Actualitate
REPORTAJ Istoricul Marius Oprea: Cât costă moartea
Am găsit peste 30 de morţi ai lagărelor şi închisorilor şi am început cercetările la cea mai mare tabără a partizanilor din munţii României.
Cu toate eforturile noastre, la aproape 30 de ani, interesul pentru subiect a devenit doar unul declarativ, la nivelul autorităţilor. Singura simpatie de care ne-am bucurat în aceste căutări ale noastre, a fost aceea a cititorilor, când am scris despre ele şi a oamenilor din partea fiecărui loc în care am ajuns, care ne-au ajutat măcar adresându-ne cuvinte bune şi încurajări. În rest, nimic.
Nu este uşor să găseşti un mort, bine ”ascuns” pe la marginea câte unui cimitir de către gardienii lui, când trupul nu i-a mai suportat foamea, frigul, torturile şi sufletul său a părăsit, umilit, această lume.
Totuşi, am reuşit să aducem la lumină peste 30 de asemenea eroi tăcuţi şi necunoscuţi, adevăraţi martiri. Îngropaţi goi, în nişte lăzi făcute din stuf compactat, cum s-a întâmplat cu morţii de la Periprava sau aruncaţi pur şi simplu câte doi-trei în gropi săpate la nimereală, cum s-a întîmplat cu bolnavii de tuberculoză de la Penitenciarul-spital Tîrgu Ocna şi cu ţăranii ucişi în anchetele brutale de la Caransebeş, toţi aceşti eroi ajung înapoi, într-o lume ostilă. O lume care le cere parcă lor socoteală pentru că i se deranjează tihna. O lume indiferentă şi plictisită. Şi potrivnică, atunci cînd e vorba să ”deconteze” costurile morţii.
Cel mai recent caz a fost acela al sentinţei date de Curtea de Apel Bucureşti, absolut ilogică şi lipsită de empatie faţă de victima ucisă în anchetă, inginerul Gheorghe Ursu, dar plină de compasiune faţă de torţionarii săi, anchetatorii Pîrvulescu şi Hodiş, de la Securitate (şi apoi de la SRI), care au fost achitaţi pentru crima lor.
Dar sunt şi alte moduri, la fel de ostile, în care moartea victimelor regimului comunist este întâmpinată în această lume. Mai întâi, costă mortul în sine. Direct. O expertiză medico-legală minimală, necesară reînhumării de către urmaşii celui ucis, în cazul zecilor de împuşcaţi ilegal de către Securitate pe care i-am găsit îngropaţi prin munţii şi pădurile României a costat minim 390 de lei. Aceste sume au fost plătite, în majoritatea cazurilor chiar de către urmaşi, ca „taxă” suplimentară, pusă de stat pentru uciderea părinţilor sau bunicilor lor; căci dreptate nu li s-a făcut, majoritatea cazurilor fiind clasate ori prin socotirea acestor crime drept simple omoruri (care, asemenea uciderii inginerului Gheorghe Ursu s-au prescris), ori prin aceea că făptaşii nu au fost găsiţi sau au decedat până când s-a urnit ancheta. Urmaşii morţilor pe care îi găsim sunt singurii care plătesc ”taxa pe moarte” a eroilor anticomunişti, ca să le ia osemintele acasă, de la Institutul de Medicină Legală, pentru a le înmormânta creştineşte. Sunt mulţumiţi şi aşa…
O situaţie mult mai delicată o avem cu morţii pe care i-am găsit şi ai căror urmaşi nu sunt cunoscuţi încă, aşa cum se întâmplă la Periprava, ori s-a întâmplat la Aiud sau la Tîrgu Ocna, unde am cercetat locuri de înhumare a deţinuţilor. La Aiud, osemintele celor şapte morţi găsiţi au fost „răscumpărate” de la Institutul de Medicină Legală din Cluj cu 3.120 lei de părintele stareţ al Aşezământului cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci, de la Râpa Robilor, unde sunt păstrate. La Tîrgu Ocna, morţii au fost expertizaţi, dar nu s-a găsit o posibilitate de reînhumare, pentru că nu se ştie cine ar putea plăti testele ADN şi găsi urmaşii. Nimeni nu se grăbeşte să o facă.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului nu are prevăzută o asemenea cheltuială în buget şi am intra în vizorul Curţii de Conturi, dacă s-ar plăti. De fapt, se dovedeşte că morţii anonimi ai comunismului creează probleme şi tulbură liniştea acestei lumi. Parchetul ar trebui să achite atât expertiza medico-legală, cât şi testele ADN şi apoi să identifice prin evidenţa populaţiei posibilii urmaşi, dar instituţia poate plăti, conform normativelor impuse de Ministerul Finanţelor, numai lucrările efectuate. În vreme ce, conform propriilor reguli, Institutul Medico-Legal solicită acoperirea costurilor în avans. În acest impas, morţii aşteaptă o rezolvare. Şi se adună în fiecare an, făcând coadă în aşteptarea unei soluţii, la reintrarea în această lume indiferentă şi plictisită.
Descoperirea morţilor costă şi ea, la propriu – pentru că noi, cei care îi găsim, avem nevoile noastre: costuri de deplasare, masă şi cazare în diferitele locuri din ţară unde facem cercetări. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, care îşi face un stindard din aceste activităţi ale colegilor şi prietenilor mei arheologi, nu a mai decontat de peste un an de zile cheltuielile de deplasare. De pildă, şeful echipei de arheologi, Gheorghe Petrov, are ultimul decont neonorat din luna septembrie a anului trecut. Mă aflu în aceeaşi situaţie ca şi el, nevoit fiind să plătesc multe din propriul buzunar, în condiţiile unui salariu rămas la 3.200 de lei, după 30 de ani de muncă şi un doctorat – cu o sută de lei mai mic decât leafa portarului de la Biblioteca Centrală Universitară, întrucât ”delegaţiile” noastre au rămas simple hîrtii pierdute prin hăţişurile contabilităţii şi neonorate de către Secretariatul General al Guvernului. Şi nici măcar nu este vorba de costuri atât de mari: diurna noastră în căutarea victimelor comunismului se ridică la ”fabuloasa” sumă de 20 de lei pe zi. Dar nici aceşti bani nu ne-au fost plătiţi de un an de zile. IICCMER-ul, ca şi SGG-ul arată ca un sat fără câini, atunci când este vorba de asumarea cheltuielor de ”infrastructură” pentru descoperirea victimelor comunismului. În toate aceste deplasări, Gheorghe Petrov trebuie ca, în loc să se ocupe cu ceea ce este calificat, arheologia, face adevărate scamatorii pentru a ne asigura, numai în baza promisiunilor că ”banii vor veni” (atunci când vrea Trezoreria), pâinea şi casa noastră de ”diurnişti”.
Poate că nu aş fi scris aceste rânduri pline de amărăciune. M-a determinat să o fac faptul că, de multă vreme, necazurile răsar la tot pasul în cursul investigaţiilor noastre şi ele nu se vor împuţina, ci, dimpotrivă, se vor acutiza – şi o rezolvare nu se întrevede, pentru ieşirea noastră din starea de ”voluntariat bugetar”. Ceea ce va duce inevitabil la sistarea ”arheologiei crimelor comunismului” în cadrul IICCMER, atâta vreme cât acesta, ca şi ordonatorul de credit, Secretariatul General al Guvernului, achită cu foarte mare întârziere facturile noastre de cazare, punându-ne în situaţii penibile şi nu ne plăteşte de peste un an de zile nici măcar diurna zilncă de 20 de lei, ca să nu vorbim de alte cheltuieli.
De fapt, sentinţa Curţii de Apel Bucureşt în cazul Gheorghe Ursu mi-a arătat că, în fond, cauza tuturor problemelor din cursul investigaţiilor pentru descoperirea victimelor comunismului este una mult mai profundă: în această lume a noastră, morţii deranjează statul. Care i-ar vrea lăsaţi acolo unde se află. Şi uitaţi cât mai repede.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 20 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”