Pandemia generată de „noul” coronavirus a avut acea teribilă forță de a destabiliza omenirea. De mai bine de șase luni de zile, parcă înadins programat, acest virus a scos la iveală, pe lângă toate problemele sistemelor de sănătate și incompetența colosală a autorităților în ceea ce privește comunicarea, organizarea și găsirea de soluții valabile.Mai mult decât atât, fără o direcție și o strategie coerentă, fără a avea acțiuni rapide și unitare, am asistat practic neputincioși la un spectacol tragic.Iar ceea ce ne așteaptă în viitorul apropiat se apropie de o revenire în buclă.Totuși, fară a dramatiza, nimeni și nimic nu avem voie să capotăm. Avem șansa de a spera să ieșim din acest turbat scenariu.Primele trei au fost deja răspândite tuturor, dar oare cui folosesc? Și nu e o întrebare pur și simplu retorică, stimabililor…
Pandemia la ora actuală
Au trecut mai bine de șase luni de zile.În aceste zile în care ne împărțim atenția între mii de tragedii personale, sociale, politice sau economice, putem să ne declarăm oarecum fericiți că nu am fost încă feriți de acest virus nemilos produs de laboratoare Ocultei Mondiale din Wuhan (cel mai sigur!) Totuși, să fim recunoscători pentru cel puțin un atul-accesul la Internet.
Viitorul pandemiei?
Acum, după trecerea a cel puțin primului val, toți se întreabă pe deplin intrigați-„Ce se va întâmpla?”
Nu voi aduce elemente noi, dar despre așa-zisul „viitor al pandemiei” cauzat de boala Covid-19 rămâne, un domeniu încă nesigur și totodată învăluit în mister.
Din moment ce pleiada de epidemiologi nu au încă niciun fel de certitudine cu privire la comportamentul bolii-deoarece depinde de multe variabile-ne putem aștepta la orice.Iar diferitele perspective care se deschid pentru perioada următoare sunt împărțite în mai multe scenarii. În ultimele săptămâni, au fost realizate diverse studii epidemiologice predictive.
Studiul CIDRAP al Universității din Minnesota
Unul dintre cele mai interesante și solide a fost furnizat la 30 aprilie 2020 de Centrul de Cercetare și Politică pentru Boli Infecțioase (CIDRAP) de la Universitatea din Minnesota. Specialiștii își bazează predicțiile pe datele din pandemiile anterioare. Prin urmare, este vorba de a creiona viitorul acestei crize din ce am învățat din experiențele trecute. În special pandemiile de gripă care au apărut în ultimele decenii au avut traiectorii variate și unele caracteristici comune. Plecând de la acestea, epidemiologii au putut extrapola.
Perspective în funcție de pandemiile anterioare
Raportul CIDRAP notează în primul rând că „durata pandemiei va fi de 18 până la 24 de luni, timp în care imunitatea de grup se dezvoltă în rândul populației umane”. Această dezvoltare ar putea într-adevăr să dureze, deoarece „o parte relativ mică a populației a fost infectată, iar rata infecției variază substanțial în funcție de zona geografică”.
Cercetătorii au avut în vedere asemănările și diferențele dintre pandemiile gripei și cea de Covid-19. Printre diferențele notabile, de exemplu, este răspândirea „mai ușoară” a noului coronavirus, în principal datorită răspândirii asimptomatice. De asemenea, aceștia consideră că pandemia nu poate fi considerată încheiată decât atunci când 60 până la 70% din populație va fi imunizată.
Din acest set de factori oamenii de știință CIDRAP au elaborat trei scenarii. Nu au fost clasificate în funcție de nivel de optimism dar este clar că unele par preferabile altora. Astfel se poate estima că, în ordine, scenariul al treilea este cel mai optimist, urmat de primul scenariu și, în final, scenariul secund , care ar fi foarte dificil de gestionat pentru autoritățile din domeniul sănătății.
Primul scenariu
Primul val, cel pornit la începutul primăverii ( februarie-martie 2020) va fi urmat de mai multe valuri mici care se întorc regulat, din această vară și în mod constant, timp de un an sau chiar doi.
Intensitatea acestor mici valuri va scădea treptat din anul 2021. Nivelul lor va depinde și de zona geografică și, prin urmare, de tipul de măsuri adoptate și respectate. Acest scenariu implică, de asemenea, anumite măsuri de limitare a răspândirii (cum ar fi izolarea).Ele vor fi probabil oprite și apoi re-instituite în mod regulat.
Al doilea scenariu
După valul actual vor urma două alte valuri. Un prim val, cu siguranță mai larg s-ar întâmpla la sfârșitul lunii septembrie 2020 (sau la începutul iernii). Un alt val mai mic ar urma în 2021. Ar putea exista mai multe mici valuri. Asta înseamnă că măsuri drastice de prevenție, cum ar fi închiderea anumitor sectoare economice sau chiar carantina generală Numai că, în aceste condiții, ar fi luate soluții drastice din nou în timpul acestor noi valuri, în special la începutul sezonului de iarnă și în cursul ei.
„Acest model este similar cu cel observat la pandemia din 1918-19”, au explicat cei de la CIDRAP. Atunci a început cu un val mic în martie 1918 și a persistat în timpul verii. Apoi „un val mai mare a avut loc în toamna anului 1918. Un al treilea vârf a avut loc în timpul iernii și primăverii lui 1919; acest val a durat până în vara anului 1919, marcând sfârșitul pandemiei.”
Al treilea scenariu
Valul curent nu ar fi urmat de alte episoade importante, ci de o dispariție lentă presărată cu infectări care nu respectă un model precis. Pe scurt, boala ar fi prezentă în fundal fără a genera cu adevărat situații dificile. Prin urmare, nu ar fi necesară o revenire la măsuri precum izolare, restricții privind adunările mari de oameni sau închiderea unor domenii de activitate. Viteza stingerii focarelor ar putea varia în funcție de zona geografică.
Aceste trei scenarii arată că, din punct de vedere epidemiologic, ne putem aștepta ca boala Covid-19 să fie prezentă pentru câteva luni de acum încolo. Acesta sunt câteva recomandări pe care CIDRAP le sugerează pe baza scenariilor sale predictive.
Ciudățenii sau dezechilibre programabile
Comunicările guvernamentale din toate țările ar trebui „să includă ideea că această pandemie nu se va termina curând și că oamenii trebuie să se pregătească pentru posibile focare recurente ale bolii în următorii doi ani”.
În ideea de a face prea mult decât a nu face suficient, autoritățile medicale din fiecare stat ar trebui să se pregătească pentru scenariul 2, cel mai dificil de gestionat, iar asta în cea mai nefericită versiune a acestuia (fără vaccin pentru o lungă perioadă de timp, imunitate colectivă nerealizată… ).
Guvernele ar trebui să aibă planuri concrete pentru a proteja mai bine personalul medical și, în general, planuri foarte concrete și practice, pentru a reinstitui rapid măsuri de protecție pe scară largă în cazul viitoarelor vârfuri.
Studiul CIDRAP nu este singurul care a insistat asupra duratei în timp a pandemiei, însoțită de alte vârfuri și măsuri adaptate intermitent. Alte proiecții publicate în Science pe 14 aprilie anticipează și alte valuri, cu urcușuri și coborâșuri privind contaminarea, însoțite de oprirea și reactivarea măsurilor de protecție adaptate fiecărui vârf.




