Un concert minunat al trio -ului Nova Musica Consonante la Sala Auditorium a Palatului Regal

0
427

În secțiunea Recitaluri și concerte camerale, în după-amiaza de 16 Septembrie 2019,de la ora 18:00 la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă a avut loc un concert găzduit al Trio-ului Nuova Musica Consonante. Articulat pe repertoriul contemporan românesc, programul a inclus Sonata pentru violoncel și pian, de Anatol Vieru și două prime audiții Conceptofonia de Șerban Nichifor și Muzici paralele de Liana Alexandra.

Trioul care propune audienței acest program de muzică contemporană este compus din doi muzicieni experimentați și tânărul pianist venind dinspre școala clujeană, Emanuel Pusztai. El l-a avut ca partener de scenă pe reputatul violoncelist și compozitor Șerban Nichifor – absolvent al prestigiosului Conservator bucureștean și al Facultății de Teologie.

Domnia sa, creatorul acestui ansamblu de muzică postmodernă s-a remarcat atât ca instrumentist dar și compozitor.Om de o înaltă ținută morală și profunzime sufletească a fost preocupat de tema Holocaustului, dar și de moștenirea cântului bizantin și de integrarea în compozițiile sale a elementelor de jazz.Această caracteristică l-a situat și pus într-o lumină favorabilă de către majoritatea criticii muzicale de specialitate care îl consideră ca fiind un reprezentant al neoconsonantismului,un curent important al postmodernismului.

Li s-a alăturat experimentatul și versatilul clarinetist Ion Nedelciu , unul dintre instrumentiștii și pedagogii respectați, membru al ansamblului Archaeus.

Programul a inclus Sonata pentru violoncel și pian, de Anatol Vieru. Recompensat cu premiul Herder pentru întreaga activitate (1986) și câștigător al premiului de compoziție George Enescu (în 1946), Anatol Vieru este unul dintre cei mai prolifici compozitori români contemporani. Este cunoscut publicului meloman în special ca autor de muzică de film (Felix și Otilia – 1972, r. I. Mihu, Soarele Negru – 1968, r. S.Popovici, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu – 1979, r. M. Urșianu ș.a.), însă are și o operă componistică foarte bogată, care include 120 de lucrări din toate genurile. 

În primă audiție, a fost prezentată lucrarea Muzici paralele compusă de către regretata și extrem de inspirata compozitoare română Liana Alexandra. Pianistă și profesoară de orchestrație, domnia sa a adus multe contribuții dezvoltării școlii românești muzicale de compoziție, domeniu în care a excelat printr-o creație care a fost recompensată cu numeroase premii în Europa și SUA. 

Împreună cu soțul ei, compozitorul și violoncelistul Șerban Nichifor a fondat, în 1990, Nuova Musica Consonante-Living Music Foundation (USA), evidențiindu-se ca promotori ai genului de avangardă Visual Music în spațiul cultural românesc.

Interpretarea Sonatei pentru violoncel și pian de Anatol Vieru a deschis acest rafinat concert.Cei doi muzicieni au dat sens acestei capodopere a muzicii românești a secolului al XX-lea.

Am remarcat acea încărcătură emoțională în febrilă cât și redarea, interpretarea pe deplin sigură, logică a părților extreme (prima și a treia în mod cu totul particular) a acestei sonate integrate în grec a noului moralism, o direcție cu adevărat specială și novatoare în școala veche românească de compoziție.

Duo-ul cello-pian a fuzionat excepțional, iar sonata a fost apreciată de către publicul cunoscător dar și de melomanii prezenți în sala Auditoriumului Palatului Regal.

Am remarcat acea inteligentă frazare pe „arc lung”, pe ample perioade în cadrul macrostructurii.Tonul cald, rafinat și plin de armonice al reputatului cellist Șerban Nichifor a fascinat audiența pe întreaga expunere a acestei frumoase lucrări a lui Anatol Vieru.

M-a impresionat și m-a mișcat sufletește lucrarea doamnei Liana Alexandra „Muzici paralele.”

De asemenea, lucrarea maestrului Șerban Nichifor -„Conceptofonia” a redat un alt univers sonor.Am rămas foarte plăcut impresionat de acea bogăție de sensuri pornite de la o arie a maestrului Șerban Nichifor din opera sugestiv intitulată „Martiriul Sfântului Claude Debussy.

Sunetul maestrului Ion Nedelciu a avut acel stil și amprentă personală, cu valențe solistice.A fost aclamat de către publicul prezent.

În dese momente, profunzimea înțelegerii muzicii din perspectiva fenomenologică a avut darul de a crea ipostaze sonore dintre cele mai diverse,perfect încadrate muzical și stilistic.Catifeaua sonoră a sunetului maestrului Ion Nedelciu a fost acompaniată de progresiile armonice ale tânărului pianist Emanuel Pusztai.Acest tânăr promițător pianist a oferit în semn de prețuire, de ales omagiu partea întâi a celei de-a treia Suite pentru pian de George Enescu.

În ultima lucrare am ajuns să remarc acea condescendență, acel bun gust muzical al tuturor celor trei muzicieni.De aceea se poate explica acea stăpânire de sine a tuturor, dublate de ușurința stapânirii acestui program variat dar și acea timbralitate a violoncelului, a pianului și îndeosebi al expresivului clarinet m-au purtat prin nenumărate viziuni și realități minunat etalate, atât din punct de vedere muzical, tehnic și care au purtat acea grevă a unei concepții pe deplin relevante,dispuse mereu să evolueze și să poarte auditoriul …pe aripile muzicii culte la cel mai înalt nivel.

Ropotele de aplauze au răsplătit prestația acestor fini muzicieni români care au prezentat un concert cu adevărat special în cadrul acestei a XXIV a ediții a Festivalului internațional George Enescu.

Lucrarea doamnei Liana Alexandra a fost realizată în anul 2001 fiind dedicată renumitului saxofonist olandez Hans de Jong.Titlul ales-„Muzici paralele” în varianta de trio (inedită cu includerea clarinetului) a definit un adevărat univers sonor în care stilul postmodern de vocație neo-consonantă a alternat cu elemente puternice ale unui folclor pe deplin stilizat.

Melodia infinită, mai mereu contrapunctată, elementele de coral, pasaggile din părțile alerte sub forma altor cantilene au dus cu gândul la acele vechi strigător populare.

De altfel, în macrostructură ,planul a fost pe deplin respectat atât ca formă cât și ca tipar interpretativ, unul pe deplin nobil etalat echilibrat și academic.

Această ultimă piesă a reprezentat o premieră absolută a regratatei doamne Liana Alexandra, una dintre cele mai importante reprezentate a curentului postmodernist de esență și expresie neo-consinantă în istoria fenomenului muzical universal.

Sursa foto: https://google.com

Această cronică a fost realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul Național

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here