Actualitate
#EUPrimar. Bucureşti, capitala haosului architectural
Vidul negru din planurile urbanistice
În Capitala României, în anul 2019, e simplu să priveşti în jur şi să îţi dai seama că nu a existat niciodată o viziune pe termen lung din punct de vedere arhitectural. Comparativ cu alte capitale europene, unde restricţiile sunt foarte clare şi niciun constructor nu le încalcă, în România construcţiile au tot apărut. Fără a exista uniformitate, fără so coerenţă arhitecturală.
Nicuşor Dan, fondator al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, asociaţie care are ca obiect de activitate conservarea arhitecturii Capitalei şi protejarea spaţiilor verzi, spune că agresiunea asupra Capitalei a început în anii 2003-2004, când se ştia că România urmează să intre în Uniunea Europeană. Fenomenul a fost similar cu al altor ţări estice. Capitalul a început să vină înspre o ţară care urma să intre în Uniune, iar legislaţia românească nu era pregătită pentru acest lucru.
În anii ‘90 s-au abrogat multe dintre legile regimului comunist, o lege a urbanismului a apărut abia în 2001. Între 1990-2001 a fost vid legislativ.
„Un element pozitiv se remarcă între 1996 şi 2000, când România a avut un ministru al Dezvoltării competent şi energic, domnul Nicolae Noica, ministru al Lucrărilor Publice, care a obligat toate municipalităţile să aibă Planuri Urbanistice Generale (PUG-uri).
Ca urmare a presiunilor ministeriale, Bucureştiul a avut în 2000 un Plan Urbanistic General. Capitala avea toate premisele pentru a se dezvolta coerent. Planul a fost realizat de un colectiv de specialişti şi a fost aprobat împreună cu o strategie de dezvoltare, care s-a numit <<Bucureşti 2020>>. Acolo se prevedea inclusiv o mare autogară internaţională şi tot felul de alte lucruri care să facă din Bucureşti un oraş bine conectat şi ancorat în realităţi.
Nu s-a întâmplat acest lucru, a venit presiunea speculativă. O carenţă legislativă era reprezentată de puterea Consiliului General de a da orice derogare”, a adăugat Nicuşor Dan.
Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) este principalul indicator în urbanism, acesta măsoară cât se construieşte prin raportare la suprafaţa pe care se construieşte. Un CUT rezonabil spune că atunci când ai un teren de 1000 m/p, însemnă că poţi construi pe jumătate de parcelă o clădire de 5 etaje. Totuşi, în Capitală, s-a ajuns la CUT-uri de 19.
„La noi, PUZ-urile şi PUD-urile încalcă Planul General. Când ai o regulă generală pe o zonă, nu poţi să te asiguri că nu o să existe la un moment dat puncte în care regulile tale generale nu se aplică acelui teren. Atunci, există marjă în care poţi lucra. La noi s-a profitat de legea laxă şi s-a călcat în picioare spiritul în care a fost gândit PUG-ul”, a precizat arhitectul Şerban Marinescu.
Cînd e vorba de vină, arhitectul arată către comisiile de arhitecţi şi urbanism care au avizat clădirile.
„Presiuni economice foarte mari, pentru că dintotdeauna din construcţii s-a câştigat imens, ratele de profitabilitate sunt imense, în continuare sunt imense. În ce afacere poţi să scoţi 200% profit? Atunci, presiunea financiară a investitorilor a fost foarte mare, iar autorităţile care trebuiau să avizeze, primăriile şi comisiile, au cedat, în ideea că 2 sau 5 etaje în plus nu vor distruge oraşul, dar acele 5 etaje, pentru investitori, sunt milioane de euro.
S-a mers pe precedent, dacă într-o zonă de case există 2 blocuri construite între aceste case şi apare un investitor care are un teren în aceeaşi zonă, nu există niciun argument pentru a-i interzice să construiască, din moment ce există 2 blocuri deja. Autorităţile pot respinge blocul, dar pe baza precedentului pierd în justiţie. În anii 1990 a fost haiducie”, a întărit arhitectul.
În 2009, ASB a transmis o scrisoare către Inspectoratul de Stat în Construcţii în care i-a cerut un bilanţ, pe sectoare, în Bucureşti, al autorizaţiilor de construire şi al documentaţiilor de urbanism pe care ei le-au constatat ilegale. Raportul lor arată că, din ceea ce verificau, jumătate din construcţii sunt ilegale. În 2 ani au verificat 200-300 de documentaţii. Totuşi, cei de la Inspectorat nu verificau decât în urma sesizărilor. Iar atunci când există sesizări, probabilitatea de ilegalitate este mai crescută.
Nicuşor Dan spune că în 2013-2014, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a repetat demersul către Inspectoratul de Stat în Construcţii. Procentul a rămas acelaşi, însă, de această dată, Inspectoratul verifica mai puţin. Fie pentru că erau mai puţine sesizări, fie erau mai puţini oameni.
„La un moment dat, pe toată suprafaţa Bucureştiului, era un singur inspector care verifica rezistenţa construcţiilor pe şantier. Inspectoratul de Stat în Construcţii are două atribuţii, una dintre ele este să verifice acte şi cealaltă de a verifica rezistenţa. La acea vreme era un singur om care verifica documentaţia în toată Capitala şi era depăşit”, a precizat Nicuşor Dan.
Specialiştii avetizează că regulamentele de urbanism prevăd doar ca o clădire nouă să se încadreze în stilul zonei, însă aceasta este o exprimare vagă, ce a determinat ca în Capitală să se construiască după gusturile dezvoltatorilor sau al investitorilor.
Clădările istorice renovate cu… termopane
Există, totuşi, zone istorice, cartiere, unde se prevăd reguli stilistice, dar în general, într-un oraş mare, nu există un ghid stilistic. Nimănui nu i se spune în ce culori să vopsească. Decizia rămâne la latiudinea arhitectului, a beneficiarului şi a comisiilor care avizează.
„Lucrul cel mai flagrant este că în multe din zonele construite protejate, în regulamentul de urbanism scrie că nu sunt permise faţadele de sticlă. În realitate, este plin de astfel de faţade. Este o pură ilegalitate a arhitectului-şef care emite autorizaţii de construire cu faţade de sticlă sau cu alte culori decât cele regăsite în zonele protejate. În zonele protejate există prevederi, în celelalte zone nu există. La nivel de cartier ar trebui să existe o coerenţă”, spune Nicuşor Dan.
În mandatul lui Oprescu, în jurul anului 2012, s-a realizat strategia Bucureşti 2035, dar tot fără rezultat.
„Planul de Urbanism General este una dintre problemele imense ale Bucureştiului. Este expirat de multă vreme. Conform legii, acesta poate fi prelungit de două ori.
Al Bucureştiului a depăşit şi al doilea termen de expirare, iar Parlamentul a legiferat, astfel încât acesta să fie prelungit, pentru că următorul nu există.
Planul Urbanistic General a fost licitat, câştigat de Facultatea de Arhitectură. S-au apucat de lucrat la el, apoi fondurile au fost tăiate şi acum nu se mai lucrează. Problema nu e doar că cel vechi este expirat, dar la cel nou nici nu se lucrează. Banii se duc pe STB şi RADET. Bucureşti este oraşul care are căldura cel mai mult subvenţionată”, a spus arhitectul Şerban Marinescu.
„Singurul mecanism existent acum este destinat monumentelor şi se traduce printr-o scutire de impozit. Ar fi interesant de realizat un astfel de mecanism financiar pentru a încuraja. Primăria ar putea garanta proprietarilor că investiţia reabilitării unei clădiri dintr-o zonă protejată merită, oferind garanţia că zona va rămâne protejată. Acest lucru poate schimba multe lucruri, poate deschide drumul băncilor de a finanţa un împrumut pentru un proiect de reabilitare, cu garanţia că poţi restitui împrumutul, dacă pui ipoteca pe acel imobil”, spune Nicuşor Dan.
Totodată, zonele protejate istoric sunt neuniforme. Direcţia pentru Cultură are rolul de cenzor prin avizul pe care îl dă pentru construire, însă problema o reprezintă lentoarea cu care se emit actele.
„În lipsa unui document de viziune mari, nu pot fi luate decizii strategice. Primăria trebuie se apuce de consolidări. Proprietarii din clădiri cu risc trebuie să aibă posibilitatea să închirieze pe piaţa liberă, cu sprijinul primăriei, astfel încât să le fie mai uşor de acceptat să mute din casele lor.
Totodată, clădirile vechi, monument-istoric, sau clădirile vechi cu risc seismic pot fi cumpărate de la oameni de către administraţie, iar primăria ar face o afacere bună. O clădire veche, refăcută, valorează de două-trei ori mai mult decât preţul de achiziţie. Investitorii nu fac acest lucru, pentru că băncile nu-i girează, nu dă nimeni credit, însă intervenţia statului are altă greutate.
Ca administraţie, cumperi o clădire, o refaci, o vinzi la un preţ mult mai mare decât preţul de achiziţie, o vinzi, recapitalizezi, apoi poţi cumpără două clădiri din banii pe care îi faci”, spune arhitectul Şerban Marinescu.
Nicuşor Dan este de părere că ,,dezordinea administrativă stimulează tot felul de şmecherii, dacă toate autorizaţiile ar fi uşor de urmărit, marja de abatere ar fi mult mai scăzută. Oricum, activitatea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul din 2008 până acum, care însumează 360 de procese, a redus din gradul de ilegalitate. Dar una e ca un OUG să facă acest lucru şi alta este să o facă procurorii”.
„Avem o primă problemă cu aproximativ 400 de clădiri înalte, construite în perioada interbelică. Acestea riscă să cadă sau să sufere avarii la cutremur şi trebuie consolidate. Până în prezent, au fost consolidate între 30 şi 50 de clădiri.
(…) Niciun primar nu a vrut să facă evacuări. Politic vorbind, nu poţi să evacuezi băbuţe din blocurile din centru. Legea îi obligă să aibă o rezervă de locuinţe pentru astfel de cazuri, dar numărul este foarte mic. Cele care sunt nu arată bine, iar legea spune că în situaţia evacuării trebuie să le fie asigurată oamenilor locuinţă, cât este reparat imobilul cu risc seismic”, a completat arhitectul Şerban Marinescu.
„Lumea se bucură când îşi cumpără imobile vechi care nu sunt pe lista celor cu risc seismic, dar dacă nu sunt pe listă nu înseamnă că imobilul e neapărat în regulă, e posibil ca nimeni să nu se fi uitat la el”, a mai adăugat acesta.
Totodată, legea spune că este datoria proprietarului să consolideze, în cazurile în care clădirea prezintă pericol public, atunci când în cădere aceasta poate face victime colaterale. Totuşi, pentru aceste clădiri a fost conceput un program naţional de consolidări, în care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice oferă banii necesari pentru consolidare, iar aceşti bani trebuie restituiţi în 30 de ani, fără dobândă.
„Bucureştiul are 18.000 de clădiri în zone protejate, dintre care 1.500 sunt clădiri monument-istoric. Dacă la clădirile monument-istoric se poate spune că proprietarii ştiu că locuiesc într-un monument istoric, în ceea ce priveşte clădirile protejate, mai puţin de jumătate dintre proprietari ştiu că locuiesc într-o zonă protejată şi că le trebuie un aviz de la Ministerul Culturii ca să schimbe acoperişul, ferestrele sau să le termoizoleze. Sunt sute de clădiri protejate care au fost termoizolate cu bună-credinţă”, a precizat Nicuşor Dan.
Acesta mai spune că principala problemă în ceea ce priveşte clădirile monument-istoric o reprezintă lipsa de informaţie, oamenii nu ştiu că au clădirea într-o zonă protejată. O altă problemă este lipsa de vigilenţă a poliţiei locale, pentru că orice lucrare are nevoie de autorizaţie.
Orice autorizaţie are nevoie de un panou de şantier. Legea spune că atunci când nu există panou de şantier, poliţia locală vine şi opreşte lucrarea.
„Când UMF Carol Davila şi-a schimbat ferestrele nu a cerut autorizaţie de la nimeni. Au pus termopane şi nimeni nu s-a sesizat”, a mai spus Nicuşor Dan.
,,Sancţiuni există, pentru cei care nu îşi îngrijesc clădirile. Dacă un proprietar termoizolează o casă dintr-o zonă construită protejată este infracţiune. Dar dacă proprietarul nu are habar că se află într-o zonă protejată, când Inspectoratul de Stat În Construcţii îi face plângere penală celui care a termoizolat, procurorul spune că omul habar n-avea”, completează acesta.
De ce are nevoie Bureştiul să arate ca Londra sau Paris
Dezvoltarea arhitecturală în oraşul Paris este supusă de câteva secole unor reglementări stricte prin care sunt stabilite stilurile arhitecturale, aspecte estetice, regimul de înălţime şi configuraţiile bulevardelor şi străzilor.
Plan local de urbanism a actualizat cel mai recent în iunie 2006 şi conţine actualele reglementări privind standardele în construcţii, inclusiv repere referitoare la culori, specificaţii tehnice şi arhitecturale.
În Londra, standardele privind designul construcţiilor sunt stabilite de Direcţia municipală pentru Dezvoltare Economică şi Planificare Urbană, un organism al Primăriei care stabileşte normele de construcţie, renovare, iluminare, parcare, inclusiv paleta de culori şi stiluri arhitecturale. Pentru cine trece prin Londra este evident că regulile sunt stricte şi că toţi constructorii respect o anumită direcţie.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Actualitate
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației. În paralel, retenția angajaților performanți a devenit principalul obiectiv pentru majoritatea organizațiilor.
An gajatorii caută angajați rezistenți la stres. Foto Shutterstock
Piața muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani, în care presiunile economice, instabilitatea politică și schimbările accelerate din mediul de afaceri influențează direct strategiile de recrutare ale companiilor. În acest context, profilul candidatului ideal se schimbă vizibil. Dacă în trecut accentul cădea aproape exclusiv pe competențele tehnice, astăzi angajatorii caută în primul rând oameni capabili să se adapteze rapid, să lucreze autonom și să reziste la presiune.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, 30,7% dintre angajatori spun că au nevoie de angajați rezistenți la stres.
Principalul soft
skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare
la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre
angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra
fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a
lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a
instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața
trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu
schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu
planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o
creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe
care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de
candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate
profesională, care să poată să se adapteze rapid și să
performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”,
explică CEO-ul eJobs România.
În același timp, aproape o treime dintre angajatori au decis să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare a angajaților, semn că presiunile resimțite de populație se reflectă deja în politicile de resurse umane.
Economia încetinește, dar multe companii continuă să angajeze
Deși contextul economic este mai dificil decât la începutul anului, o parte importantă a angajatorilor încearcă să își păstreze planurile de dezvoltare. Potrivit sondajului, 41,3% dintre companiile participante spun că și-au menținut neschimbate planurile de recrutare stabilite la începutul lui 2026.
Există însă și organizații care au fost nevoite să adopte măsuri mai prudente. Peste 20% au înghețat complet angajările, în timp ce aproape un sfert au redus volumul recrutărilor. În schimb, 12,5% dintre respondenți afirmă că actualul context le-a creat noi oportunități de business și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial.
Potrivit lui Bogdan Badea, CEO al eJobs România, principalele motive care au afectat strategiile de resurse umane sunt scăderea consumului și a puterii de cumpărare, menționată de jumătate dintre respondenți, instabilitatea politică internă, invocată de 45,8%, precum și creșterea costurilor operaționale, inclusiv a celor cu energia și logistica. La acestea se adaugă contextul geopolitic extern și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor.
Toți acești factori au avut un impact direct asupra rezultatelor financiare ale companiilor și au determinat multe organizații să își reevalueze planurile de dezvoltare și investiții.
Scăderea consumului pune frână extinderii echipelor
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încetinirii economice este schimbarea modului în care companiile își construiesc echipele. Mai mult de jumătate dintre angajatorii afectați de reducerea consumului spun că nu au făcut concedieri, însă au renunțat la planurile de extindere a personalului.
În alte cazuri, companiile au redus personalul din departamentele de suport sau chiar din zonele de execuție și producție. Există însă și organizații care nu au resimțit efectele scăderii consumului, cererea pentru produsele și serviciile lor rămânând stabilă.
Instabilitatea politică a generat, la rândul ei, efecte vizibile. Cei mai mulți angajatori spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, fără a bloca însă planurile de dezvoltare. Aproape o cincime dintre respondenți au mers mai departe și au decis să amâne proiecte importante de extindere până când contextul va deveni mai predictibil.
Recrutarea se mută de la expansiune la înlocuirea plecărilor
Schimbarea climatului economic a modificat și obiectivele recrutării. Aproape jumătate dintre companii spun că deschid poziții noi doar pentru a înlocui angajații care pleacă voluntar.
Domeniile care caută cu disperare specialiști. Ce salarii le oferă
Pentru multe organizații, accentul nu mai este pus pe creșterea rapidă a numărului de angajați, ci pe menținerea funcționării eficiente a echipelor existente. Un sfert dintre respondenți continuă să recruteze pe toate nivelurile, în timp ce alții se concentrează exclusiv pe poziții critice de management și specialiști sau pe roluri care generează venituri directe, precum cele din vânzări.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă pe piața muncii. După ani în care multe companii au urmărit expansiunea accelerată, atenția se mută acum către eficiență, productivitate și retenția talentelor.
Salariile cresc pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții pentru a evita pierderea personalului valoros.
Conform sondajului eJobs, 30,8% dintre angajatori au acordat majorări salariale pentru a compensa efectele inflației. Alți aproape 40% au menținut bugetele de salarii stabilite la începutul anului, în timp ce 18,7% au redus sau plafonat bugetele pentru creșteri salariale.
Există și companii care au ales o abordare diferită. În loc să reducă salariile sau să elimine majorările, acestea au intervenit asupra pachetelor de beneficii extrasalariale, diminuând sau eliminând anumite facilități oferite angajaților.
Deciziile vin într-un context în care costul vieții rămâne ridicat, iar presiunea pentru menținerea veniturilor reale continuă să influențeze comportamentul angajaților și negocierile salariale.
Adaptabilitatea și rezistența la stres, mai importante decât oricând
Poate cea mai interesantă concluzie a sondajului este legată de profilul candidatului pe care îl caută astăzi angajatorii.
Pentru 2026, prioritatea principală a companiilor este păstrarea angajaților performanți și reducerea fluctuației de personal. În acest context, competențele comportamentale câștigă teren în fața altor criterii tradiționale de selecție.
Cea mai căutată abilitate este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie, menționată de 44,3% dintre angajatori. Foarte aproape se află autonomia profesională și capacitatea de a livra rezultate fără supraveghere constantă, indicată de 43,2% dintre respondenți.
Pe locul următor se află reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat, competență menționată de 30,7% dintre angajatori. Totodată, aproape un sfert dintre companii caută candidați care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, semn că digitalizarea și automatizarea continuă să schimbe cerințele pieței muncii.
Potrivit lui Bogdan Badea, aceste tendințe arată că organizațiile au nevoie de profesioniști cu experiență, maturitate și capacitatea de a performa inclusiv în contexte imprevizibile.
Candidații caută stabilitate, iar mobilitatea profesională scade
Transformările nu sunt vizibile doar în comportamentul angajatorilor. Și candidații reacționează la noul context economic.
Companiile observă că în piață există mai mulți candidați disponibili ca urmare a restructurărilor operate în alte organizații. În același timp însă, angajații care au deja un loc de muncă sunt mai puțin dispuși să își schimbe angajatorul decât în anii precedenți.
Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani
Motivul principal este dorința de stabilitate. În perioade marcate de incertitudine economică, siguranța locului de muncă începe să cântărească mai mult decât promisiunea unor oportunități noi.
În paralel, o parte dintre angajatori observă și o creștere a așteptărilor salariale ale candidaților, pe fondul scumpirilor și al presiunii exercitate de costul vieții.
Retenția devine noua miză a pieței muncii
Rezultatele sondajului arată că piața muncii din România intră într-o etapă în care retenția și adaptabilitatea devin mai importante decât expansiunea rapidă. Companiile sunt mai prudente cu recrutările, mai atente la costuri și mai preocupate să își păstreze angajații performanți.
În același timp, candidații sunt tot mai interesați de stabilitate și siguranță, iar competențe precum reziliența, autonomia și capacitatea de adaptare la schimbări rapide devin criterii esențiale în procesul de selecție.
Într-un mediu economic marcat de incertitudine, angajații care pot face față presiunii, pot învăța rapid și pot performa în condiții schimbătoare devin una dintre cele mai valoroase resurse pentru companiile care încearcă să își mențină competitivitatea și să traverseze cu succes perioada actuală.
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare...
-
Actualitateacum 3 zile
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Breakingacum 3 zileCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 2 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7