citesc, așa că avem nevoie de educație pe termen lung și de comunicatori credibili pe termen scurt.”

Un pact național pentru securitate

Concluziile celor două paneluri s-au întâlnit în propunerea prezentată de Marius Bostan la finalul dezbaterii: un pact național pentru securitate, în zece puncte, pe care toate partidele parlamentare să îl asume, dincolo de disputele politice obișnuite:

1. Rusia este amenințarea principală, spusă la fel de toate partidele, în campanie și în afara ei.
2. Ancorarea euro-atlantică nu se negociază, inclusiv în tehnologie.
3. Drum asumat spre ținta NATO de 5% din PIB până în 2035, cu prioritate pentru apărarea antiaeriană și antidronă la Marea Neagră.
4. Reguli clare și rapide pentru doborârea dronelor care intră în spațiul aerian.
5. Comandamentul NATO la Marea Neagră, susținut de toate partidele.
6. Transparență totală a banilor în politică și în presă și sancțiuni dure pentru banii din state ostile, aplicate egal tuturor.
7. Un protocol comun de protecție a alegerilor, agreat înainte de campanie.
8. Un pact de neamplificare: niciun partid nu preia narativele Kremlinului.
9. Moldova și Ucraina sunt de interes direct de securitate al României, nu caritate.
10. Reziliența societății: educație media și instituții care comunică mai repede decât fabricile de troli.

Discuția a fost completată din sală de Ionuț Tata, administrator al unui fond de investiții. El a arătat că Estonia a creat un fond de 100 de milioane de euro pentru tehnologii de apărare, în timp ce România nu are niciun instrument dedicat. A recomandat o linie bugetară națională pentru combaterea dezinformării și un fond public de capital de risc pentru tehnologii dual-use.

Toate propunerile sunt detaliate în raportul conferinței, România trebuie să se întărească acum, disponibil aici.

Înregistrarea integrală a conferinței poate fi urmărită pe YouTube.

Fotografiile de la eveniment sunt disponibile aici.

Despre organizatori

Alianța reunește foști ambasadori americani în România, diplomați și lideri din sectoare strategice, cu misiunea de a întări parteneriatul strategic româno-american și de a aduce în România know-how, leadership și cultură antreprenorială americană. Președinte: Amb. (r) Adrian Zuckerman.

RePatriot reconectează diaspora românească cu România, aducând împreună profesioniști și antreprenori din țară și din străinătate pentru o Românie mai puternică și mai competitivă.

Universitatea Româno-Americană, înființată în primii ani de după 1989, formează generații de specialiști în spiritul valorilor comune româno-americane și găzduiește pe 27 noiembrie 2026 Euro-Atlantic Forum 2026, dedicat rezilienței democratice, amenințărilor hibride și integrității electorale.

Contact presă

Andra Maxim – office@repatriot.ro / 0726550801

București, 16 octombrie 2026: Țuca Zbârcea & Asociații a fost desemnată „Firma Anului în România” în cadrul Legal 500 CEE Awards 2026, gală organizată ieri seară de publicația britanică The Legal 500 la Varșovia. Editorii Legal 500 au descris premiul ca o recunoaștere a excelenței serviciilor la nivel național.

Aflată la a doua ediție, ceremonia a reunit reprezentanți ai principalelor firme de avocatură și ai departamentelor juridice din Europa Centrală și de Est. Distincțiile au fost acordate în aproximativ 80 de categorii – naționale, pe arii de practică și regionale, acoperind 17 jurisdicții.

Câștigătorii sunt desemnați pe baza cercetării independente realizate de echipa editorială Legal 500 pentru ediția regională a ghidului, având ca repere complexitatea mandatelor gestionate, inovația juridică și feedback-ul direct oferit de clienți.

Țuca Zbârcea & Asociații a primit premiul „Firma a Anului în România” (Romania Firm of the Year), cea mai importantă distincție de pe piața locală, pentru care concuraseră cinci firme de avocatură. Editorii Legal 500 au descris premiul ca o recunoaștere a excelenței serviciilor Țuca Zbârcea & Asociații la nivel național.

Premiul reflectă activitatea Țuca Zbârcea & Asociații în ansamblul ei, în toate ariile de practică analizate de Legal 500: bancar și financiar, corporate și M&A, litigii și arbitraj, drept fiscal, dreptul muncii, energie și resurse naturale, dreptul concurenței, proprietate intelectuală, PPP și achiziții publice, imobiliare și construcții, restructurare și insolvență, TMT, jocuri de noroc și drept penal al afacerilor.

În cadrul aceleiași ediții a premiilor Legal 500, Ramona Chițu (Moisa), Partener Țuca Zbârcea & Asociații Tax, s-a numărat printre nominalizații categoriei „Tax Next Generation Partner of the Year”.

Christina Vlădescu, Partner în cadrul departamentului de Litigii și Arbitraj al Țuca Zbârcea & Asociații, a declarat:

„Premiul „Firma anului în România” este o recunoaștere a activității echipelor de consultanță și litigii implicate în proiecte complexe, cu mize importante pentru clienții noștri. Fiecare mandat presupune o analiză juridică riguroasă și o colaborare strânsă între colegii din diverse arii de practică, pentru a identifica și pune în aplicare strategii și soluții optime pentru client, pentru apărare, în cea mai bună manifestare a sa. Faptul că performanța echipei este recunoscută de principalele ghiduri internaționale reprezintă o reconfirmare a standardelor profesionale pe care le urmărim și care ne definesc și, totodată, a parteneriatului solid pe care îl avem cu clienții noștri.”

Ciprian Timofte, Partner și coordonatorul practicii de Tehnologie, Date și AI, a adăugat:

„Reglementările din tehnologie, inteligență artificială, guvernanța datelor și securitate cibernetică evoluează într-un ritm amețitor. Aceste schimbări redefinesc adesea harta riscurilor operaționale și comerciale ale companiilor, iar clienții ne cer, firesc, claritate, agilitate și soluții practice, ancorate în obiectivele lor de business. Trofeul acordat de Legal 500, alături de celelalte recunoașteri primite în acest an, confirmă că reușim să răspundem acestor așteptări. Ne simțim onorați, Legal 500 ne-a inclus în topurile sale, iar clienții ne oferă zi de zi încrederea lor. Le mulțumim amândurora. La fel cum mulțumim echipei noastre pentru profesionalismul și devotamentul din spatele acestor reușite.”

Distincția Legal 500 completează un palmares de succes la nivelul lui 2026 după câștigarea trofeului „Firma de Avocatură a Anului: Romania” (Law Firm of the Year: Romania) în cadrul Chambers Europe Awards. De altfel, este pentru prima dată când o firmă independentă de avocatură din România își adjudecă, în același an, cele mai înalte recunoașteri din partea ambelor directoare juridice de referință la nivel global, Legal 500 și Chambers Europe.

De asemenea, acest trofeu se adaugă premiului „Tranzacția Anului din Romania” (Deal of the Year in Romania) acordat în urma voturilor juriului de publicația internațională CEE Legal Matters tranzacției prin care Vodafone România a preluat participația OTE în Telekom Romania Mobile Communications, mandat în care echipa Țuca Zbârcea & Asociații a asistat Vodafone România.

Despre Țuca Zbârcea & Asociații:

Țuca Zbârcea & Asociații este una dintre cele mai mari și mai apreciate societăți de avocatură din România, oferind asistență juridică și reprezentare în toate domeniile dreptului afacerilor. Fondată în anul 2005, firma are în prezent o echipă formată din peste 170 de angajați, dintre care 105 sunt avocați. Portofoliul său include numeroase companii naționale și multinaționale, instituții financiar-bancare și fonduri de investiții. Țuca Zbârcea & Asociații este constant clasată pe primele poziții în directoarele juridice internaționale, fiind recunoscută pentru inovație și excelență profesională.

Începând din 2019, Țuca Zbârcea & Asociații Tax și Țuca Zbârcea & Asociații colaborează cu Andersen Global, ceea ce a permis extinderea și consolidarea prezenței și expertizei în domeniile tax & legal la nivel internațional. Andersen Global este o asociație de firme membre independente, juridic separate, alcătuită din peste 20.000 de profesioniști la nivel mondial, peste 2.000 de parteneri globali și o prezență în peste 600 de locații din peste 170 de țări.

https://www.tuca.ro