Orchestra Națională din Lille și doi soliști instrumentiști de talie mondială

0
78

Programul zilei de 18 septembrie a inclus concertul Orchestrei Naționale din Lille, dirijată de Vlad Vizireanu, pe scena Ateneului Român, de la ora 17:00. Soliștii concertului au fost Serghei Khachatryan, la vioară și Timothy Ridout, la violă.

 

În program am audiat Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste de George EnescuConcertul pentru vioară și orchestră în re major  de Johannes Brahms, și Simfonia „Harold în Italia” de Hector Berlioz.

 Orchestra Națională din Lille s-a relansat cu numele actual în anul 1980, după ce conducerea sa a fost preluată de dirijorul Jean-Claude Casadesus, care a reformat ansamblul și a obținut sponsorizare guvernamentală. Orchestra abordează repertoriul simfonic, participă la producții anuale cu Opera din Lille și include cu regularitate repertoriul contemporan în program, găzduind și muzicieni în rezidență. În paralel, inovează prin evenimente dedicate publicului nou: concertele „cinema live”, concertele „famillissimo”, concertele „Must du Classique”, „flash 12:30” și festivalul „Lille piano”. Discografia Orchestrei Naționale din Lille include peste 30 de înregistrări, bine primite de public și critică și recompensate cu numeroase premii, printre care Grand Prix de l’Académie Charles Cros, Prix de l’Académie du disque français, Prix de la SACD, Grand Prix de la Nouvelle Académie du Disque etc.

La pupitrul Orchestrei Naționale din Lille a putut fi urmărit tânărul dirijor de origine română, Vlad Vizireanu, care a fost numit recent directorul muzical al Orchestrei Simfonice Knox-Galesburg (SUA). Vlad Vizireanu și-a făcut debutul cu Orchestra Simfonică din Londra, la Barbican Hall, după ce a câștigat Premiului II la Concursul Donatella Flick din 2016. Vizireanu a fost unul dintre cei 14 dirijori (din 400 de candidați din întreaga lume) invitat să participe la renumita competiție de dirijare Mahler, cu Simfonia Bamberg. De asemenea, el a câștigat Premiul II la Concursul internațional de dirijare Cadaqués, unde a condus Simfonia de Cadaqués într-un concert televizat internațional în sala Auditori, din Barcelona. Vizireanu este și un promotor fervent al muzicii noi, fiind fondatorul și directorul executiv al Impulse New Music Festival, un program de vară de două săptămâni din Santa Barbara, California, care reunește compozitori și interpreți tineri, pentru decoperi noutățile din lumea muzicii noi și a dezvolta abilități practice necesare unei cariere în lumea muzii. Vizireanu a dirijat compoziții noi cu Orchestra Festivalului Castleton, Simfonia de la Cadaqués și Ansamblul muzical New Hebrides.

Violonistul armean Sergey Khachatryan a obținut marele premiu al Concursului internațional Jean Sibelius de la Helsinki, în 2000, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. În 2005, a câștigat premiul I la Concursul Queen Elisabeth, de la Bruxelles. În acest sezon, Sergey Khachatryan este artist în rezidență la BOZAR, în Bruxelles, având o serie de recitaluri și concerte programate cu Orchestre National de Belgique și Hugh Wolff. Ca solist, a cântat cu Orchestra Filarmonică Radio Olanda, sub bagheta lui Stanislav Kochanovsky, Orchestra della Svizzera Italiana și Orchestra Gulbenkian, cu Lorenzo Viotti, Orchestra Simfonică Bamberger, cu Ludovic Morlot și Filarmonica Rotterdam, cu Valery Gergiev, precum și la Teatro alla Scala Milan, sub conducerea lui Myung-Whun Chung. Tot în acest sezon, Sergey Khachatryan are programat un turneu în SUA și Europa, cu Alisa Weilerstein și Inon Barnaton, cu un program intitulat „Nopți transfigurate”, care include lucrări de Beethoven, Schoenberg și Șostakovici.

Prima lucrare prezentată a fost Simfonia de cameră pentru douăsprezece instrumente soliste opus 33 de George Enescu .Opusul a fosr interpretst într-o manieră pur scolastică, tehnică, fără a fi fost căutată viziunea expresivă.Cele trei părți s-au succedatlogic, fără a se diferenția major, dar având acea coeziune specifică.

A urmat interpretarea Concertului pentru vioară și orchestră de Johannes Brahms în interpretarea violonistului armean Serghei Khachatrian.Pe toată întinderea acestui dificil și frumos concert, tâ ărul solist a arătat o concepție cu adevărat înaltă a acestei „simfonii cu vioară solo obligată”.

Am rămas realmente fascinat de tonul extrem de controlat, de amplu, fără a avea asperități care a dominat întreaga parte întâi.

Cadența a fost admirabil redată într-o expunere în care pilonii armonici și temele expuse au creat acea senzație de umplere a sunetului din punct de vedere orchestral.De altfel, din punct de vedere al expresiei  simplitatea redării frazelor, a cantilenelor a fost măiestrit interpretată în special în partea a doua.S-a revelat o cu totul altă fațetă a personalității solistului în raport cu înțelegerea acestei muzici demne, aeriene și în același timp serioase.

Partea a treia s-a constituit în punctul special de atracție datorat caracterului hotărât și dansat al muzicii.A fost astfel posibilă punerea în valoare a calităților acestui tânăr violonist armean.

Pe toată întinderea acestui concert, Serghei Khachatrian a interpretat cu o siguranță debordantă. Puritatea tonului corelată cu alegerea unor tempo-uri adecvate, un pic mai lente față de versiunile cunoscute în prezent au condus la construirea unei viziuni interpretative deosebite.Și, nu este nimic exagerat când asemenea tineri soliști apelează la tot arsenalul de cunoștințe în ceea ce privește estetica și stilistica brahmsiană

Am remarcat acea profunzime a modului de producere și de emitere, de mlădiere a sunetului ce îl recomandă pe acest nou supărată al muzicii culte că fiind și făcând parte din continuarea galeriei marilor violoniști ai secolului trecut(Henryk SzeryngDavid Oistrakh,Zino Francescatti etc) care au oferit acestei lucrări freudiene valențe inedite, academice și monumentale.

A oferit două bisuri pentru public-unul cantabile, specific Armeniei și cea de-a treia sonată de Eugéne Ysaye -„Ballade”, dedicată lui George Enescu.

Violistul Timothy Ridout (născut la Londra, în 1995) este câștigătorul premiului I la Concursul internațional de violă Lionel Tertis, în 2016. În sezonul 2018/19 este artist rezident la Baden-Baden Philharmonie și are concerte alături de Orchestra Simfonică din Hamburg, Tonhalle Orchester Zurich, Orchester de Lille, Camerata și Orchestra Filarmonica din Salzburg. Printre concertele programate pentru anul 2019 se numără recitaluri la Konzerthaus Berlin, Louvre, Sommets Musicaux Gstaad, Heidelberger-Frühling, Festivalurile Evian și Radio France Montpelier, Festivalul Aspen (SUA), debutează la Sala Națională de Concerte din Taipei, Taiwan și va susține o serie de concerte în Japonia, alături de pianistul Benjamin Frith. Ca muzician de cameră, Timothy Ridout a participat la festivalurile Heimbach Spannung, Valdres Sommersymfoni, Boswiler Sommer și Musikdorf Ernen și a avut proiecte la Musikverein (Viena), Seria Internațională de Muzică de Cameră la Southbank, Louvre și Salle Cortot (Paris).

A colaborat cu Benjamin Grosvenor, Frank Dupree, Frans Helmerson, Christian Tetzlaff, Isabelle Faust, Pavel Kolesnikov și Kian Soltani, printre mulți alții. Timothy Ridout cântă pe o violă de Peregerino di Zanetto (1565-75), împrumutată de Beares International Violin Society.

Sunetul violei solo a dominat pe tot parcursul acestei lucrări concertante.Orchrstrația densă, tipic stilului francez romantic, cu polifoniile nestatornic, cu multiple linii modulante ale părții întâi i-au prilejuit solistului acele momente de exuberanță, de lirism și de cantabilitate.

Am remarcat acea grijă pentru adecvarea nuanțelor, a acelui dozaj excelent realizat în raport cu întreaga orchestră.

„Harold în Italia” scrisă de Hector Berlioz și dedicată virtuozului italian Niccólo Paganini rămâne în istoria muzicii  o lucrare pe deplin interesantă,nu neapărat datorită părților stilistice ci îndeosebi construcției total neobișnuit,atipice a celor patru părți, total descriptive.

Lucrarea se remarcă prin faptul că problemele muzicale sunt prezente în special în primele trei părți, urmând ca ultima dintre ele „Orgia vriganilor” să fie rezervată orchestrei, fără intervențiile violei soliste.

Se explică și de ce în acest tumult sl întretăierii ideilor muzicale pe deplin originale ale acestei lucrări concertante cu trimiteri simfonice și operistice s-a strecurat ideea de a se observa și insera un grup al cvartetului (fără violă) în in a de exterior din dreapta și cea a solistului în stânga.Acest amănunt a avut efectul scontat, din moment ce ultima parte a evocat figură eroului mitologic în căutarea gloriei.

Aplauzele publicului au răsplătit prestația acestor muzicieni, în pofida faptului că,  pe parcurs, din anumite motive ,mulți spectatori au părăsit sala înainte ca această lucrare să se fi încheiat.

Sursa foto : https:// google.ro

Această cronică a fost realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul Național

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here