Ediția din acest an 2019 a Festivalului Internațional George Enescu (31 august – 22 septembrie) a adus publicului de specialitate cât și melomanilor mai multe premiere, atât din perspectiva prezențelor artistice, cât și din cea a spectacolelor propuse și a organizării.Un alt amănunt a fost acela legat de faptul că festivalul s-a desfășurat în București, dar și în alte șapte orașe din țară.
Acestea s-au recunoscut prin mai mulți factori, dintre care am remarcat noi formule de repertoriu – cum ar fi opera în concert sau Mozart Week in Residence.Ca amănunt „de culoare” acest nou concept, adus de la Salzburg- ,,Mozart Week in Residence” a propus explorarea muzicii lui Wofgang Amadeus Mozart dintr-o nouă perspectivă, plus a experimentat diverse evenimente inedite, ca de exemplu expunerea viorii a pe care ar fi cântat genialul compozitor austriac.
De aceea se explică numărul considerabil de cei mai valoroși artiști ai lumii ce au prezentat la București peste 84 de concerte și recitaluri timp de 23 de zile.
La capitolul vedete internaționale am sesizat că tocmai scopul muzicii este acela bine conturat, sesizat de noul director al Festivalului, energicul dirijor rus de origine evreiască Vladimir Jurowski- „muzica trebuie să unească și nu să dividă.”
Iar tot acest deziderat a fost continuat și a avut ecou din programul acestei ediții. S-a reușit de altfel convingerea unei majorități a invitaților să prezinte publicului lucrări compuse de ei, în cadrul seriei deja cunoscute, Muzica Secolului XXI. O inițiativă lăudabilă, printre puținele de acest gen în lume s-a concretizat prin promovarea muzicii contemporane ce reprezintă unul dintre dezideratele cu adevărat îndrăznețe ale Festivalului George Enescu.
Sub sceptrul acestor evenimente ce și-au dovedit caracterul universal, această deschidere spre a cunoaște și a audia opusuri noi a deschis apetitul cunoscătorilor, mai puțin al melomanilor deprinși cu muzica tonal-funcțională, pe deplin accesibilă.Dovada acestui efort s-a concretizat prin prezentarea în România a unor compozitori și instrumentiști atent selectați care au acea inovație muzicală și cunosc mecanismele noilor forme de exprimare artistică.
De aceea,surprizele pregătite de organizatori pentru anul acesta au constituit cele 14 evenimente, remarcabile prin actualitatea și curajul abordărilor muzicale, un redutabil maraton de concerte la care s-a ascultat o pleiadă de lucrări în premieră și unde melomanii au luat contact direct cu instrumentiști români, dar și cu artiști străini aflați la prima lor apariție pe scenele din țara noastră. Ca exemplu pot aminti de Britten Sinfonia, Orchestra Filarmonicii ,,Transilvania’’din Cluj-Napoca, Arditti Quartet, Camerata Regală, Ensemble Linea, New European Ensemble, Orchestra Filarmonicii ,,Moldova’’ din Iași sau Vocal Consort Berlin ce au dat veritabile probe de măiestrie în sălile cu o acustică de excepție.
Astfel s-a asigurat permanenta alternanță între muzica clasică și cea contemporană în cadrul acestei autentice sărbători a muzicii culte. Iar dovada energiei și a nonconformismului compozitorilor sau acela al instrumentiștilor a lăsat impresii puternice tuturor celor care au avut acces și au apreciat această nouă perspectivă asupra muzicii postmoderne.
Accesul sporit a fost facilitat pentru un public cât mai larg, din moment ce toate aceste evenimente s-au bucurat de o mediatizare suficient de bună, în contextul în care gustul pentru Artă, pentru Frumos și Inedit chiar presupune anumite schimbări de optică sau cultivare, de autentică înțelegere, cunoaștere a fenomenului muzical.
Sursa foto : https://radioromaniacultural.ro
Această prezentare a fost oferită de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media independente Criteriul Național
